523 matches
-
bolboroseam. Drumul pân’la cuibar în miez de noapte ar fi cerut zăbavă, nu glumă! Și-n mintea mea de prichindel se născu pe loc alt gând. Dac-aș roși niște... și cat cu ochii-n jur. Dau de-o ulcică de grâu odihnind pe colțul dulapului, să fie dat la oare. Alerg fericit, cărăbănesc un pumn de boabe cam temător să n-o supăr pe mama cu paguba și le-așez grămăjoară în mijlocul mesei. Îmi înțep iar degetul. Sângele cade
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
alintase de la bun început ea, o cucerise cu voioșia lui, cu uniforma și cu melodiile populare cântate la muzicuță în timp . Și apoi, era atât de frumos că multe‚ multe femei i-au purtat râcă sau i-au făcut cu ulcica prin sat!... „Cât am mai avut de tras pentru el, în viața asta, Doamneeee!”. Apoi au venit copii, doi băieți și două fete, Gică, Mărioara, Anișoara și Titi pe care i-a crescut, i-a dat la școli mari și
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
dor tot aceleași cuie,cuie ce ne-au pus pe toți într-o groapă!... XVI. DINCOLO DE CUCUTENI, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016. Laptele mi-l beau târziu doar în serile de vară când ulcică-s plină ochi și târziul mă omoară și spre ochiul meu albastru, înflorat și smălțuit, scurg cu grijă-încet, șiștarul, în azuru-mi liniștit. Tot ulcică, drag pământ, le sunt și florilor casă când, culese din grădină, oamenii mă pun pe masă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
2027 din 19 iulie 2016. Laptele mi-l beau târziu doar în serile de vară când ulcică-s plină ochi și târziul mă omoară și spre ochiul meu albastru, înflorat și smălțuit, scurg cu grijă-încet, șiștarul, în azuru-mi liniștit. Tot ulcică, drag pământ, le sunt și florilor casă când, culese din grădină, oamenii mă pun pe masă și m-așează delicat pe un macrameu scrobit ori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământă până când burtos cumplit mă trântește pe jos frântă și-apoi, gură după gură, vin flăcăi să bea o dușcă, însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușcă. Sau decad dintr-o ulcică și mă fac strachină goală să mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoală, să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase, ... Citește mai mult Laptele mi-l beau târziu doar în serile de varăcând ulcică-s plină ochi și târziul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
muierușcă. Sau decad dintr-o ulcică și mă fac strachină goală să mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoală, să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase, ... Citește mai mult Laptele mi-l beau târziu doar în serile de varăcând ulcică-s plină ochi și târziul mă omoarăși spre ochiul meu albastru, înflorat și smălțuit,scurg cu grijă-încet, șiștarul, în azuru-mi liniștit.Tot ulcică, drag pământ, le sunt și florilor casăcând, culese din grădină, oamenii mă pun pe masăși m-așează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
gospodina cu sarmale lenevoase, ... Citește mai mult Laptele mi-l beau târziu doar în serile de varăcând ulcică-s plină ochi și târziul mă omoarăși spre ochiul meu albastru, înflorat și smălțuit,scurg cu grijă-încet, șiștarul, în azuru-mi liniștit.Tot ulcică, drag pământ, le sunt și florilor casăcând, culese din grădină, oamenii mă pun pe masăși m-așează delicat pe un macrameu scrobitori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit.Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământăpână când burtos
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
pământ, lângă un mormânt iubit.Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământăpână când burtos cumplit mă trântește pe jos frântăși-apoi, gură după gură, vin flăcăi să bea o dușcă,însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușcă.Sau decad dintr-o ulcică și mă fac strachină goalăsă mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoală,să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase,... XVII. MAI SCRIU POEZII, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016. Timpul meu, grăbit și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
proaspătă și mai bună apă pe care o gustase vreodată. - Ești bine? Întrebă o voce mai dulce decât cântecul păsărilor. Regele clipi mărunt către frumoasa fată care îi ridicase capul pe genunchii ei și îi dădea să bea dintr-o ulcică de lut. Întâlnindu-i privirea de un albastru mai curat decât cerul, regele se simți săgetat de un dor năpraznic căruia n-ar fi putut să-i spună pe nume. - Cine ești? Întrebă răgușit, privind cum soarele se juca prin
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
era leșinată de foame și oboseală. Femeile puseră un ceaun cu apă la fiert. Presărară în el puțină sare, apoi mălai. Și rapid se făcu o mămăligă aurie, pe care o răsturnară pe un tocător de lemn. Oyunbileg aduse o ulcică cu lapte bătut și o farfurie cu brânză și caș. Ce minunate i s-au părut Emei! Muncise atât de mult... ca niciodată și ar fi mâncat orice. După ce se sătură, dori să se odihnească, să admire natura, care, aici
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
albite, Si colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframa brodata cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastra, Să beau din ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbie Să șed la o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunica Mărie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masa așterni fete albe că neaua, Din cânepă
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
albite, Și colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframă brodată cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastră, Să beau din ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbie Să șed la o vorbă cu gust de șerbet. E pace la tine, bunică Marie, Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet. Pe masă așterni fețe albe ca neaua, Din cânepa
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
albite,Și colțul catrinței întors până-n brâu,Cămașă de pânză cu flori râurite,Năframă brodată cu spice de grâu,Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră,Cu donița plină de lapte-aburind,Eu încă aștept și acum, la fereastră,Să beau din ulcica frumoasă de-argint.Iar prispa cu lutul cel proaspăt mă-mbieSă șed la o vorbă cu gust de șerbet.E pace la tine, bunică Marie,Și zahărul cubic m-așteapă-n șervet.Pe masă așterni fețe albe ca neaua,Din cânepa toarsă
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
îndură de lumea păcătoasă, și schimbă vremea, cerul se înnoră, veni ploaia, iar seceta se sfârși. Atunci, omul, ca un gospodar harnic ce era, se apucă degrabă să-și reamenajeze grădina, în speranța unui anotimp mai bun. Știa că în ulcica acea de lut erau semințele de la smochinele oferite de Hannah. Ce nume... Cu acest nume a rămas în minte! Se uita la semințele aflate în ulcică. La ce i-ar fi bune? Deodată îi veni o idee: să sădească acele
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
degrabă să-și reamenajeze grădina, în speranța unui anotimp mai bun. Știa că în ulcica acea de lut erau semințele de la smochinele oferite de Hannah. Ce nume... Cu acest nume a rămas în minte! Se uita la semințele aflate în ulcică. La ce i-ar fi bune? Deodată îi veni o idee: să sădească acele semințe chiar lângă piatra de lângă drum, din fața casei sale. Săpă o groapă destul de adâncă, aduse pământul cel mai roditor, afânat, îl îngrășă și-l îl udă
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
studiați și azi au fost Eschil, Sofocle și Euripide, iar cel mai important autor de comedii a fost Aristofan. În aceeași peroadă a antichității, teatrul latin ivea comedii de bun umor între care piesele lui Plaut, Gemenii, Comedia Măgarilor, Neguțătorul, Ulcica cu bani, Odgonul, Amfitrionul, ș.a. cu personaje vivace, cu replici acide, jucându-se cu mare succes la public așa-zisul teatru în teatru. Dar se juca și histrionic nu numai în marele amfiteatru ci și în locuri publice, pe stradă
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
Seara se așezase peste sat, iar Violeta mânca dintr-un taier - la masa de sub patul de vie din curte- ghiveciul de legume, făcut în sahanul de lut în cuptorul din bucătărie. Terminase, și acum bea lapte în loc de apă dintr-o ulcică de lut. Curtea, în locul unde era masa, era luminată ca ziua de becul cu neon din prispa casei. Deodată, Leu, câinele Tomiții, care aștepta smerit să-și primească porția de mâncare, se repede înrăit la gardul de la drum, lătrând iritat
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]
-
perdeaua, Vântu-ți suflă peste pleoape Praful auriu din steaua Strălucind în joc de ape. Dormi! Pe ușa din odaie N-or să intre gânduri rele, Că un câine orb din pluș e Paznic printre tufănele. Miere-am pus într-o ulcică Veche, apă neîncepută, Busuioc sfințit, adică O licoare neștiută. Fluturi mici plutind alene Vor să intre pe fereastră Ca să-ți pună blând pe gene Zbor de pasăre măiastră. Când zâmbești prin somn, tu, zână, Vise-ți tremură sub pleoape. Aș
DESCÂNTEC DE SOMN UȘOR de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372942_a_374271]
-
Papură-Vodă. BOIER CIOCOIU: N-are vodă în vistieria țării câți galbeni îi oferim noi sultanului! BOIER CONACU: Sultanul este aliatul nostru! BOIER CIOCOIU: Doar cât îi oferim aur!... Când strălucirea metalului pălește, capul cade sub securea călăului! Boier Ciocoiu ia ulcica cu vin și toarnă din nou în pocale... EXT. / ZI O ceată de călăreți țâșnesc pe poarta larg deschisă a conacului și se pierd pe drumul ce duce spre pădurea din apropiere. Pe cer se perindă în fugă nori albi
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
în spatele unei mese rotunde - cu trei picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu' socră-meu când mânca pe vatră, am găsit un opaiț în care se mai vedeau câteva lumânări cufundate în ceara topită, iar alături rămăsese ulcica de pământ cu vreo câțiva tăciuni și doi bulgări de tămâie. Probabil că venea pe ascuns în miez de noapte, îi aprindea lumânări, îl tămâia și se ruga la Dumnezeu s-o ierte că a fost părtașe cu mine la
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
-a gurii buze, Să ne ardă, să ne doară Mii de-nțepături confuze... Uite cum saltă rochița! De-ar fi s-o suie... pân’ la brâu, Că m-a apucat hachița, Cum curge mustul ca un râu. Dați-mi o ulcică mare, Să fie de un kil, atât! Să iau must de la picioare, Prelins pe țâțe, ochi și gât. Tare este dulce mustul! Cu toții, hai, să ne-ndulcim! N-am simți mai bine gustul, Într-un sărut să îl sorbim? Cântă
CÂNTĂ, CÂNTĂ, LĂUTARE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346486_a_347815]
-
zile, ne întâlnim la locul nostru. Am vești proaspete pentru voi. Veți avea de lucru, nu glumă! - Bine, bine! Așa vom face! Acum dispari! A doua zi dimineața, boierul trimise după cei doi căpitani, iar seara se întâlniră la o ulcică de vin la boierul Conacu. - Ce misiune ne-ai mai pregătit, boierule? - întrebă nerăbdător căpitanul Sasu. - Ai dreptate, nu v-am deranjat fără rost. Astă-noapte am avut un musafir nepoftit la conac! - rosti boier Ciocoiu. - Pesemne Ursuz a aflat de
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
și eu știu că te-apropii îmi privești mâinile și te miri că am și eu zece degete apoi fugi nici n-apuc să-ți șoptesc despre venirea ta să-ți dau o gleznă udă s-o săruți uit acolo ulcica verzuie cu sete cu tot te-aștept mereu sâmbătă dimineața în piața publică florile vin spre mine și deocamdată nu-mi pot înfrânge o primitivă stare de țipat * cuvântul meu spune că nu sunt de pe-aici el, cu carentele
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
din bucătărie. Pe plită ceaunul cel mare era plin cu apă aburindă. Olanul de lut se afla în mijlocul bucătăriei. Bunica îl umplea cam pe un sfert cu tărâțe de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de porumb. Dintr-o ulcică răsturna hucea, apoi apă din găleată cât să acopere tărâța. Cu un linguroi din lemn mesteca și tot mesteca în oala mare, de parca ar fi mestecat în mămăligă. - Bunică, ce este aceia huce? - o întrebam curioasă. - De mult, cineva a
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
până la următoarea umplere. Ferească Dumnezeu să nu aibă nici o gospodină din sat cuibar de borș! Dacă ai rămas fără, mergi la o vecină și o rogi să-ți dea, dacă are păstrată mai multă. Odată, când eram nemăritată am spart ulcica și am risipit hucea. A trebuit să alerg prin tot satul după câteva linguri de huce. Ce-au mai râs babele de mine și m-au vorbit pe la porți spunând că nu-s bună de măritat...De atunci păstrez mai
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]