561 matches
-
și în diplomație. După eșecurile din Afganistan, Irak, Pakistan, Libia, Egipt, Yemen și chiar Tunisia, americanii sunt mult mai cir cumspecți, chiar dacă situația din Siria este cu adevărat gravă. De fapt, după părerea mea, sunt două scenarii posibile: 1) Dacă ulii și lobby-ul evreiesc vor avea cîștig de cauză, ar urma atacarea Siriei și a Iranului, ceea ce va însemna un război cel puțin regional. America poate fi tentată să iasă din criză prin război. S-a mai întîmplat în istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
politică și în diplomație. După eșecurile din Afganistan, Irak, Pakistan, Libia, Egipt, Yemen și chiar Tunisia, americanii sunt mult mai circumspecți, chiar dacă situația din Siria este cu adevărat gravă. De fapt, după părerea mea, sunt două scenarii posibile: 1) Dacă ulii și lobby-ul evreiesc vor avea cîștig de cauză, ar urma atacarea Siriei și a Iranului, ceea ce va însemna un război cel puțin regional. America poate fi tentată să iasă din criză prin război. S-a mai întîmplat în istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a venit criza, ratele n-au mai putut fi plătite, iar casele au început să fie rechiziționate, în bună măsură, de băncile străine. Astfel, într-o singură generație, românii s-au întors de unde au plecat. Aceste bănci sunt ca niște ulii. Am distrus și am vîndut pe nimic tot capitalul indigen, nu mai producem nimic și acum muncim pentru alții. Acest tip de guvernanță e condus de o mînă de oameni. La nivel global, nivelul datoriei (publice, corporative și familiale) este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
etc., ne expune unor grave pericole și amenințări. Am intrat în Uniunea Europeană, dar ajustările structurale sunt mult întîrziate de incapacitatea noastră cronică de a absorbi fonduri comunitare, iar în N.A.T.O., unde Europa nu contează prea mult, suntem la mîna uliilor de la Washington. Iar ăștia sunt puși pe fapte de arme. Nimeni din interior nu mai are un pro-iect pentru România, plutim în derivă, la voia proiectelor contradictorii pe care le au alții pen-tru noi. Și, într-adevăr, în astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ouă (5); pace (5); phoenix (5); viață (5); aripă (4); corb (4); ființă (4); înălțime (4); pană (4); văzduh (4); viețuitoare (4); carne (3); ciocîrlie (3); copac (3); hrană (3); mare (3); mîncare (3); ou (3); păun (3); speranță (3); uliu (3); zbura (3); zburător (3); albă (2); barză (2); cip-cirip (2); colivie (2); moartă (2); neagră (2); de noapte (2); păsărică (2); privighetoare (2); stol (2); șoim (2); ușurință (2); vietate (2); visare(2); vrăbiuță (2); a zbura(2); amiral
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și se dau, după liturghie, cu colac și lumânare, mai ales copiilor, pentru odihna celor petrecuți din viața aceasta.376 Găocile de ouă roșii, din ziua de Paști, se aruncă pe o apă curgătoare, ca, peste vară, să nu dea uliul la găini și la pui și, mai ales, pentru a ajunge, pe drumul apei, în Țara rochmanilor sau blajinilor, dându-le de știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lua aluat din acesta dospit, de la trei case, și-l mănâncă împreună cu toți cei ai casei, fără să piardă vreo firimitură, atunci, se zice, că acea femeie va avea parte de cloște multe care vor scoate pui mulți pe care uliul nu-i va putea atinge. Tot în Bucovina, fac așa-numitul "creciun", un colac în formă de opt pe care îl pun, primăvara, la plug, înaintea pornitului la arat și, ajungând la țarină, acest colac se mănâncă pentru ca roadele să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau mijlocește norocul pentru anul care va veni. Astfel, în ajunul Crăciunului, femeile pun o piatră în cuptor pe care o iau abia în noaptea de Bobotează, zicând: "Cum dorm toți oamenii și nimeni nu vede, așa să nu vadă uliul puii mei, ci să stea împietrit și încremenit."441 În ziua de Crăciun, la meglenoromâni, de pildă, se arde în vatră un pom din pădure, adus special și tăiat din rădăcină. Acest copac trebuie să ardă în vatră, câte puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dar fără a avea statornicia corbului, fiind o pasăre călătoare. În tradiția populară, cucul este cel mai bine reprezentat, ocupând un loc privilegiat, în ciuda faptului cu nu este o pasăre cântătoare și nu încântă prin penajul său, fiind considerat un uliu în miniatură, își depune ouăle în cuiburile altor păsări, iar puii săi, mai mari, îi răstoarnă pe ceilalți pui din cuib, tocmai pentru a avea parte de mai multă hrană; cucul nu-și face cuib, nu-și clocește ouăle și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
împăratul păsărilor" este vulturul.241 În tradiția populară, păsările au semnificații diferite și în funcție de anotimp. Astfel, se spune că, de Buna-Vestire sau Blagoviștenie la început de primăvară se dezleagă limba păsărilor, în special a cucului care, peste iarnă, a fost uliu, iar acum începe să cânte necontenit până la Sânziene sau până la Sân-Petru. Cântatul cucului este întâmpinat cu o anumită pregătire ritualică: când se dezleagă limba cucului e bine ca fiecare să aibă bani la el, să nu fie flămânzi și supărați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să rămâie ca pomul înflorit."316 Metamorfoză a timpului diurn sau nocturn, pasărea prevestește începutul și sfârșitul ritualurilor de trecere care consfințesc hotarele dintre anotimpuri. Astfel, cucul, care prevestește primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La uș`șoară la temniță. Și pe-o frunză de marari, / La ușă de creminari! / Da cucul s-a supărat / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de drac; dă-i și l zdrobește. Ceață Cînd se lasă toamna ceață groasă, se coace poama iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele. în ajunurile Crăciunului și Bobotezei, dis-de dimineață, femeile strîng cenușa din vatră pînă a nu mînca nimic și gunoiul de prin casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă se pune să clocească, cel care o pune să stea iute jos, ca și cloșca să șadă pe ouă și să închidă ochii, ca uliul să treacă pe lîngă puii ce va scoate cu ochii închiși, să nu i vadă să-i mănînce. Cel ce pune ouăle la o cloșcă trebuie să se așeze jos, căci altfel nu va sta cloșca bine pe cuibar. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi în ciur, cernîndu-i pe foc, de aci în poală și, în sfîrșit, îi duci cu ochii închiși afară. Pentru întîia oară să nu dai afară cloșca cu puii în zi de sec, căci ți-i va fura cioara și uliul. Cînd scoate cloșca puii, să-i pui în sită ori în ciurel și să-i cerni pe vatra cu foc, dacă vrei să-ți trăiască și să nu-i fure găile*. Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toți din ouă. Cînd femeia pune cloșcă pe ouă, să nu meargă nimeni la casă, că va duce cioara puii. După ce cloșca a scos puii, să-i duci în grădină cu oborocu’ acoperit și să-i leși, căci numai așa uliul n-are să-i vadă. Cloșcă (constelație) în noaptea de Drăgaică, dacă păzești cloța [cloșca] cînd iasă pe cer, gă sești de trei ori bani. Așa, cînd stai noaptea de pîndești, vezi ieșind cîte un pui, cîte un pui, și tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai lipește nimica de tine. Cuc Despre cuc se crede că erau doi băieți la Sf. Petru; din cauză că au tăiat un bou și l-au mîncat, s-au prefăcut în cuci. Se crede că cucul de la Sînziene se preface în uliu pînă la Bunavestire, cînd devine iar cuc. Se crede că cucul cîntă numai pînă la Sînziene, fiindcă atunci mănîncă vișine, cireșe sau gră unțe de orz și răgușește. Cînd cîntă cucul, el cîntă numai pînă aproape de Sf. Petru și apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și haiducii aveau limbă de cuc și cap de șarpe tăiate cu ban de argint în luna martie. (Gh.F.C.) Farmece de dragoste se fac cu cap de cuc, scursură de candelă și busuioc din steagul bisericii. (Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din casa aceea. Cînd cîntă cucuveaua pe coșul casei ori pe alte oleaburi*, e rău de pustietate, cică moare cineva din casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn rău. (Gh.F.C.) După cununie, mirii mănîncă cu o lingură. (Gh.F.C.) Cuptor Nu-i bine să te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd pui lemne de soc pe foc, te dor măselele. Nu e bine să lași sara focul neînvelit, ușa și ferestrele deschise, că diavolul vine, intră în casă și strînge copilul de-l îmbolnăvește. Cînd dai cuiva foc lunea, vine uliul la găini. Cînd, după ce se trece focul, jăratecul strălucește mult în sobă e semn că are să fie frig. Copilului mic pînă la anul să nu i se tundă părul, că-i rău de foc. Cînd nu ți se aprinde focul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că nu e bine ca găinile să beie apa în care s-a spălat o găină tăiată, căci la din contra, le va mînca vulpea. Vinerea nu se mătură prin casă, nici nu se dă gunoiul afară, că mă nîncă uliul găinile. Tot pentru aceasta, nu se dă cu mătura pe vatră. A treia zi după Bobotează nu se țipă cenușa din vatră, pentru că mănîncă dihorul găinile. Cînd aduni gogoși* de tufă* sau răsteie* în casă, nu-ți mai ouă găinile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găsești.“ Cînd dai puii mici de găină afară în ogradă, să-i pui în poală și să ieși afară cu ei, cu ochii închiși, și punîndu-i jos să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara ori uliul puii.“ Cînd se scot puii cei mici de găină pentru întîia dată afară, atunci îi scoate muierea legîndu și ochii, ca paserile cele răpitoare să nu vadă puii. Cînd cîntă găina cucoșește nu-i a bine. Cînd cîntă găina cucoșește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca și cum s-ar scălda e semn sigur că vremea o să se moaie. Se obișnuiește a se lua bobocii de gîscă ieșiți din ouă, a-i lua în catrință și a-i duce cu ochii închiși afară, ca să nu-i mănînce uliul. Puii de gîscă nu mor dacă le tai din coadă și cu fulgii - firele ce ai tăiat - îi afumi. Cînd gîsca ouă vara e semn rău. (Gh.F.C.) Gît Cînd îți chiorăie gîtul, ai să bei vin ori rachiu. Cînd îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Măcinici, toate gunoaiele se ard ca să vie primă vara mai curînd. Gunoiul din ziua de Sf. Gheorghe să-l lepezi la rădăcina pomilor, că rodesc bine pe urmă. Să nu dai lunea afară gunoiul din casă, căci îți mănîncă uliul găinile. Vinerea să nu dai niciodată gunoiul afară, că-i rău. în ziua de Paști și de Crăciun nu se țipă gozul* din casă. A doua zi după Lăsatul de Sec nu se dă gunoiul afară din casă, că noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]