280 matches
-
Alții ca să-și completeze inventarul agricol, au Început să lucreze la oraș, unde cîștigau Însă puțin. Odată cu exploatarea cărbunelui În Lupoaia, au fost dărîmate casele vechi, construinduse altele mai mari pe șoseau Motru-Baia de Aramă. Împrejmuirile și curțile erau din ulucă, iar din 1968 se folosesc și materiale prefabricate. Datorită electrificării satului au Început să fie folosite aragaze, frigidere, mașini de spălat, fiare de călcat. Au Început să fie folosit mijloace de transport pentru mineri, dar și pentru călători. Au Început
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pusă în valoare, dar nu vândută. separarea cuplu lui, prin mij lo ci rea mitropolitului și a tribunalului ecleziastic, aduce un nou statut al zestrei și al daruri lor. Cele mai neînsemnate amănunte capătă impor tan ță în ziua procesului: ulucile și locul casei, rodul viei, chiria vinului, boarfe pe ticite, fia re rătăcite, bijuterii sparte, vase incomple te. Toate acestea, indiferent de starea lor, sunt re ven dica te de o parte, și de alta. Maria cere de la Chi țu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
noapte albă, rătăcită, pe furiș, În zăvoiul gândului. Emoția crucii surâde În trupul Evei ca o oglindă despuiată de lutul lui Iisus. Florile au scheletul alb. Și peste el un adaos de vis căzut din pleoapa ierbii. Ploaia cade printre ulucile grădinii ghemuită Într-un sfert de lună. Cu fiecare copac mort frunza e mai singură, ca o fotografie dezlipită din albumul toamnei. Stăm amândoi În noaptea cu inima goală. Numai anticarul ne citește buzele. Florile se uită la foșnetul păsărilor
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
-le în părți lăsau să se vadă cizmele neobișnuit de scumpe pentru niște oameni ai bisericii. Nu mai este mult și ajungem. Uite, la gardul acela, spuse gâfâind Ianache. Se simțea acum briza dinspre mare ca o respirație binefăcătoare. În spatele ulucilor cineva îi așteptase, căci poarta se deschise cu un scârțâit trist în momentul când primul tânguit strident al unui muezin anunța ceasul rugăciunii pentru credincioșii musulmani. Încă unul și încă o sută, din toate minaretele se ridica îndemnul spre contemplație
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dealul pe la crucea lui Papa Brâncoveanu, intră pe Podul lui Șerban Vodă, până la biserica din Slobozie, cea zidită de Leon Vodă și întărită de Constantin Vodă Brâncoveanu, apoi o făcu la stânga prin Slobozie, ridicând tot praful uliței și scoțând printre ulucile gardurilor nasurile cârne ale puradeilor din mahala. Știa de ce o luaseră așa, drumul prin mahalaua jitnițelor domnești era anevoios de mulțimea căruțelor cu grâne, negustoria lui Constantin Vodă ce acum la mai bine de două luni de la mazilirea lui aducea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rănile se vor vindeca mai repede dacă vor sta în adierea vântului. — Doar să nu se așeze vreo muscă, adăugă el zâmbind. Doamna Marica îl privea nedumerită, cum iese în bătătură, cum își dezleagă măgarul care fusese priponit de o ulucă, cum încalecă și pleacă. Nu-și aducea aminte să-l fi văzut până atunci, și nici să fi auzit pe cineva vorbind despre el. — Gherasim, ieromonahul Gherasim, parcă așa spunea Ștefan că-l cheamă. Când m-oi întoarce, l-oi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de vreascuri sau lăsate așa din 1829, o boltă în ruine reprezentând o părere de poartă: era intrarea Giurgiului! Înăuntru, grămezi de noroi; câteva străzi pavate cu dale enorme, dislocate și desfundate; case joase cu un simplu parter; garduri de uluci din lemn mâncat de cari, sordide curți de păsări, vaste spații necultivate în jurul locuințelor, legiuni de câini vagabonzi, de porci, de gâște zgomotoase, de mârțoage, toate bălăcindu-se și zbătându-se în dezordine: așa se prezintă acest târgușor pe care
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
jos, lângă ultima treaptă, fusese ruptă de un cal. Trecuseră zile și săptămâni și ea rămăsese așa ruptă. Nici tata, nici frații mei mai mari n-o dreseseră. Curând pierise cu totul. Ce se întîmpla în familia noastră când nici o ulucă nu era, până atunci, uitată? Stâlpii aceia nu foloseau la nimic, ne puteam lipsi și de scară, puteam sări direct din bătătură pe prispă, sau de pe prispă jos. Se putea trăi și fără ei. Dar îmi dădeam seama că apăruse
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se grăbi să dispară în vârful picioarelor, fără zgomot, de frică să nu-ji descarce generalul mânia asupra lui. În mijlocul curții, Apostol Bologa se uită împrejur, parcă ar fi fost aici întîia oară în viață. Ograda era mare, cu gard de uluci spre uliță și cu poartă nouă de scânduri, deschisă. Câteva căruțe se înșirau în fund, lângă grajduri, iar automobilul cu care venise stătea părăsit, cu ușile căscate. Casa de piatră, acoperită cu olane vechi, vastă cât o cazarmă, era stropită
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
întrebarea tot mai ațîțătoare: " Unde s-a dus Ilona?" Își alunecă mâinile prin părul castaniu, ca și cum ar fi încercat să-și ostoiască gândurile. Apoi se apropie de fereastra stângă, să-și mai răcorească sufletul privind afară. Ograda era îngrădită cu uluci, și peste drum, într-o grădină, albeau pomii înfloriți, înviorînd înserarea. Ici-colo coperișuri de case, dranițe mucezite însemnau pete negre la poalele coastelor de brazi, tivite pe jos cu livezi grase. Lângă poartă, răzimat de uluci, stătea un infanterist foarte
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Ograda era îngrădită cu uluci, și peste drum, într-o grădină, albeau pomii înfloriți, înviorînd înserarea. Ici-colo coperișuri de case, dranițe mucezite însemnau pete negre la poalele coastelor de brazi, tivite pe jos cu livezi grase. Lângă poartă, răzimat de uluci, stătea un infanterist foarte murdar și zdrențuros, cu casca pe ceafă, cu o mutră păroasă de maimuță, vorbind cu cineva din tindă, vesel și mulțumit și arătîndu-și mereu dinții albi, lucitori. Privirea lui Apostol vru să-l ignoreze, dar inima
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în Italia. Ținuse pe sora primarului. Văduva cu cei cinci copii a fost nevoită să se mute la o rudă, în sat, fiindcă în casă s-au instalat birourile comandamentului. Mai înainte ograda a fost despărțită cu un gard de uluci, pe care militarii l-au pus pe foc, încît acuma fântâna cu cumpănă stătea stingheră ca o amenințare... În fund se vedea un rând de acareturi noi. Mai încolo era grădina cu pruni înfloriți, mergând până sub coasta de molifți
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
care l-aș numi organic. Legătura Între imaginile juxtapuse este una care se continuă firesc prin schimbare, așa cum Întrun organism există o legătură funcțională Între diferitele organe. Imaginile sînt evident diferite, dar ele fac parte dintr-un ansamblu simbolic coerent. uluca ruptătoamna intră-n grădină pe nevăzute Valeria Tamaș Uluca ruptă este o afecțiune a gardului și grădina ca Întreg, cum e și firesc, suferă și ea. Prin gardul care o Înconjoară se pot strecura acum intrușii. Și, paradoxal, cea care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este una care se continuă firesc prin schimbare, așa cum Întrun organism există o legătură funcțională Între diferitele organe. Imaginile sînt evident diferite, dar ele fac parte dintr-un ansamblu simbolic coerent. uluca ruptătoamna intră-n grădină pe nevăzute Valeria Tamaș Uluca ruptă este o afecțiune a gardului și grădina ca Întreg, cum e și firesc, suferă și ea. Prin gardul care o Înconjoară se pot strecura acum intrușii. Și, paradoxal, cea care oricum urma să vină, toamna, o face pe furiș
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
suferă și ea. Prin gardul care o Înconjoară se pot strecura acum intrușii. Și, paradoxal, cea care oricum urma să vină, toamna, o face pe furiș, profitînd de slăbirea Împrejmuirii protectoare. Vrînd-nevrînd, alegoria funcționează și ea. Unde o fi ruptă uluca prin care ne-a invadat pe nesimțite toamna vieții? Simbolismul stelei căzătoare, plin de tristețea că odată cu steaua Încetează și o viață de om, este ingenios atenuat de o ipoteză fermecătoare: se pare că stelele, prea Înfierbîntate, doar e luna
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
-i zdrobi căpșorul blond, de rama ferestrei. În curte, parlagiul regimentului, cu chipul de câine mops, congestionat, spinteca o scroafă uriașă și albă ca laptele, ca să-i scoată numai mușchii pântecului și să-i azvârle apoi ciozvârtele și capul peste uluca din fundul ogrăzii. Nimeni nu se mai arătă cu gamela la cazanul plin cu bunătăți. Se frigeau, pe deasupra imenselor jăratice, zeci de curcani, trecuți prin prăjină. Pivnița era inundată de vinuri. Ostașii treceau cu cizmele prin lichidul scurs din poloboacele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe genele-mi grele”. „De când sunt supărat cu Dumnezeu, vorbesc cu mine, și sunt singur, grăi, grav și numai pentru dânsul, Ferdinand Sinidis. ...De atunci mă plimb la braț cu moartea. Ea vine ori de câte ori o chem. Ca să scurteze drumul, sare uluca din dreptul ferestrei scunde, la casa refugiului meu de la țară, și bate de trei ori la geamul odăiței mele. Deschid fereastra, dar nu văd pe nimeni. „Cucu”, zic eu acoperindu-mi ochii cu mâinile amândouă. Moartea numără până la trei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
din clismă i-a răzbit prin gât, pe nas și pe gură. ...Adriana vrea să plece... Se așază ca o amazoană pe coada de lemn a coasei, sprijinită ca un drapel pe umărul morții, și trece fluidă prin fereastră, peste ulucă, fără să atingă stratul de zăpadă proaspătă de pe cerceveaua ninsă. - La revedere unchiule, cântă pe nas singura mea dragoste suavă, surâzându-mi de pe coada de lemn a coasei, fără teamă, plutind și îndepărtându-se tot mai mult de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
În pereți se dovedește a fi păstrare discretă a echilibrului, proporțiilor. Cu o mirare În plus, am mai constatat că belgienii Încă n-au inventat gardul. Am colindat toată Flandra Orientală și n-am zărit nicăieri asemenea Împrejmuiri, nici măcar o ulucă, nici măcar formală. Și azi mă mai Întreb uneori cum izbutesc să evite kitsch-ul, pentru că la oamenii cei mai obișnuiți te izbește eleganța interioarelor, bunul gust al decorațiunilor, lipsa artificialului și prețiozității, de unde toate astea, deoarece, mărturisesc chiar ei, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
parcare În spate. Intrarea din dă spate În bucătărie. Din afară nici o intrare În pivniță - aburul ieșea dintr-o aerisire de la demisol. Bud dădu ocol locului și auzi glasuri venind prin aerisire. Descoperi trapa În bucătărie. Găsi În parcare o ulucă groasă de cinci centimetri și lată de zece și se duse În spate. Doi chinezoi frigeau carne, un bătrîn jumulea o rață. Ușor de aranjat cu trapa: ridică paleta de lîngă cuptor. Îl zăriră, iar tinerii Începură să bolborosească ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
lenjeria. Marș! — Spade plătește! Tu lași pace! Plătesc! Plătesc! Puștii Îi dădeau tîrcoale. Papa-san flutura amenințător satîrul. — Acum tu pleci! Du-te! Plătesc! Bud se uită țintă la o linie din podea. Papa păși peste ea. Bud Îl lovi cu uluca undeva pe la mijloc. Omul se prăbuși peste cuptor, se lovi cu fața de un arzător și părul Îi luă foc. Băieții atacară. Bud le puse piedică simultan. Atinseră podeaua Îmbîrligați unul de altul. Bud Îi izbi În coaste. Tataie Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mulțime de bărbați sporovăind la umbră, în timp ce soarele dogorea tăcut deasupra capetelor lor. Mai văzusem prestația asta și pe la alții, grecii leneveau și ei în spațiul public în locul somnului de după-masă. Era varianta mediteraneană a babelor noastre care ies pe la uluci: ai vazut-o, maică, p-aia? Mai către zidul palatului, unul dintre ei făcea figură aparte, stând retras și privind pe sub ramurile unui măslin uriaș, legănându-se pe un scaun legat cu lanțul de copac, semn că se asigura că
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Toate întreprinderile industriei locale și cooperatiste, independent de data înființării lor, care lucrează cu materii prime din resurse locale și deșeuri și care se ocupă cu producția de: văr, țigla, olane, olărie, teracota (plăci și sobe), produse de rotărie, stupi, uluca, sita, obiecte mărunte din lemn pentru uz casnic, mangăl, acid tartric, opinci din piele sau din anvelope de cauciuc uzate, confecții din paie, foi de porumb, trestie, papura, rachița, iasca, talaș, pir și sorg, articole din oase, coarne și copite
HOTĂRÂRE nr. 1.021 din 7 iulie 1954 pentru dezvoltarea producţiei mărfurilor de larg consum obţinute din materii prime din resurse locale şi din deşeuri, de către întreprinderile industriei locale şi cooperatiste şi stimularea îndeplinirii şi depăşirii planurilor de colectari a produselor agroalimentare de către întreprinderile şi organizaţiile de stat şi cooperatiste*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127464_a_128793]
-
făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile Înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră În casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă În gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... și binișor, ca o pisică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile Înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră În casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă În gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]