6,198 matches
-
de notorietate, un pic de existență, că se vor smulge din neantul mediocrității, neant totuși - totuși! - fără culoare și fără frontiere, fără apartenență de religie, origine etnică, sex, convingeri politice și atașamente ideologice (reale sau mimate)... În cultură, o nulitate "umanistă" nu e nici mai presus, nici mai prejos decît o nulitate "antidemocrată", după cum o nulitate de dreapta nu e nici mai presus, nici mai prejos decît o nulitate de stînga - dar nimic mai nociv decît o nulitate sau un cor
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
pentru cei din anii '70 și mai mult decît atît fiindcă, în absența cenzurii, poate să ne țină la curent nu doar cu numele cele mari ale literaturii universale contemporane, ci și cu dezbaterile de ultimă oră din domeniul științelor umaniste, de la istorie și politologie, la filosofie și sociologie. În sumarul fiecărui număr, contribuțiile românești, de același nivel cu acelea străine, dovedesc că sub aspect intelectual integrarea e un fapt împlinit (nu știm cît și ce preiau celelalte ediții europene din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
dezlănțuire progresivă a imaginației, prozatorul introduce în cartea sa și elemente de SF, și referiri la viața politică românească de azi, și reprezentări onirico-satirice ale războiului din Iugoslavia. Ca și Micul prinț al lui Saint-Exupéry, Cavalerul spațial are o irizație umanistă, autorul raportând mereu totul la o lume ideală și totuși verosimilă, în care oamenii s-ar putea înțelege. Prozator experimentat și înzestrat cu un remarcabil bun-gust, Stelian Țurlea nu face greșeala de a crede că-i poate încânta pe copii
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
aerului însumează numărul de 1.800.000 de oameni). Cifrele citate și multe altele arată că, pentru reducerea sărăciei esențială este creșterea, pe multiple planuri, însă aceasta nu e suficientă pentru a micșora, decisiv, teritoriul fragmentat al sărăciei endemice. Bancherul umanist mărturisește că: "În ultimele 18 luni am mai învățat și altceva: cauzele crizelor financiare și ale sărăciei sînt aceleași... Restrîngerea sărăciei ocupă o poziție de frunte și de centru în agenda noastră, preocupările noastre trebuie să aibă în vedere administrarea
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
oricărui bun profesionist? Anti-scientismul lui y Gasset e șocant, și mă îndoiesc că e actual. Nu ezit să-l numesc anti-scientism, retorica autorului mă îndreptățește să o fac. Mai aproape de secolul 19 decît de 21, y Gasset gîndea ca un umanist. Ba chiar ca un umanist neortodox, original, deschis spre alte orizonturi. Dar vremea în care trăim noi gîndește anti-umanist, din păcate sau din fericire, imposibil de spus. Noi ne aflăm sau ne îndreptăm spre o paradigmă științifică. Nu poți elimina
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
y Gasset e șocant, și mă îndoiesc că e actual. Nu ezit să-l numesc anti-scientism, retorica autorului mă îndreptățește să o fac. Mai aproape de secolul 19 decît de 21, y Gasset gîndea ca un umanist. Ba chiar ca un umanist neortodox, original, deschis spre alte orizonturi. Dar vremea în care trăim noi gîndește anti-umanist, din păcate sau din fericire, imposibil de spus. Noi ne aflăm sau ne îndreptăm spre o paradigmă științifică. Nu poți elimina chimia din tabloul culturii generale
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
un purism entuziast dar naiv, y Gasset se contrazice singur: tot el pledează pentru refacerea unei Europe a spiritelor, în care cultura comunică de la o instituție la alta, ancorată fiind tocmai într-un spirit al vremii și într-o misiune umanistă comună. Firește că stridențele și infantilismul mimetismului trebuie, acum ca și cu 75 de ani în urmă, eliminate. Dar la fel trebuie eliminate stridențele și infantilismul luării universului de la capăt. Fascinantă ca oratorie, spectaculoasă în argumentație, Misiunea Universității mi se
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
trăia după principiul că adevărata realitate e cea a cărților. M.P.M.: Și profesorul meu, Alexandru Graur, era fascinat de lumea cărților. Ne spunea mereu: "cărțile din cărți se scriu". I.C.: În timpul studiilor de la München eram legat de profesorul de filozofie umanistă Ernesto Grassi. Era un mare erudit, tipul de profesor universal medieval. M-a atras în mod deosebit și Jean Amery, un mare eseist polemic european. Argumentele lui morale și estetice erau fascinante, o combinație pe care o găseam foarte reușită
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
amplu studiu din volum, nimerit intitulat Două culturi filosofice, dl. M. Flonta constată existența a două culturi filosofice (literatura și filosofie), determinată de situarea față de materie. Sînt chiar persoane din sfera literaturii, artei, filosofiei, care socotesc că, de fapt, cultura umanista este unică formă de cultură, alții negînd total semnificația cunoașterii științifice. De aceea se admite că un om de cultură poate fi aproape ignorant în cele ale științei, important e să fie un bun cunoscător în ale umanioarelor. Și, asta
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
că arta, respingînd aplecarea spre filosofia speculativa sistematică de care s-a făcut "vinovat" Noica. De fapt, crede dl. Mircea Flonta, filosofia că speculație ultima și filosofia că reflecție liberă sînt ipostaze ale aceleiași culturi filosofice, încadrate în tradiția culturii umaniste. Dintr-o altfel de perspectivă, cam aceeași chestiune fundamentală e discutată în studiul Eclectismul că maladie filosofica. Aici apare, în prim plan, ideea că istoricii filosofiei nu sînt, de fapt, filosofi. Filosoful de catedră e asimilat cu situația unui ghid
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
Andreea Deciu Între disciplinele umaniste contemporane arhitectură mi se pare a fi victima, cumva, a unui ciudat paradox: deși de la ea au pornit, în Statele Unite cel putin, numeroase teorii postmoderne care ulterior au jucat un rol major în multe alte domenii de gîndire, rămîne totuși
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
major în multe alte domenii de gîndire, rămîne totuși destul de puțin cunoscută celor din afara ei, ba chiar e sortită într-o anumită măsură unui izolaționism ciudat. De altfel, am stat pe gînduri înainte de o include în categoria așa-ziselor domenii umaniste, tocmai pentru că statutul ei disciplinar e subiect de discuție. Dar tocmai acest statut care necesită/merită a fi discutat mi se pare chestiunea cea mai interesantă legată de arhitectură. Nu știu cît de grav este faptul ca umaniștii la modul
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
ziselor domenii umaniste, tocmai pentru că statutul ei disciplinar e subiect de discuție. Dar tocmai acest statut care necesită/merită a fi discutat mi se pare chestiunea cea mai interesantă legată de arhitectură. Nu știu cît de grav este faptul ca umaniștii la modul general nu au, probabil, o cultură solidă referitoare la istoria arhitecturii (nu mă refer doar la stiluri, ci la un intreg mod de gîndire care a generat anumite viziuni despre structurarea spațiului și a lumii în care trăim
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
ea își dezvăluie alteritatea. Este o alteritate similară cu aceea a cărților Antichității, care stau mărturie pentru un trecut încheiat, care poate fi invocat, dar nu copiat. Admirat, dar nu reprodus intact. Formă și înfățișarea monumentelor române care solicită atenția umaniștilor renascentiști este prin esență ei destinată nu unei sensibilități vizuale, ci mai degrabă menită să confere legitimitate memoriei literare. Monumentul este pus astfel în slujba textului. Inversul "efectului Petrarca" este ceea ce autoarea numește "efectul Brunelleschi": arhitectul cupolei de la Santa Maria
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
menită să confere legitimitate memoriei literare. Monumentul este pus astfel în slujba textului. Inversul "efectului Petrarca" este ceea ce autoarea numește "efectul Brunelleschi": arhitectul cupolei de la Santa Maria del Fiore este cel mai ilustru descoperitor, se pare, al formelor, total opuși umaniștilor care se apropiau literar de edificiile antice. Mi se pare foarte interesant faptul că la originea conceptelor de monument și de monument istoric se află de fapt o distincție de mentalitate disciplinară, între receptarea literară pe de o parte, și
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
profund anticapitaliști. în bună măsură, regăsim aprecieri asemănătoare și cu privire la intelectualii români ai epocii. Nu mă mai îndoiesc că și în celelalte țări din Est lucrurile stau la fel. Capitalismul e atacat, de la dreapta și de la stînga, de majoritatea intelectualilor umaniști. Filosofi, moraliști, politologi, scriitori, aceștia nu par să aibă un dușman mai detestabil decît democrația burgheza. Nae Ionescu și elevii săi români condamnă la unison parlamentarismul și liberalismul, regimul pluralist al votului universal, vorbind de corupția oamenilor de afaceri și
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
vorbim de secolele anterioare, dacă n-ar fi decît să începem cu Boileau (al carui singur "drept" de a se află într-un punct zero mai mult decît ipotetic este faptul că așa s-a fixat el în cele mai multe conștiințe umaniste) sau de mileniile trecute, dacă e să ne rezumam, tot atît de arbitrar, la Aristotel. Totuși, după cum știe toată lumea, reflecțiile serioase și oarecum sistematice cu privire la esență literaturii, mai exact la relațiile dintre ficțiune și "realitate" (cea din urmă nefiind, după
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
atunci ai României n-ar sună altminteri decît că o ironie... Emoția poetului care e cordial primit de rege la Palat, pare autentică, în îndoitul înțeles că răspunde, din cîte știm, practicii curente a monarhului, om foarte instruit în domeniul umanist și fin degustător de literatură, de-a întreține relații directe cu oamenii de litere, cît și pentru că reprezintă - nu-i asa? - o flatare a "sufletului simplu" astfel omagiat: "M-am dus la Palat în haine de șiac. M-am căznit
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
măruntă aventură, de interes pentru "partidele ecologiste": respectul pentru natură ar trebui să fie inclus nu an doar programul unui anumit partid, ci an acela al tuturora (așa cum respectul pentru om este bizar să fie afișat doar de un partid, "Umanist"). Căci fenomenul are largi reverberații, bătaie lungă și rădăcini mai adânci decât ale unor simple simboluri sau metafore. Este oare un "blestem" - sau o rațional explicabila lipsa de apreciere a valorilor existente ori o bizară nesăbuința neprevăzătoare a "ce va
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
lumii din jurul nostru ori ale celei dinlăuntru, în tot mai multe domenii. E o chestiune destul de recenta, ca amploare și calibru în același timp, pentru că una este să aplici o schemă structuralista minimala, cu actanți și intrigă, într-o disciplină umanista gen sociologia, si cu totul altceva să transferi concepte ceva mai sofisticate tocmai pentru că sînt mai generale, precum reprezentare sau voce într-o sfera de investigație cum ar fi aceea a științelor cognitive, ori chiar în cercetarea fizicii teoretice actuale
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
arbitraj, management sau reporter sportiv. Asociația sportivă organizează întâlniri între elevi din același sau mai multe școli sub forme competitive sau promoționale. Prin inițiative și responsabilități, asociația sportivă permite integrarea concretă a vieții asociative, element ce favorizează astfel o înțelegere umanistă a sportului. Educația fizică și sportivă participă la achiziția celor mai multe competențe de bază, oferind elevilor un mediu al experienței concrete. Contribuția se regăsește în principal în: participarea la însușirea limbii franceze prin voința de comunicare, corectitudine, rigoare si precizie a
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
nu-i o doctrină, ci o viață. Cum e posibil acest lucru poate răspunde numai rugăciunea fiecăruia dintre noi. Este aici o taină, a rugăciunii. Ea destăinuiește calea fiecui...” (p. 41). Impresionează, de asemenea, fermitatea (deloc agresivă) cu care intelectualul umanist preferă (și apără) Ortodoxia în raport cu protestantismul sau catolicismul: „învățații Bisericii, trădând duhul Ortodoxiei noastre vechi, a cărei esență stă în trăirea întocmai a Predaniei așa cum am primit-o, au recurs tot mai mult la procedeele contra-reformei apusene: modernizarea Bisericii lui
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
Pietro Bembo, cardinal catolic din secolul al XV-lea, nu suntem departe de albia comună a declamației amoroase ca scop în sine. Judecat după aparențele sociale, Bembo este nu numai un ambițios urcînd în ierahia Bisericii Catolice, dar și un umanist posedat de pasiunea cărților. Latina și greaca nu-i sînt străine, la fel ca grija de a da o gramatică a limbii italiene, pe care o consideră mai nimerită a exprima chinurile amorului decît aseptica limbă liturgică - latina -, a cărei
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
unei degenerescențe. Pe femeia de rasă filosofia o lasă indiferentă, dar, în schimb, e fascinată de gladiatorii mînuind armele abstracțiunii. De aceea o doamnă făcînd filosofie e un accident al speciei, derizoriu precum o sufragetă hotărîtă să joace rugby. Dintre umaniștii trăitori în epocă, Bembo s-a apropiat de Pico della Mirandola, cu care a întreținut o vie corespondență, numai că rolul de fecundare a spiritului tot femeile lau avut. După Lucrezia Borgia și Morosina, Bembo se îndrăgostește la senectute de
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
Unificarea idiomurilor vorbite în trecut și în majoritatea țărilor a fost mai degrabă opera unor mari scriitori decât a unor instituții. De aceea limba comună a oamenilor cultivați se cheamă limbă literară. Un motiv esențial de a sublinia importanța culturii umaniste în școală și a lecturii literare în educația națională. Urmăresc interminabilele dezbateri din Franța, mai rare la noi, privitoare la reforma școlii și nu găsesc nicăieri referiri la lectura și la studiul operelor de literatură ca factori formatori sub raport
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]