298 matches
-
tehnice și tehnologice au la bază fenomene fizice. Și, într-adevăr, am putea să ne punem întrebarea: de ce fizica și de ce nu științele economice, dreptul, psihologia sau altele ?. Depinde de înclinațiile elevului spre partea de științe exacte sau de științe umanistice. Depinde dacă este dispus să facă eforturi susținute pentru o disciplină dură și nu preferă un domeniu care necesită un efort mai mic și, eventual, obținerea aproape indirectă a unei cariere „vizibile” cum ar fi cea de economist (finanțist) sau
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
generală obligatorie, și după aceea să țină seama de preferințe? D.H. Eu cred că nu există un "mai întâi" și un "după" în această înaintare. Trebuie ținute cu două mâini, dacă vreți, frâiele către întinderile culturii literare, ale culturii general umanistice, și spațiile creației vizuale, întinderi care altora le rămân dezordonate. De aceea, eu am învățat enorm totdeauna, și m-am lăsat deschis, am vrut să fiu permeabil la tot ce-mi aducea contactul direct cu atelierele, cu ambianța creatoare. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lor, asupra lucrărilor marelui om de știință, pe de o parte, și romancierului, inventatorului de povești, creatorului de lumi imaginare, pe de altă parte. Autoarea INTRODUCERE Autor al unei opere de excepție, M. Eliade a devenit punct de referință În „umanistica” zilelor noastre, pentru capacitatea sa de a recompune structura În adâncime a umanului pe baza Întregii istorii spirituale a omului din neolitic și până În zilele noastre. Pentru deplina Înțelegere a operei lui M. Eliade, perspectiva globală este indispensabilă. Scrisă de-
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
soluție „cosmicizarea Înțelegerii noastre”, adică „ a găsi axa În jurul căreia toate se vor armoniza În sufletul nostru, după cum totul se armonizează În Cosmos În jurul unei axe ideale” (). În roman indivizii au păreri moderne, sunt la curent cu progresele din științele umanistice, dar În psihologia lor au rămas sentimentali, incoerenți și, deci, inautentici. Romanul trebuie să noteze „această autenticitate a inauntenticității” (). După M. Eliade: Autenticitatea tinde să exprime concretul: este deci, o tehnică a realului, o reacție Împotriva schemelor abstracte, Împotriva automatismelor
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ca și de cea sceptică sau cinică, Existența tragică poate fi revendicată și de literatură, grație vibrației ideilor („idei trăite”), „stării emoționale” (ce le încarcă de seva autenticului), cât și deschiderii problematicii, interesând direct și în mod major întregul câmp umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția conform căreia „existența este și rațională și irațională”, și inteligibilă și neinteligibilă, și rezonabilă și absurdă. „Sentimentul tragic al existenței”, „neliniștea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
ceea ce alterează progresul tehnic să fie înlăturat prin măsuri adoptate tot de progresul tehnic. Pentru elaborarea soluțiilor cooperează organismele care inventariază realitățile, prospectează viitorul, proiectează soluțiile. Criza ecologică s-a resimțit în toate ecosistemele, a alarmat toate sectoarele tehnice și umanistice. S-a ajuns la o unanimitate de păreri: este încă posibil să se găsească o rezolvare, prin cooperare activă, economică, tehnică, socială și culturală. Această unitate va duce la “stabilirea unor astfel de raporturi între oameni și natură, încât să
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
atunci când „poartă colaje de cer coama cailor din garda regală...” Dacășoptim Covent Garden, noi o vom revedea pe... Angela Gheorghiu... Lecturând Masa poetului... îl vom vizualiza pe Marele till rosti, grav: „A fi sau a nu fi...” Dacă în Periplul umanistic (Editura Sport Turism, București, 1980), Zoe Dumitrescu Bușulenga descrie maiestuozitatea „Bătrânei metropole”, subliniind că „genele Londrei sunt perceptibile ca acelea ale longevivilor, puternice, rezistente, lung îndurătoare”, poetul Gheorghe Vidican se lasă dominat de „ochii” sau „genunchii” Tamisei, „albie” regală, pe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
deja existente, astfel încât, pas cu pas, predarea și studiul comunicării s-a făcut dintr-o perspectivă mai mult științifică decât profesională. De asemenea, studiul comunicării a început să pătrundă în departamentele unde se țineau discursuri, acestea transformându-se, din studii umanistice de retorică, în analize științifice de comunicare interpersonală" (477-78). Apoi, implicit, studiul jurnalismului a devenit, după același model, o știință socială, încetând să mai fie un proiect umanistic și retoric. Un alt criteriu luat în vedere a fost schimbarea numelui
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pătrundă în departamentele unde se țineau discursuri, acestea transformându-se, din studii umanistice de retorică, în analize științifice de comunicare interpersonală" (477-78). Apoi, implicit, studiul jurnalismului a devenit, după același model, o știință socială, încetând să mai fie un proiect umanistic și retoric. Un alt criteriu luat în vedere a fost schimbarea numelui publicației lui Crook, pe lângă alte nume legate de Association for Education in Journalism and Mass Communication (AEJMC). În 1955 Journalism Educator și-a schimbat denumire în Journalism and
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în anul 1987, este publicată lucrarea lui Steven Chaffee și a lui Charles Berger - Handbook of Communication Studies - în care aceștia propun o definiție a ceea ce este studiul științific al comunicării, evitând a-l caracteriza ca un studiu retoric și umanistic. "Știința comunicării încearcă să înțeleagă cum se produc, cum evoluează și care sunt efectele sistemelor de semnale și simboluri prin dezvoltarea unor teorii care pot fi testate, și care conțin generalități legitime, ce explică fenomenele legate de producere, evoluție și
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de profesori cu o solidă pregătire, care puneau accent pe studiul temeinic al limbilor și literaturilor clasice. Cu un statut (revizuit în câteva rânduri) și forme bine organizate, V.R.R. are membri ordinari, onorari și fondatori, un conducător dintre profesorii domeniului umanistic, un președinte ales dintre elevii ultimei clase și un comitet format tot din elevii claselor superioare. Își desfășoară activitatea permanent, ținând reuniuni lunare și o ședință generală, consemnate mai toate în protocoale. În cadrul reuniunilor elevii recitau poezii, discutau operele autorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
este o întâmplare că în fondurile de la Radna am descoperit o sumă de cărți purtând însemnări ce precizează schimbul reciproc de valori spirituale. În contextul creat de evenimentele epocii, homo religiosus înțelege să asimileze cunoștințe și din alte domenii ale umanisticii, ale științelor exacte. Condițiile noi, idealul evului iluminist, îl vor determina adeseori să părăsească scena confruntărilor bisericești și să îmbrățișeze o gândire liberă, raționalistă, căreia îi va datora ieșirea din „starea de minorat”. Cum altfel ne-am putea explica apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Marisia (Studii și materiale), VIII, 1978, pp. 146-156. Iosif Wolf, „Die rumänische Herderrezepzion im Vormärz und Perspektiven”, în Cahiers roumains d’Etudes litteraires, nr. 2, 1979, pp. 44-54. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Herder și pașoptiștii români”, în Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Valori și echivalențe umanistice, Editura Eminsecu, București, 1973, pp. 21-27. Victor Neumann, „Considerații asupra istoriografiei romantice românești în context european”, în Victor Neumann, op. cit., pp. 177-207; între cercetările ce merită a fi semnalate, este și aceea semnată de Cristina Petrescu și Dieter Fuhrmann, „Herderische
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
senza preconcetti di natură ideologică, né illusorie forme di inediți sistemi di democrazia diretta. Note 1 Îl movimento umanista și afferma, în Italia, alla fine del XIV sec., riprendendo e rivalutando i classici greci e latini. A Firenze, la cultura umanistica assieme all'impegno politico crea una nuova figură d'intellettuale, "l'umanista civile", che privilegia la vită attiva a quella contemplativa; http://trucheck.it/ letteratura-italiana/26622-l-umanesimo-e-la-figura-dell-intellettuale.html (12/10/2015). 2 Fondatore, assieme al fratello Alessandro, della famosa rivista îl
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Pințo, Manuale di pedagogia generale, Roma-Bari, Laterza, 1997. 5 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano, 2009. 6 F. Cambi, Tensione profetica della pedagogia, Laterza, Bari, 2000. 7 M. Nussbaum, Non per profitto. Perché democrazie hanno bisogno dlla cultură umanistica, Îl Mulino, Bologna, 2011. 8 A.Sen, La ricchezza della ragione. Denaro, valori, identità, Îl mulino, Bologna, 2011. 9 J. Maritain, Diritti umani e la legge naturale, Vită e Pensiero, Milano, 1976. 10 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
e utopia, Le Monnier, Firenze 1981. 32 D. Friedman, L'ingranaggio delle libertà (1973), Liber libri, Macerata, 1977. 33 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano, 2009. 34 M. Nussbaum, Non per profitto. Perché democrazie hanno bisogno dlla cultură umanistica, Îl Mulino, Bologna, 2011. 35 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano, 2009. 36 M. Nussbaum, Non per profitto. Perché democrazie hanno bisogno dlla cultură umanistica, Îl Mulino, Bologna, 2011. 37 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
2009. 34 M. Nussbaum, Non per profitto. Perché democrazie hanno bisogno dlla cultură umanistica, Îl Mulino, Bologna, 2011. 35 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano, 2009. 36 M. Nussbaum, Non per profitto. Perché democrazie hanno bisogno dlla cultură umanistica, Îl Mulino, Bologna, 2011. 37 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano, 2009. 38 ONU, Rapporto Sviluppo umano 2010, UNDP, 2010. 39 Ibidem. 40 Ibidem. 41 Ibidem. 42 M. Nussbaum, Non per profitto. Perché democrazie hanno bisogno dlla cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Îl Mulino, Bologna, 2011. 37 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano, 2009. 38 ONU, Rapporto Sviluppo umano 2010, UNDP, 2010. 39 Ibidem. 40 Ibidem. 41 Ibidem. 42 M. Nussbaum, Non per profitto. Perché democrazie hanno bisogno dlla cultură umanistica, Îl Mulino, Bologna, 2011. 43 Ibidem. 44 Ibidem. 45 Ibidem. 46 Ibidem. 47 ONU, Rapporto Sviluppo umano 2010, UNDP, 2010. 48 Ibidem. 49 Ibidem. 50 Ibidem. 51 A.Sen, La democrazia degli altri, op.cit., 2009. 52 P. Freire, L'educazione
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
a persone, Îl Mulino, Bologna, 2002. IDEM, Education and democratic citizenship: Capabilities and objectives, McKay, New York, 2006. IDEM, Nascondere l'umanitò. Îl disgusto, la vergogna la legge, Carocci, Romă, 2009. IDEM, Non per profitto. Perché democrazie hanno bisogno dlla cultură umanistica, Îl Mulino, Bologna 2011, pp. 250-320 IDEM, Capacità personale e democrazia sociale, Carocci, Romă, 2012. OCSE, Education at a Glance: OECD Indicators, Parìs, Ocse, 2010 ONU, Rapporto Sviluppo umano 2010, UNDP, 2010 ORLANDO CIAN, D. Formazione ed educazione verso l
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
București, numai că... Întoarse pe dos: dacă În România stalinistă - dar și mai apoi! - erai rudă cu „criminalii de război” sau făceai parte din marea, mijlocia și uneori chiar mica burghezie, ți-erau Închise porțile facultăților, mai ales cele „ideologice”, umanistica, adică, nemaivorbind de faptul că era aproape imposibil să-ți apară numele În vreo revistă literară, iar de edituri să nu mai vorbim! La fel, fiii de „chiaburi”, care nici nu erau măcar astfel - „chiaburi” (cuvânt urât, depreciativ, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
confundată cu o anume vioiciune de spirit, cu „deșertăciunea”. Dar Ivasiuc era într-adevăr inteligent, căuta prin forțe proprii originea lucrurilor și a fenomenelor, încerca să înțeleagă legile dincolo de clișeele de gândire și totul era dublat de o largă informație umanistică, de la medicină la filozofie. Deși a făcut temniță grea, două cel puțin au fost motivele pentru care, până la moartea sa tragică survenită în noaptea cutremurului din 4 martie ’77, persoana sa era pusă de unii, mai ales de foști tovarăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sublinierea incompatibilitții dintre religie și umanism. El mai afirm c orice umanism conține în el o smânț de ateism. Ralea intuiește c interesul pentru treburile omenești înseamn laicism; c acesta ar indica o stare sufleteasc secularizat. Evident, abordând o atitudine umanistic, de pe o poziție analitic faț de religie și fenomenul religios, (nu numaidecât ateist sau antireligioas, el semnaleaz c Epocile de aur ale vieții religioase pleac de la ideea c omul e un amnunt al creațiunii, între atâtea altele. Oper mreaț a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
perspectiva gândirii europene contemporane. Analizându-i cu atenție opera, (mai ales cea didactic nu trebuie totuși omis c, din ansamblul cursurilor ținute la Universitatea din București, dar și din restul lucrrilor publicate, se desprinde o concepție în general sociologic și umanistic, (în care criteriul istoric joac un rol cu totul deosebit, dar în care,specificitatea și autonomia faptelor ce țin de preocuprile sale,nu sunt nici o clip înclcate. Totuși, privind opera de pe poziții analitic critice, trebuie s observm c, mai ales
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
mpotriva URSS `ntre 21 iunie 1941 și 23 august 1944. Teza oficială era că România fusese „t`r`tă” `n acest război, deci `mpotriva voinței ei, de către agresiva Germanie a lui Hitler („Germania hitleristă/nazistă”). Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Valori și echivalențe umanistice. Excurs critic și comparatist, Editura Eminescu, București, 1973, p. 7. Din lucrarea Zoei Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu. Viață. Creație. Cultură, Editura Eminescu, București,1989, pentru studiul interpretării și diseminării unui Eminescu național-comunist este important `ntregul capitol „Motivul istoric: timp și spațiu național
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
E. Lovinescu ș.a.Ă. O prejudecată a fost aceea a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este "un orășean (...Ă care face băi de primitivism", un cărturar știutor de mitologicale: "Reminiscența umanistică ocupă întâiul plan al producției literare...". Ca să-și scrie amintirile de excursionist, scriitorul se "documenta" umblând teleleu prin munți, dar și pe cale livrescă, răsfoind dicționare sau studii de floră alpină; homerismul, ca trăsătură morală, ca și primitivismul lui, este un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]