460 matches
-
radiografii necruțătoare asupra volumului „îngrijit și redactat” de Mihai Pelin. Victimă a terorii poliției politice ceaușiste, Dorin Tudoran a avut nefericirea să cunoască bine mecanismul ei infernal de funcționare; de aceea, identifică ușor pasajele din carte unde se încearcă o umanizare și o lustruire a imaginii Securității din acei ani. Lectura sa scrupuloasă și fără menajamente este ca un ghid prin labirintul lung și întunecos al terorii, al delațiunii și conformismului, un labirint prin care a fost obligat să treacă intelectualul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
schimb de idei (limbajul "sălbaticilor", al călugărilor cirstercieni, al surdo-muților). Concordanța între sistemele elaborate de aceste comunități atît de diferite sprijină teza sa privind universalitatea și spontaneitatea limbajului non verbal. A. Leroi-Gourhan (în Le geste et la parole), stabilind criteriile umanizării: stațiunea bipedă, cu eliberarea mîinii în locomoție și expansiune cerebrală, insistă asupra coordonării gest-limbaj, gestul fiind definit "commentaire de la parole". W. Wundt (în Volkerpsychologie. Eine Untersuchung der Entwicklungsgesetze von Sprache, Mythus und Sitte), distinge net două concepții asupra gestualității: aceea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
3. Educația reinterpretarea esenței ei ca acțiune 1.3.1. Paradigma clasică a educației ca activitate socio-umană Conform finalității sale majore dezvoltarea personalității, este acceptat că educația este în primul rând acțiune, cu mai multe semnificații, în demersul complex de umanizare. Abordarea este reală, dacă surprindem complexitatea proceselor implicate, a dimensiunilor, a factorilor, a contextelor, a efectelor, a restricțiilor, a strategiilor. Dacă educația este fundamental o acțiune specifică de influențare formativă, pedagogia este știința acțiunii educative, ca mod de cunoaștere, reflecție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
arte" a practicii, ca "teorie a experienței reflexive" asupra educației sau ca filosofia pragmatică a educației (Dewey). Raportându-se astfel la formarea conștiinței individului, ca scop și efect al acțiunii educaționale, unii cercetători (Demers, 2008) sintetizează dintre posibilitățile ei în umanizarea individului prin: • efectuare de acte conștiente, • rezolvare de evenimente neobișnuite, cultură, artă sau experiențe profund spirituale, • raportare la mediul uman, • transmitere de valori, • dezvoltare a dimensiunii ereditare, • introducere în etica vieții, • schimbare a paradigmei instruirii cu cea a priorității educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
verificat în rezolvarea de situații problematice, critice, complexe, iar nu cel simplist al învățării cunoștințelor procedurale, al abilităților, capacităților specifice unui domeniu aplicativ și demonstrabile în situații comune prin transfer în mediu. Potențialul superior al educatului atunci, ca semnificație a umanizării sale în sensul noilor așteptări, trebuie să fie mesajul paradigmei în discuție pentru acțiunea, practica reală a complexității educației versus sensul paradigmei (încă) actuale a transmiterii și însușirii de cunoștințe. Acceptând o asemenea viziune asupra formării prioritare a competențelor, cercetătorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modernizate a rezultat chiar din complexitatea educației (metaparadigma ei esențială), din nevoia creșterii eficienței organizării, proiectării, coordonării, îndrumării, luării de decizii optimizate. Dacă revenim la paradigma complexității, vom regăsi că elemente ale acesteia conduc la reconceperea managementului educațional, în sensul umanizării sale prin recursul la leadership. Putem chiar să-l denumim management al complexității educației, al conducerii eficiente și eficace a sistemelor educative ca sisteme complexe, dinamice, adaptative (din care a derivat teoria organizațiilor), al cunoașterii, prevenirii și limitării dezorganizării (potrivit
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
calitativ conducerea operativă, prin valorificarea resursei umane, a relațiilor sociale de grup, nu fără a neglija însă ținuta științifică, profesionalismul managerial. Acesta pune accent pe rolurile liderilor în conceperea și realizarea de procese, situații, în activarea resurselor, în raționalitatea și umanizarea deciziilor, în motivare, în antrenarea sistemului informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a managementului clasic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
grupa Munților Făgăraș; 6. Explicarea cauzală/fizică a formării inversiunilor de temperatură; 7. Efectul sanogen al inversiunilor de temperatură și asupra mediului în general; 8. Predominarea calmului atmosferic și persistența inversiunilor termice; 9. Corelațiile geografice determinate de relief climă-utilizarea terenurilor umanizarea teritoriului; 10. Corelațiile climă-agricultură cu reflectare în toponomastică: stână-stânișoară, nuc-nucet etc și în cadrul peisajelor geografice. 6.5.1.5. Competența de a elabora documente (hărți, diagrame, fotografii, crochiuri, texte științifice). Crochiul este o reprezentare logică, sintetică, schematică a organizării spațiale
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
dorința descătușării de povara valorii lor, considerată absolută, descătușare ce este motivată direct de aspirația către individualitate și autodefinire. Pentru o afirmare totală, trebuia, mai întâi, demolat mitul perfecțiunii Antichității, demolare ce s-a produs, într-o primă etapă, prin umanizarea anticilor "Sunt mari, într-adevăr, dar tot oameni ca noi." Așezarea în sfera umanului presupune implicit o așezare în sfera erorii. Ideea nu este nouă. Horațiu însuși o conturase în Arta poetică într-o secvență mai amplă culminând prin faimoasa
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
niciodată în închisorile publice..." La spital, însoțitorul, predând dosarul cu actele pacientului, va înmâna medicului de gardă "notițele ce a putut lua despre purtarea bolnavului în timpul călătoriei sale". Ideea principală a acestor măsuri, ca a întregului capitol de altfel, este umanizarea practicii psihiatrice. (Este regretabil că, din cauza condițiilor istorice, proiectul a rămas un simplu document de arhivă.) Abia peste 4 decenii ideile marelui umanist Fătu au fost, în parte, realizate în alte împrejurări. Bolnavii nou-internați urmează, după proiectul lui Fătu, să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sau reconstrucții, utilități noi cât și, mai ales, pentru construirea unui nou pavilion, în locul celui fost "de pensionari", distrus aproape în totalitate în timpul războiului, al cărui front de luptă trecuse pe acolo. Tot în contextul modernizării, dar mai ales al "umanizării" asistenței medico-psihiatrice ser înscrie "socioterapia", adică tratamentul prin manifestări cultural-artistice, individuale sau de grup. Instituită de către profesorul Brânzei, socioterapia se desfășura săptămânal, prin ședințe de aproximativ două ore în amfiteatrul cel mare al spitalului, cu participarea, bineînțeles sub supraveghere medicală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
reprezintă domeniul spiritualității, ea realizează o "instruire" a lui într-un anumit mod, o formare a lui, îndeosebi sub aspect intelectual, înlesnindu-i manifestarea civilizată a tuturor facultăților native. Din acest motiv, lecția limbii trebuie recunoscută ca forma pincipală de umanizare în sensul civilizației. Modalități de existență și de manifestare a limbii Deși apare destul de des în textele de lingvistică și în multe texte de logică și de filozofie, sintagma limbă naturală beneficiază în cazuri foarte rare de o atenție specială
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ansamblul aspectelor intelectuale ale unei civilizații și se concretizează în suma cunoștințelor achiziționate într-un sistem cumulativ al produselor cunoașterii care permit dezvoltarea simțului critic, a gustului, a judecății etc. Cultura presupune detașarea de natură, etapele culturii fiind etape ale umanizării, ale înălțării spirituale a omului, prin explicarea și valorificarea în raport cu sine a lumii. Limba, la rîndul ei, deși se prezintă ca un sistem de semne cu ajutorul cărora se realizează comunicarea, conține totalitatea semnificațiilor prin care aceste semne pot deveni componente
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceasta presupune că ceea ce este realizat prin ea este valorizat ca un bun absolut, comunicarea are însemnătate prin ea însăși, cultura creată prin limbă este necesară și indispensabilă. Cea mai importantă trăsătură a limbii din perspectiva valorii ei extrinseci este umanizarea, adică atribuirea trăsăturii "uman". Mai întîi, ca element modelator orientat dinspre mediul comunitar, limba produce umanizarea individului, influențîndu-i psihicul, gîndirea și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că o face
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însemnătate prin ea însăși, cultura creată prin limbă este necesară și indispensabilă. Cea mai importantă trăsătură a limbii din perspectiva valorii ei extrinseci este umanizarea, adică atribuirea trăsăturii "uman". Mai întîi, ca element modelator orientat dinspre mediul comunitar, limba produce umanizarea individului, influențîndu-i psihicul, gîndirea și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că o face aptă realizării individului uman în cadrul ei, contribuind la aceasta îndeosebi prin funcția comunicativă caracterizată prin dimensiunea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din perspectiva valorii ei extrinseci este umanizarea, adică atribuirea trăsăturii "uman". Mai întîi, ca element modelator orientat dinspre mediul comunitar, limba produce umanizarea individului, influențîndu-i psihicul, gîndirea și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că o face aptă realizării individului uman în cadrul ei, contribuind la aceasta îndeosebi prin funcția comunicativă caracterizată prin dimensiunea alterității. În sfîrșit, limba umanizează natura, mediul cosmic, care, din element extern omului, devine interior lui, ca glosocosmos
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
constituită din interacțiunea a două moduri de existență, materială și spirituală, obiectivă și subiectivă. Omul nu este o ființă izolată, desprinsă de lume și de semenii săi. Munca și viața În comun sunt factorii care și-au pus amprenta asupra umanizării, contribuind În același timp la Îmbogățirea continuă a acestui fond uman cu alte trăsături, pe măsura măreției ființei umane, unice În felul său. În consecință, existența umană este o modalitate de interacțiune cu semenii săi. Această interacțiune se realizează, evident
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Ideea de bază esteun truism: oamenii nu sunt perfect raționali, cum presupuneau utilitariștii, dar sunt în bună măsură previzibili. Vorbim despre o raționalitate limitată. Astfel, în locul unui model abstract și ideal, avem teorii care își apropie realitatea. Se încearcă o "umanizare" a lui homo oeconomicus și astfel o rafinare aștiinței economice în ansamblu, prin descrieri mai juste, predicții mai bune și formulări mai întemeiate, din care să rezulte politici mai nuanțate și mai specifice, mai adaptate și un cadru regulator mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
capitalurilor. În capitalismul globalizat, protecția riscurilor trebuie să ne-o asigurăm singuri, prin aranjamente private sau de castă. Guvernul poate fi cel mult un facilitator. Să vedem însă ce mai scrie dl. Schiller: "Democratizarea finanței merge mînă în mînă cu umanizarea acesteia (Ce emoționant!). În acest sens, este important ca finanța să fie umană (!) și să înglobeze cunoștințele noastre tot mai sofisticate despre mintea umană în sistemele, în modelele și în predicțiile ei" (p. 471). Apoi, trece la "neuroeconomie". Ați văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a globalizării, țările asiatice plus Rusia par să anunțe victoria în cea de-a doua "repriză". La ultima reuniune de la Davos, Bill Gates a pledat pentru un așa-zis "capitalism creativ", în timp ce Joseph Stieglitz și Amartya Sen caută formule de "umanizare a globalizării", iar Vaticanul identifi-că "noi păcate capitale" ale societății de consum. Avem, prin urmare, o varietate de expre-sii și critici ale capitalismului global actual. Bur-sa impune o gîndire și o acțiune redusă la termenul scurt, creînd astfel potențial
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a aduce țările în curs de dezvoltare în epoca bunăstării materiale. Distrugerea culturilor de porumb transgenic, apelurile în favoarea taxei Tobin sau a anulării datoriei țărilor sărace, toate acestea nu constituie deconstrucții ale lumii consumeriste, ci cereri de reglementare și de „umanizare” a mondializării. Deși numeroase aspecte ale hiperconsumului sunt aduse pe banca acuzării și deși anticonsumatoriștii militează contra automobilului, a televiziunii ori a publicității, suntem nevoiți să constatăm că nu mai avem la dispoziție niciun model credibil de societate alternativă: suntem
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pentru a se salva consistența teoriei, capacitatea ei de a explica evoluțiile recente care se dovedesc relevante prin recurență și amploare. Tranșant, răspunsul vizează finalitatea socială a funcționării pieței care rezultă ca parte prevalentă a efectelor recurente. Cheia constă în umanizarea pieței pentru a se rupe de originile de concept bântuit de închipuiri platonice, adică să se reîncarce principiul raționalității căruia i se supune piața cu semnificațiile excluse de moderni prin viziunea mecanicistă asupra lumii în general. Am putea aserta, pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Nu ne îndoim că lectura acestei cărți ne poate folosi tuturor în străduința noastră de autoechilibrare, efort indisolubil legat de procesul integrării noastre în suistemul axiologic al conștiinței, al „deschiderii” spre altul și al participării fiecăruia la elanul comun al umanizării omului. 1 sept. 1978 Academician VASILE PAVELCU ARGUMENT Hotărrea de a recurge la reeditarea lucrării de față∗ a fost determinată, pe de o parte, de cererea venită din partea studenților și a profesorilor de la Facultatea de Psihologie, iar pe de altă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sacrificăm și înmormântăm unele dorințe, spre a salva altele”. Adaptarea, ca oroce fenomen complex, poate să prezinte o mulțime de grade: de la adaptarea superioară, proprie personalității echilibrate, până la inadaptarea gravă, caracteristică bolnavului mental. În etapele dezvoltării sale, individul străbate drumul umanizării, al ridicării de la conduite primare, inferioare, la conduite superioare, sociale, ceea ce presupune extinderea și perfecționarea continuă a relațiilor cu mediul. Dar acest proces este complex și de durată, el fiind condiționat de factori multipli (biologici, psihologici și sociali), care pot
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
renunța la egoism și indiferentism. Numai în aceste condiții, când individul urmează un drum al decentrării, al socializării (pe parcursul căruia regulile, exigențele și normele sociale și morale devin, prin procesul „interiorizării”, motivații personale, cerințe ale „Eului”) se creează premisele unei umanizări continue a personalității, a unei integrări sociale care să aducă satisfacție atât persoanei (nevoii ei de libertate a opiniilor și a convingerilor proprii), cât și cerințelor morale și juridice ale comunității. Capitolul VI Fenomenul frustrației din perspectivă psihopatologică Reacția omului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]