462 matches
-
a fi însă și parte componentă a Uniunii Europene - lucru stabilit prin referendum de populația locală). Groenlanda formează astfel cel mai mare teritoriu dependent de pe Glob. Condițiile aspre mai ales din punct de vedere climatic și-au pus amprenta în umanizarea acestei insule, în care populația numără doar cca.57.000 locuitori, concentrați exclusiv în regiunile de țărm, cu precădere pe coasta vestică. Resursele naturale nu lipsesc în acest teritoriu, există resurse subsolice impresionante (uraniu, toriu - cel mai mare zăcământ din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
latitudine nordică). Linia de echilibru este la cca. 1200m. Peste 1/5 din suprafața insulei este protejată, prin parcurile naționale înființate, care includ, printre elementele ocrotite: 7 fiorduri, ghețari, un lac renumit (Lacul Hazen). În acest context al cadrului natural, umanizarea insulei este redusă, în anul 2006 populația insulei fiind de 146 locuitori, grupați în cele trei așezări omenești din insulă: Alert, Eureka, Grise Fiord. Insula Țara lui Baffin este cea mai mare insulă din Arhipelagul Arctic Canadian, întinzându-se pe
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de forme glaciare ce abundă în zonă. Altitudinea maximă a reliefului este atinsă în Vârful Newton, 1713m și Vârful Perrier, 1712m. Țărmurile sunt festonate de numeroase fiorduri unele cu lungimi mari (Wijdefjorden - 108km, Isfjorden - 107km, Van Mijenfjorden - 83km). Legat de umanizarea acestor insule, alături de factorii naturali restrictivi în care includem și distanța mare față de uscatul continental european, putem vorbi și de o serie de factori de atractivitate, unii dintre ei conturând o serie de aspecte destul de ciudate. Astfel, în contextul în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
loc 224 teste nucleare, incluzând și cea mai puternică explozie nucleară a tuturor timpurilor din 30 octombrie 1961 (Bomba Țarului). Ultimul test nuclear s-a realizat în anul 1990. Realitățile de mai sus, combinate cu un climat aspru, au restricționat umanizarea acestor insule, care sunt populate doar de 2716 locuitori (2002), iar din aceștia doar cca.100 sunt băștinași (neneți). Aceștia încă se mai îndeletnicesc cu pescuitul, vânătoare de urși polari și foci etc. Arhipelagul Severnaia Zemlea separă Marea Kara (vest
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lemingi (cu densități de până la 500 indivizi pe km2 uneori), vulpea polară, renul. Un alt arhipelag din Rusia Arctică este Noua Siberie, care separă Marea Laptev de Marea Siberiei de Est și acoperă o suprafață de cca.38.000km2. Resurse, umanizare, probleme de mediu. Deși acoperă un spațiu imens, de la granița cu Norvegia și Finlanda în vest la Marea Bering în est, Rusia Arctică este foarte slab populată. Între populațiile băștinașe prezente aici se numără: ciukcii, neneții, evencii, inuiții, saami, care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
aceste balene se mai hrănesc și cu mici crustacei. Alte specii de balene care se pot întâlni în Oceanul Austral sunt: Balaenoptera borealis (cu un efectiv estimat la 70.000 indivizi) și Physeter macrocephalus (750.000 indivizi). IV.2.5. Umanizare. Resurse. Probleme de mediu. Oceanul Austral dispune de importante resurse, care, spre deosebire de cele ale Oceanului Arctic, sunt deocamdată puțin exploatate ca urmare a prevederilor Tratatului Antarctic. Între aceste resurse amintim: posibile resurse de petrol și gaze naturale în zonele de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
se întâlnesc în insula Ross. Se hrănesc îndeosebi cu krill antarctic. Dintre păsările zburătoare, se pot întâlni: skua, petrelul uriaș (Macronectes giganteus), petrelul antarctic (Thalassoica antarctica), o specie de pescăruș (Larus) și o specie de rândunică (Sterna). IV.3.7. UMANIZAREA ÎN ANTARCTICA Deși descoperit de la începutul secolulul XIX, continentul a fost neglijat până la începutul secolului XX, din cauza izolării, a condițiilor naturale ostile și a lipsei resurselor naturale exploatabile. Antarctica este astăzi singurul continent nepopulat și nu aparține nici unui stat. Deși
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
efectivele de focă de Baikal, din cauzele amintite). Ca urmare a dimensiunilor impresionante ale lacului, nu se pune deocamdată problema dispariției niciunei specii, însă, în cazul în care poluarea continuă, viitorul unor specii endemice devine incert. VI.1.3.3. Umanizarea Siberiei Ca urmare a condițiilor naturale restrictive (mai ales climatice), doar cca. 40 milioane de oameni populează acest imens spațiu asiatic, rezultând o densitate medie de cca. 3 locuitori/km2. Multă vreme teritoriul Siberiei a rămas în mare măsură nepopulat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
abordare mai rafinată a realității procesului de formare umană; două dintre criticile aduse frecvent modelului tylerian - centrarea exclusiv pe obiective și ghidarea inflexibilă a procesului formativ pe direcția lor - au fost luate în considerare și „umanizate”. Limitele și metodele acestei „umanizări” sunt discutabile. Modelul Hildei Taba le permite profesorilor să se implice în planificarea curriculumului și în selectarea obiectivelor pe parcursul procesului. Brandy (1989, 1995) a studiat modul în care educatorii (care desfășoară activități în curricula elaborate pe baza principiilor stabilite de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trecea în revistă ultimul „secol de cercetări pedagogice și curriculare” și plasa contribuția lui Harris pe un loc extrem de onorabil din punct de vedere științific și practic. Eseul lui Maxine Greene „Curriculum and Consciousness” era o strălucită pledoarie filosofică în favoarea „umanizării curriculumului”. Studiul lui Philip H. Phenix „Transcendence and the Curriculum” mergea mai departe, argumentând teza necesității de „a spiritualiza curriculumul” și de a-l concepe ca un „text teologic”. Ralf F. Goldman, William H. Weber și Harold J. Noah analizau
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe raționamente aristotelice și carteziene. Dezvăluirea posibilităților „cunoașterii estetice” i-a permis lui Eisner „reîntregirea curriculumului”. El a cerut vehement „punerea în drepturi” a artelor și a „cunoașterii estetice” în structura curriculumului. A făcut-o „în numele personalității umane” și a „umanizării curriculumului” prin reîntregirea lui cu dimensiunea estetică - aceasta fusese eludată și surghiunită încă de la începuturile curricula moderne. Pozitiviștii erau pe cale să caricaturizeze curriculumul prin diverse modele simplificatoare. Eisner i-a criticat aspru și a încercat să-l reînnobileze prin completarea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a tot ce e impersonal, anonim, anistoric în sufletul românesc" (Noica, 1991: 27). Sunt relevante de asemenea cuvintele rostite de Vasile Pârvan la inaugurarea Universității românești din Cluj în 1919: Nu românizarea noastră feroce întru vegetativul etnografic, ci continua noastră umanizare întru sublimul uman va crea cultura românească" (Noica, 1991: 32). Dar maniera în care privește Blaga satul românesc este dincolo de orice catalogare. Comparația dintre concepțiile arhitectonice săsească respectiv românească este revelatoare. În cazul sașilor, "În alinierea caselor, în frontul lor
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu poate opera cu o logică întemeiată pe statistică și pragmatică, ci înainte de toate pe valoarea irepetabilă a ființei umane îngemănată într-un set de exigențe morale transsituaționale și transistorice, sistematizarea la care devenim martori subliniază recurent însemnătatea nevoii de umanizare a relației cu "celălalt", de deschidere autentică, de sprijin competent. De aceea, contribuția lui Ion Petrică nu este numai teoretică, prin prezentarea relației Stat-Biserică în furnizarea diagnozei și intervenției asistentului social în beneficiul comunităților, urmărită în istoricitatea sa, ci dobîndește
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la fel ca în Iisus Hristos, s-a realizat întruparea individuală a lui Dumnezeu în ființă. În umanitate trebuie să se împlinească întruparea colectivă, universală a lui Dumnezeu. Divino-umanitatea este prelungirea întrupării lui Dumnezeu". Astfel, legea progresului guvernează munca de umanizare a naturii încredințată de rațiune științei. Dacă Dumnezeu nu s-ar fi făcut om în anul I al erei noastre, omul lui Feuerbach și Lenin ar fi putut oare visa să devină propriul său Dumnezeu punînd capăt alienării esenței sale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un fel) de această rampă, grăbind trecerea de la zeul dreptății la cel al iubirii. Să remarcăm pentru început că doctrina nemuririi personale este foarte tîrzie în religia iudaică, fiind introdusă în secolul I î.Hr., odată cu Solomon, pentru a salva prin umanizare justiția divină. Dar nu aici e lucrul cel mai important. Iudaismul își datorează forța puterii sale de abstractizare, iar creștinismul, întrupării. Legea iudaică nu se întrupează într-un individ ea nu are corp. Ea este transportată prin timp și memorie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din morți decît din vii. Și ea cîștigă în cultură atunci cînd printre noi sporește numărul absenților. Scrisul, care face cuvîntul capabil să traverseze spațiul și timpul, a fost vreme îndelungată singurul instrument de supraviețuire al dispăruților, și deci de umanizare a omului. Multă vreme s-a putut spune: verba volant, scripta manent. Sunetul trăiește, dar scrisul supraviețuiește. A se pune un semn de egalitate între semn și cultură. Apoi a venit ceara fonogramei care arhivează sunetele, fotografia care stochează fețele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
depozit morbid. Mai presus de toate, se întrevede totuși o disperată sete de omenie, o altă treaptă a cunoașterii care urcă la nivel superior, care înseamnă o nostalgie morală, o etică încâlcită, având totuși un ideal, o extraordinară dorință de umanizare. Aceasta este o dramă sufletească, nu un spital, nu o clinică. Nu prea găsim, de altfel, la Dostoievschi, oameni bolnavi în sensul științific al noțiunii, adică nu ne aflăm în marea psihiatrie; dar ne aflăm în marea disperare, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Ceaușescu, simbol și garanție a unei Românii comuniste, demne și libere în Europa, roului Său istoric și sfânt, adâncul omagiu al autorului, care-I mulțumește fierbinte pentru apariția acestei cărțiț”; „Tovarășei Elena Ceaușescu, neobositei Sale activități în slujba științei și umanizării relațiilor noastre socialiste, protectoare a Artelor, profundul omagiu al autoruluiț”. Dacă am mai reproduce și dedicația oferită inenarabilului prieten și binefăcător al dlui Breban, trogloditul Nicoale Pleșiță, tacâmul ar fi complet. Dl Breban se trezește astăzi păstor al Uniunii Scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
mai are nici o atingere cu grotescul ori cu mecanismul farsei, ci doar o undă de umor iluminează melancolia acestui episod al morții lui Făt-Frumos, care este de două ori semnificativ: transcendentul se degradează în realul convenției basmului, mitul devine poveste, umanizarea transcendentului nefiind altceva decât o demitizare. Subliniem această transformare, întrucât ea funcționează constant în opera lui Eminescu". Se oprește apoi și asupra nuvelei Sărmanul Dionis în care surprinde combinații ale procedeelor comice, "umorul și invectiva", apoi în Avatarii faraonului Tlá
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
celelalte animale?" Analizează cazuri izolate de bolnavi care cer să li se amputeze un membru sănătos, le compară cu sindromul membrului fantomă și scoate în evidență rolul neuronilor "în oglindă". El ajunge la concluzia că neuronii "în oglindă" sunt infrastructura umanizării omului și construiește un portret intuitiv al creierului. Tot lui îi aparține descrierea sinesteziei ca fenomen frecvent întâlnit la oameni. 38 Oliver Wolf Sacks (1933) neuropsihiatru anglo-american, profesor la Universitatea Columbia. Este autorul a numeroase best-sellere. Între ele se numără
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
o infirmitate gravă (vezi nuvela formidabilă tolstoiană Moartea lui Ivan Ilici!Ă - Îl Întorc cu fața spre sine. Suferința dostoievskiană este darul acestui mare Rus care ne arată „calea” spre această regăsire de sine, spre această simplă, dramatică și profundă umanizare. Astfel trebuie citită opera sa - și astfel și, mai ales, astfel! Nu numai ca o pictură de moravuri și caractere, ca o mărturie a timpului său. Norocul, În opera dostoievskiană - deoarece vorbim mereu despre noroc! -, are fața aceasta enorm paradoxală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
retorica neotradiționalistă la femeile din partidele naționaliste și creștin-patriarhaliste. Ele au plecat de la ideea generic-conservatoare: „biologia este destinulxe "„biologiaestedestinul"”, considerând că faptul de a fi doar soție este foarte onorabil și că utilitatea socială a muncii materne este calea de „umanizare a societății”. Dar aceleași femei 7 se pronunțau în favoarea avorturilor și a prostituției restrânse (Daskalovaxe "„Daskalova,Krassimira", 2000, p. 355). Lumea postcomunistă este o lume a renegocierilor masive ale identității de gen. Femeile își joacă șansele respingând feminitateaxe "„feminitate" sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Nu este vorba de o etică individualistă: principiul de umanitate este valabil pentru om ca individ, pentru propriile sale acțiuni, dar și pentru instituțiile și structurile umane. Acestea din urmă trebuie să fie în serviciul oamenilor, trebuie să promoveze persoana, umanizarea societății, nu trebuie să le cauzeze prejudicii, dar să acționeze pentru binele său în totalitate. Exigența fundamentală a umanității vine precizată în antica regulă de aur care este principiul reciprocității. O cunosc bine încă de când eram copil sub forma "nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mult mai restrâns al relațiilor personale, dar și în cel amplu al societății care, în urmarea lui Isus Cristos, încolțesc tocmai acolo unde nimeni nu face nimic. Nu doar programe pentru schimbarea societății, ci semne concrete, semne de umanitate și umanizare a omului și a societății. Totuși, nu doresc deloc să mă prezint precum unul ce a realizat toate aceste lucruri. Nu sunt un creștin model, un candidat la canonizare. Însă nu am dubii că această forță spirituală determinantă este cea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Ceea ce este valabil la nivel macroeconomic se reflectă și în cotidian. De fiecare dată când un individ sau un grup de indivizi își amintesc că lupta inevitabilă a competiției nu trebuie îndreptată în dezavantajul oamenilor și al umanității, contribuie la umanizarea competiției însăși și fac posibil, chiar și în cadrul concurenței economice, respectul reciproc, stima față de semeni, medierea și reconcilierea. Astfel ia naștere onestitatea, chiar și în sfera diferitelor interese. Aceasta din urmă devine în consecință stabilă când, în anumite medii, se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]