4,205 matches
-
nefiresc de albastrăcu valuri te cheamă, îți cântă,șoptesc povești fermecătoare,incantații magice neînțelese.Departe,gene purpurii de văzduh,trombe de flăcărispre orizontul altor lumi,talgere cu nard, tămâie și mir,fumegau înmiresmatsub torțe de smoală.Chiparoși vechi și neclintiți umflau umbre măiastre,pe-un cer de ametistecu țipete răgușitede păsări necunoscute.Vânturi cu mângâiere de giulgiu-nspumatînvăluie o lume tăinuită-n adâncuri...între blândeți și rugăciuni de noapte. Un răgaz pământesc m-aruncăprintre ancore, inele de parâme,statui, săbii și amulete stranii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristian_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
ostil cu blesteme groaznice și ospețe otrăvite dansuri hipnotice cu ochi prin pereți ziduri mobile acoperind drumul din spate... dimineața aducea alt soare decât cel uitat pe faleză gândurile vechi luau formă de înaripate castelul meu invadat de alge și umflat de briză era călcat în picioare de copii cu mingi umflate unii erau legați de zmee aproape adevărate ... Citește mai mult se-adunaseră mulți oameni curioșitotul se petrecea cu porțile închiseunii își băgau ochii prin geamurile micialții aruncau înăuntru tot
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristian_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
neantaducea detalii despre un interior ostilcu blesteme groaznice și ospețe otrăvitedansuri hipnotice cu ochi prin perețiziduri mobile acoperind drumul din spate...dimineațaaducea alt soare decât cel uitat pe falezăgândurile vechi luau formă de înaripate castelul meu invadat de alge și umflat de brizăera călcat în picioare de copii cu mingi umflateunii erau legați de zmee aproape adevărate... XXVII. ÎN ACORDURI PUȚINE, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1262 din 15 iunie 2014. f Ca să rămâi în toamna gândurilor mele mi-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristian_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
mai sus dacă veți reciti împreună cu mine veți vedea ce frumos trăiește dragostea în oameni. Dragostea “agape”, căci despre ea este vorba și în adevăratul său sens este: „îndelung răbdătoare, plină de bunătate, nu pizmuiește, nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată”. Când doi oameni se iubesc au încredere unul în
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409048679.html [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
ZILEI: JURNALISTUL - UN CHIRURG SOCIAL (ESEU), de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 1428 din 28 noiembrie 2014. Pe vremea când murea capră vecinului era pitoresc, frumos și pragmatic. Există o tihna în privirea ce se uită peste gard. Se umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capră de râioasa, în privirea accelerată cu venin, capră se lăfăia dolofana. Uitătura se înfigea până în prașele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
drumul la izvorul cu bale. Pe sub dunga ușii din spate, după ce ar fi fost golita ... Citește mai mult Pe vremea când murea capră vecinului era pitoresc, frumos și pragmatic. Există o tihna în privirea ce se uită peste gard. Se umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capră de râioasa, în privirea accelerată cu venin, capră se lăfăia dolofana. Uitătura se înfigea până în prașele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Ați prins vreunul până acum? le mai zise Mărțișor. Căpcăunii se uitară ca dobitocii unul la altul, apoi priviră suspect la Mărțișor. Unul mai fălcos îi zise: - Băă! Ia fă pași până la perete! Executarea! Mărțișor se uită cu milă la umflat și plecă de lângă ei. Se duse lângă Norocel, care se chircise și scâncea ca un copil mic: - Ce ne facem, neiculiță? Până la urmă tot ne aruncă în cuptorul ăla! Păcat de tinerețea noastră! - Nu-mi pasă, se prefăcu Mărțișor. Dacă
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
Se uită cu scârbă la Mărțișor și-i aruncă: - Pe ce facem pariu? - Pe ce vrei, dar numai lauda e de tine, găunosule! Căpcăunul se înfurie, ochiul îi țâșnea din orbită, sprânceana i se ascuțea, iar foalele obrajilor i se umflau agitate. Începu să urle: - Te fac scrum, bă, te fac scrum! Dar mai întâi să-ți arăt eu cine-i șeful țintașilor. Și începu să tragă turbat cu jeturile de raze în cercurile de foc ale lui Mărțișor și Norocel
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
-mea doarme și nu mai apucă să-mi vadă mutra. Da’ de unde!!! Stătea proțăpită în mijlocul patului și mă aștepta cu un chef nebun de scandal. Seară de seară, de ajunseseră vecinii să ne bată-n țeavă. Avea privirea injectată, ochii umflați de plâns, iar Mihai fusese trimis la mama-soacră, ca să „nu-i stric educația” cu comportamentul meu de tată derbedeu. Într-o zi m-am trezit că mă sună la serviciu și mă anunță: - Am schimbat yala de la ușă. Nu mai
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Un_ratat_celebru_cristea_aurora_1359144374.html [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
grele din roată de camion, cusute cu sârmă; șapca soioasă și cârpită îi stătea anapoda, parcă i-o așezase cineva cu furca; de sub cozorocul șepcii răsărea sprâncenele ca niște aripioare de fluture; obrajii uscați erau numai vânătăi, iar ochiul stâng, umflat ca o ceapă, lăcrima des.» (p. 40). (5) În Bețivul (pp. 61 - 68), ori, mai bine spus, în interesanta „povestire a pseudobețivului“, vocea auctorială se ivește „prin transfer“ de la eroul panoului central al schiței (evident, fără tangență cu personajul Victor
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
din inerție atunci cand prevezi un semafor roșu și să încetinească de la sine, vei faci economii importante, iar acesta este doar un exemplu. La fel de importantă este și starea tehnică a mașinii. Un lucru atât de mic precum pneurile care nu sunt umflate suficient sau conforme tipului de șosea poate crește consumul. Tot ce trebuie să faci este să verifici cartea mașinii, să afli care este presiunea recomandată și să o verifici frecvent. Puțini șoferi știu că pe autostradă este recomandată o presiune
Cum poti sa faci economie de combustibil by http://www.zilesinopti.ro/articole/7596/cum-poti-sa-faci-economie-de-combustibil [Corola-blog/BlogPost/98599_a_99891]
-
rolul nostru în lume? - Să învățăm să iubim, să iertăm, să ne bucurăm de minunea vieții. Suntem aici într-o continuă lecție și poveste de iubire. De când ne naștem pornim în căutarea iubirii. Cădem, ne ridicăm, rănim, suntem răniți, ne umflăm, ne dezumflăm. Când în sfârșit am învățat să iubim curat, Doamne ne ia la El pentru ca nimeni și nimic să nu mai murdărească acea iubire. Iartă, iubește, binecuvântează, ești o minune! Bucură-te, suflete! Această clipă nu se mai întoarce
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1427194442.html [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]
-
adăpost. Stă pe un scaun de plastic, de câteva săptămâni, într-o parcare de biciclete. Singura lui avere pare să fie un căruț de cumpărături plin cu haine, ceva mâncare, o sacoșă cu acte și câteva medicamente. Picioarele îi sunt umflate și vinete. Doarme, acoperit de un sac de dormit. Trec aproape în fiecare zi pe acolo și mă aștep, dacă tot a venit frigul, să nu-l mai găsesc. Dar acesta se încăpăținează și își păstrează locul. Privea cum refugiații
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/refugiatii-vor-mai-multe/ [Corola-blog/BlogPost/93337_a_94629]
-
iar un strănutat în spatele meu. „O fi Emil cel care strănută?”, mă întreb. Dar întrebarea rămâne fără răspuns, curiozitatea mea nu are cum să fie mulțumită. Mă mut de pe un picior pe altul și simt cum acel ceva moale și umflat de sub talpa stângă își schimbă ușor, forma. Cum să văd oare ce este? Oricât m-aș uita în jos, din cauza îmbulzelii, nu pot deosebi nimic. De aceea, privesc numai înaintea mea, la domnul solid ce stă pe scaunul în dreptul căruia
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Si_ma_dau_pe_gheata_mai_de_corina_diamanta_lupu_1372228950.html [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
suntem mărginiți de reperele venite din noi înșine. Îmi amintesc că odată cineva mă întrebase dacă pânzele umflate ale corabiei datorită unui puternic ventilator aflat pe aceeași corabie pot mișca din loc corabia. Bineînțeles că nu! Da, pânzele se vor umfla dând iluzia unei mișcări, dar corabia va rămânea pe loc. Iluzia va fi confundată cu realitatea, întrucât nu poți găsi un reper stabil în largul oceanului... Cam acolo suntem noi, în furtunile devastatoare, aparent invizibile ale egocentrismului. Revenind la sete
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Gand_la_o_falsa_linistire_de_ape.html [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
și îndeletniciri pastorale etc. A publicat poeme de factură clasică, epigrame, fabule, eseuri, reportaje, în periodice și reviste literare precum Gazeta literară , Luceafărul , Argeșul , etc. Îndelung răbdător, binevoitor până la extrem, plin de bunătate, nu pizmuiește, nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie,nu se gândește la rău, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul, înțelepțește totul... , este aducerea aminte a unui discipol care l-a venerat. Și pe
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxv_.html [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
a corpului. Sub presiunea unui imperativ la modă, survin intervenții mai mult sau mai puțin drastice: grăsimea este aspirată sau emulsionată, pielea se întinde pentru a-i alunga ridurile și cutele neplăcute, se scoate orice pilozitate, se îndreptă nasul, se umflă buzele, se gonflează sânii și fesele, dinții sunt aliniații și albiți până la neverosimil, părul este vopsit în cele mai nenaturale culori, fața este acoperită cu o mască de carnaval. Frumusețea nu mai este un dar sacru și inefabil al cerului
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_reprezentare_si_dan_caragea_1375537015.html [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
deci practic sunt cinci nume care vin din zona românească. E adevărat, ca și actor este primul care vine din România pe Aleea Celebrităților. Totdeauna trebuie să comparăm chiar dacă noi suntem foarte mândri și avem chestia asta de a ne umfla în pene: ,,Vai ce mari sunt artiștii noștri’’. Dacă ei nu sunt compatibili cu marile nume care ajung pe Aleea Celebrităților nu are niciun rost să facem reverențe, iar domnul Rebengiuc este unul din marii actori ai lumii, pentru că a
Interviu cu Constantin Chiriac, directorul FITS by http://www.zilesinopti.ro/articole/12688/interviu-cu-constantin-chiriac-directorul-fits [Corola-blog/BlogPost/100105_a_101397]
-
ne apropiem ... XVII. CEL MAI CUMINTE RENUNȚĂ, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017. Nu e vremea să-ți întorci fața dacă cineva te-a lovit cu palma alungându-și mânia, pofta de răzbunare umflă sângele-n vene. Cel mai cuminte renunță, caută-n tăcere resemnarea rece presărând nisip peste orgolii, respiră pașnice gânduri înflorite să se nască fructul ce plin de aromă strălucește. Cu fețe luminoase zâmbete largi stârnind, glasuri tinere se răsfață punându
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
din vecini a chemat câinele, care se culcase la tulpina cireșului. La coborâre, puștiul s-a julit rău. S-a spălat de sânge...în troaca rațelor. Ai lui, ocupați cu înmormântarea, cu jalea, au descoperit prea târziu, când s-a umflat tot într-o noapte, ce pățise. La poartă apăru încă un steag negru. Nu trecuseră de tot cireșele, că trupul tatălui, cu poza băieților în buzunar, se legăna în soarele dimineții. N-o să mai mănânc niciodată cireșe! am decretat. De ce
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Se_coc_ciresele_.html [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
cu ulciorul plin de plâns, luminează din mijlocul furtunilor. Aș răsuci cheia în ușă, din cheie cresc spini de metal! Vai, mama mea nu mai este, nici furtunile nu mai sunt furtuni. Numai crucea de la capul ei s-a înseninat, umflată de ploaie. --------------------------- („Cad frunzele, cad șefii”, Editura Porto-Franco, Galați, 2000) WHERE AM I GOING TO GO, WHERE SHOULD I FLEE? Last night, a horse with a scarf around its neck Hâd arrived. The day - hâș the saddle on its back
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIA WEISHAUPT SARĂU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_weishaupt_sarau_1496672848.html [Corola-blog/BlogPost/375100_a_376429]
-
putoare nouă. Am rămas trăsnită. Zic: ce făcuși, mă, Căline? Zice...râzând: păi...cum ai zis tu! Zic: foarte bine, Căline! Mă bucur! Și...plec. Da’...peste fo zece zile o gonește și aia pleacă. Cu ochii plânși și botu’ umflat. Iar eu? Ce să fac, țațoo? Iar mi-e milă și mă duc din nou la el. Păcătosu’!.. Că...uite-așa chinuiește el bietele femei...Ticălosu’!.. D’aia mi-e milă! Acu’, văz că vin la el una după alta
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Tu ai bani, ai aur, ai tot ce-ți dorești și totuși n-ai pace și liniște în sufletul tău și-n așternutul tău!”. Și așa era, pentru că eu nu aveam pace și liniște în sufletul meu. De multe ori umflam notele de plată și nu aveam liniște din cauza aceasta, pentru că erau bani necinstiți. Când Dumnezeu m-a chemat, atunci am primit lumina Lui și am înțeles că nu este voie să furi. Am zis: „Doamne, de astăzi mă întorc la
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_joni_si_ani_petca_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]
-
mi-am luat „doza zilnică” și m-am îndreptat spre casă. Dar când am ajuns acasă, nu m-am așezat bine jos și am fost cuprins de o tulburare interioară, apoi de un fenomen ciudat: au început să mi se umfle încheieturile de la mâini, de la picioare, am început să am halucinații în fața ochilor. Nu știam ce se întâmplă cu mine. Eram în culmea disperării și mă gândeam: „Oare ce va fi? Se termină viața mea?”. În clipele acelea am simțit înăuntrul
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_joni_si_ani_petca_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]
-
mai bine îi ținem minte pe datornici. Cel mai ușor uităm umbrela. • La noi e libertate, poți să spui tot ce vrei, nu te ascultă și nu te ia în seamă nimeni (Nae Cernăianu). Omul e un animal care se umflă în pene. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 24 ianuarie 2016 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (215/216) - MÂNA LUNGĂ & MÂNA LIBERĂ / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul VI, 25 ianuarie 2016. Drepturi de Autor
ZICERI (215/216) – MÂNA LUNGĂ & MÂNA LIBERĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1453734759.html [Corola-blog/BlogPost/383935_a_385264]