337 matches
-
desena la mare, pe o plajă pustie, Nisipul ți-ar intra între degetele de la picioare Pe care le-aș contura cu un 4B ascuțit. Creionul și-ar hașura încet părțile corpului tandru, Pe care le-aș atinge neîncetat cu mișcări unduitoare Dar, nu e gata desenul... Sânii ți i-aș vedea din profil, uzi de spuma valurilor agitate din spate Și marea vrea să te atingă, iubito... Te-ai îndrepta către ea. Dar ai avea privirea orientată către mine. Buzele tale
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93429]
-
sevă-aleasă suptă cu nesaț din coarde împletite în zăpadă și în aștrii fără număr care trec spre locul lor să le salte-nemurire și în vraja zeilor. Îmbătați de epitete și metafore sublime sari batardele străine și catalecticele rime cu idei unduitoare, iar dactilele moderne cu a lor nemărginire cântă în duete blânde liminare portamente potențate în tărie sintagme și interjecții într-o topică sinistră și obții din nemurire mercantilice versete.
Tremur final by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83706_a_85031]
-
Îmbrățișarea o ridica deasupra ultimelor săptămâni. Corpul ei se abandonă exaltării primăverii răcoroase. Orice s-ar întâmpla, nu va fi singură. În timp ce se furișau înapoi spre oraș pe șoseaua aceea dreaptă ca firul de plumb al unui topograf, printre câmpurile unduitoare acoperite cu primul puf verde, ea îl întrebă: —Nu-i așa că n-o să mai fie niciodată la fel? Daniel privea drumul. Întotdeauna iubise asta la el. Nu vorbea niciodată decât dacă avea într-adevăr ceva de spus. Își înclină capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
înseamnă apă plată. Și francezii au denumit râul care îi străbate teritoriul „Platte“. Exact cum își imaginase locul: un gol mare și plat în inima hărții, așa de neted că l-ar face și pe Euclid să roșească. Peisajul adevărat, unduitor îl surprinse. Își sorbi cafeaua neagră și cercetă harta cu desene din ghid. Orașele punctau spațiul gol ca niște fortărețe. Găsi Kearney - cu 25.000 de locuitori, era cea de-a cincea așezare ca mărime din stat - în punctul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
orașului pe Fifth Avenue. Era o zi minunată, senină și strălucitoare, lumina uriașă și delicată a cerului albastru și fragil era puternică și aproape materială. Parcă respira, parcă se transforma, parcă se mișca Încolo și Încoace pe o țesătură vrăjită, unduitoare, alcătuită din fire cristaline și luminoase, parcă dansa și clipea pe turlele uriașelor turnuri sclipitoare, pe tot Întinsul fațadelor arzătoare ale marilor clădiri, peste mulțimea fără număr ce forfotea și umplea neîncetat strada, scăldîndu-le În lumină și culori vii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
străzii, cît vedeai cu ochii, mulțimea Înainta cu mișcări Încete, dar sinuoase, de reptilă uriașă viu colorată. Parcă luneca, parcă se mișca, parcă se oprea, parcă Înainta, parcă se zvîrcolea aici și parcă Încremenea dincolo Într-un ritm intens și unduitor, nesfîrșit de complex și de uimitor, și care totuși se Îndrepta parcă spre un scop și o forță centrală, inexorabilă. Așa arăta furnicarul uriaș de oameni văzut de la distanță, dar, cînd treceai pe lîngă el la mică distanță, totul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sugerînd parcă o duioșie malițioasă. În cele din urmă, toată uriașa coloană cafenie, interminabilă, s-a scurs În interiorul vasului și n-a mai rămas nimic pe dig, doar tăcerea și rareori cîte un sunet stins, o adiere răcoroasă, seara, valul unduitor al nopții ce se apropie să ascundă totul la pieptu-i mare și primitor. Numai morții cunosc Brooklyn-ul Nu există om pe suprafața pămîntului care să cunoască Brooklyn-ul cu adevărat, pentru că-ți trebuie o viață de om ca să te descurci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fereastra trenului spre acoperișul arcuit al gării, aparent urmărind grupul de prieteni ce plecau de pe peron fără a vedea Însă, de fapt, nimic altceva decît silueta Înaltă și frumoasă a femeii ce se depărta Încet, cu capul plecat, cu mersul unduitor, cu pași mari și măsurați, de o grație și o voluptate fără egal. Se opri pentru a mai privi o dată Înapoi, apoi se Întoarse și plecă mai departe la fel de Încet. Deodată, femeia stătu locului. Din mulțimea de pe peron cineva se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cărămidă precum și În pulsația vieții și circulației de pe stradă. Pe fețele celor care treceau pe stradă și În nenumăratele momente familiare ale vieții și muncii de fiecare zi a oamenilor. Singuratic, sălbatic și obsedant, chemîndu-ne mereu din cornul cu inflexiuni unduitoare și Îndepărtate, pătrunsese În singurătatea fermecată de vreme a dealurilor vrăjite ce ne Înconjurau, În licăririle singuratice, sălbatice și trecătoare, care se ivesc și trec peste marea verde a pustiului. Războiul era prezent În strigătele Îndepărtate și În frînturile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cîmpiile vor adormi În tăcere, că lumina piezișă se va stinge pe dealuri, că pacea și Înserarea vor coborî din nou... contopite cu formele nenumărate și cu materia unică a pămîntului nostru, cu pacea Înserării, cu pașii uriași ai nopții unduitoare ce se apropie și, În același timp, cu dimineața? — Primește-ne, tăcere, și tu, cîmpie a păcii, a ținutului fără hotar și a spațiului fără odihnă; Întruchipare a materiei unice și indivizibile și a milioane de forme, hrănește-ne, vindecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
păcii, a ținutului fără hotar și a spațiului fără odihnă; Întruchipare a materiei unice și indivizibile și a milioane de forme, hrănește-ne, vindecă-ne și contopește-ne cu uriașul tău chip de liniște și bucurie. Pași uriași ai nopții unduitoare, apropiați-vă iute; Învăluie-ne, tăcere, În taina ta presărată de stele; vorbește sufletelor noastre neclintite, căci, În afara acestuia, nu cunoaștem alt grai. — Iată podul peste care am trecut, moara În care am dormit și pîrÎul. Iată un lan de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ridica noi am cîștigat acest ultim trofeu. Premiul nostru nu era o statuetă, ci un întreg grup de statuete, pentru că în jurul figurii lui Neptun, zeul mării, ridicîndu-și tridentul și barba din valurile de bronz, acolo se mai aflau pești, plante unduitoare și chipurile zîmbitoare a trei nimfe, toate sculptate în același material de un maroniu închis, strălucitor. N-am avut probleme în a-l găsi minunat și sînt sigur că și David era la fel de mîndru de el ca și mine, dar
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
rezervat niște distracție. — Pe bune? — Da, el ... — Așteaptă, spuse Vasco. Nu uita unde-ai rămas. Vedea în față ceva ce nu-i venea să creadă. În partea dreaptă a curții, Jack B. Watson, însoțit de o brunetă frumoasă cu mișcări unduitoare, se integra în mulțime. Watson își făcuse un renume din a fi întotdeauna însoțit de femei superbe. Toate lucrau pentru el, toate erau inteligente și toate erau uluitoare. Dar nu femeia îl surprinsese pe Vasco, ci faptul că Jack Watson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Înțelegi că trecutul e un cerc vicios? E o buclă. Ne aspiră Înăuntru și ne face să alergăm ca niște hamsteri pe o roată. Atunci Începem să ne repetăm, iarăși și iarăși. Pe când mergeau În sus și-jos pe străduțele unduitoare, fiecare cartier arăta atât de diferit, Încât Armanoush a Început să creadă că Istanbulul era un labirint urban, că existau mai multe orașe Într-unul singur. S-a Întrebat dacă James Baldwin a avut același sentiment când a fost aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dovadă că nu e totul rezolvat în relația dintre ființele umane și ființele canine, poate că umezeala și răceala atingerii deșteaptă vechi spaime în partea cea mai arhaică a creierului nostru, vâscozitatea de neșters a vreunui limax gigantic, înghețata și unduitoarea trecere a unui șarpe, răsuflarea glacială a unei grote populate de ființe de pe lumea cealaltă. Astfel că Cipriano Algor își retrase într-adevăr mâna, deși faptul că-i mângâie imediat capul lui Găsit, fiind evident o cerere de iertare, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de cînd s-a născut Tom. După vreo două ore, abia de mă mai recunosc. Îmbrăcată În noul pulover de cașmir, care se presupune că era modul meu de a-i arăta lui Dan ce pierde, cu părul lucios și unduitor și cu machiajul ușor și proaspăt, arăt al dracului de bine. De fapt, aș zice că arăt mai bine de atît. Arăt grozav. Ce ironie. În seara În care simt că aș putea să atrag pe oricine, nu sînt cîtuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
verde-argintată, care păstra încă fața tristă a lui Pampu. Stătea întipărit pe limba lăbărțată și gelatinoasă chipul lui, mare, parcă mai dilatat decât în realitate, conturat clar, ca-ntr-un tablou de Goya. Se simțea ca o pânză groasă și unduitoare, care se ridica lent, plutind deasupra corpului nemișcat, răstignit pe pământul lustruit al drumului. Mai întâi l-a cuprins o jale imensă. Pampu zăcea mort, iar Zogru se simțea vinovat și incapabil să-și repare vina. Era fratele lui, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și semeț, iar pulpele sculpturale i se vedeau bine când se mișca pentru că poalele fustelor, ca un făcut, parcă nu-i ajungeau niciodată la pământ. Avea brațe ca ale unui bărbat tânăr, dar mersul era al unei femei cu șolduri unduitoare. Lea visase mai demult o rodie deschisă cu opt semințe roșii iar Zilpa îi spuse că un așa vis însemna că va avea opt copii sănătoși. Și mama a știut că vorbele ei aveau să fie adevărate la fel cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dar nu-l ținu mult. - Ți-am zis că cel mai mult Îmi place să mă uit În jurul meu, izbucni el deodată. În plus, tu te gândești prea mult, iar eu prind frânturi din cuvintele alea ale tale molcome și unduitoare. Mai pricep și eu câte ceva, Krog. M-am oprit În loc. - Și ce ai priceput, Enkim? - l-am Întrebat cu vocea din minte, cu cuvintele cele grele care Îl făcură să se facă mic. - Că ai vrea să mă Înveți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
am spus asta tovarășilor mei, iar Runa s-a mai Îmbunat. Apa asta atât de sărată nu putea decât să facă bine rănii lui Enkim, așa că a spălat-o Îndelung. Pe urmă ne-am pregătit de plecare. Malul se Întindea, unduitor, cu intrânduri și ieșinduri, spre Apus, după cum spusese Moru. Am căutat niște mâl galben ca să Îmbrăcăm pășitorul lui Enkim, apoi l-am pus În culcuș și am luat-o prin nisip, spre Apus. Am Întrebat-o pe Runa dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
uimiți - și doamna director, și Magda, și ceilalți. Parcă noaptea trecută nu arăta așa frumos. Era mai ceva ca în desenele animate, unde curățenia e sugerată prin sclipirile obiectelor. Scaunele ridicate pe mese aveau vârfurile picioarelor lustruite, ficușii se legănau unduitor, bucătăria era imaculată. Am simțat deodată că toată încrâncenarea pe care o acumulasem în mine de atâta timp se topește și piere. Am fost așa mulțumit, că am uitat să-l raportez pe Răzvan. Nu mă mai interesa nici măcar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
prea mult timp ca să vreau să mă înfund într-un loc izolat. Nu e un loc izolat. Jake părea lejer indignat. —Satul e chiar lângă Bath. —Bath. Alice își amintea că vizitase orașul în copilărie. Jane Austen, Beau Brummell, șiruri unduitoare de case și porți cu colonade. Era frumos și elegant. Dar oare chiar voia să se mute acolo? Jake a mai rămas vreo câteva zile. Alice l-a dus să vadă orașul; nu a fost impresionat nici măcar de Manhattanul văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a prăpădit, pașii îl purtau singuri, zi de zi, pe aleile cimitirului, la mormântul ei să aprindă candela, să ude florile și să se închine. Era în ajunul Sf. Mucenic Dimitrie... Când, se trezi în fața mormântului. Copacii se clătinau încet-încet unduitor. - Sunt toti aici!... murmură el... toti, mama, tata, bunicu, veteranul de la Oituz si Vasilica... acum si ea este aici!... Vorbea el nu numai cu sine, ci si cu cei care erau într-însul. Iarba, desișurile înecau mormintele si crucile. Totul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ora ce se-alungă cu haite de lumini”, „anotimpu-n sticlă și-a neclintit mînerul”, „cuvintele În aer se sparg precum oglinzi”, „cristalele de aer stau limpezi În ospățuri”, „prin carnea În descreșteri se deslușesc omături” etc.), În care formele devin unduitoare, iar prospețimea carnației se reliefează În suave geometrii: glasul precum o algă și ceasu-nchis În părul rotund În șerpuire pe braț ca rădăcini surîsul cercuiește În aer un profil și-n talgere de umbră genunchiu-și scrie mărul. Dacă e de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
La fel nălucile, năpârcile, sâsâind din cotloane, șarpele casei, salamandra și vasiliscul. E un cortegiu care purifică aerul nopții de îngrijorările lui, care face ca somnul să fie liniștit și visele la îndemână. Cu cât nălucile sunt mai fioroase, mai unduitoare și mai solzoase, cu atât aerul din jurul lor e mai limpede. Iar atunci pot vedea nălucile celelalte, care nu sunt proiecțiile mele, ci ale altei lumi, care își are demonii ei, chiar dacă nu și iluminările. Văd noaptea cum unii pândesc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]