770 matches
-
nordici), peste care au trecut acei unguri ca să ajungă în Panonia, deja (uže) se numeau ungurești (prozvašaja ugorĭskaja). Se știe că moldovenii numeau munții dinspre Ardeal ungurești, iar populația din Ardeal, unguri; în balada „Miorița” ciobanul român de peste munți este ungurean. Venirea în Panonia, la intersecția secolelor IX și X, a unui val de „unguri” a fost interpretată de unii cercetători ca dată a întemeierii fenomenului etnolingvistic maghiar pe cursul mijlociu al Dunării. Este adevărat că după această dată populației Panoniei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
palidă amintire a stadiului preindoeuropean de evoluție a limbii. Restrângerea sferei semantice a cuvintelor ungur și ungar la sensul de „maghiar” este de dată recentă, procesul limitării fiind încă neîncheiat. Pentru unii români aceste nume mai sunt încă sinonime cu ungurean care, pe lângă sensul menționat, denumește populația română din Ardeal, în special din vecinătatea Țării Românești și a Moldovei (cf. DEX). Dar cu secole în urmă Țara Românească se numea Ungro-Vlahia, acest titlu asumându-și-l, neimpus și cu sentimentul adevărului
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Dragoș, care au venit de la Maramorăș” (p. 76), care era parte a Ungariei. Dacă luăm în considerație și introducerea de către Simion Dascălu în cronica lui Ureche a „craiului unguresc Laslău”, care a gonit pe tătari din Moldova pentru a oferi ungurenilor maramureșeni un loc curățat de alte seminții, putem avea revelația adevărului: întreg spațiul romanic din nord estul Carpaților, din estul și sudul acestora, și chiar cel de peste Dunăre în sud, ținea, după constituirea Ungariei ca stat și creștinarea acesteia, de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
producătoare de bunuri materiale nu ar fi existat la romanii din Dacia. „Țăran curat moldovean, spune Cantemir, nu se află, și cei care se găsesc se trag fie din ruși, fie din transilvăneni sau, cum se numesc obișnuit la noi, ungureni. Căci în primul secol al întemeierii Moldovei, deoarece Dragoș găsise noua țară deșertată de locuitori, a împărțit-o toată celor care-l însoțiseră în expediția lui. Dar fiindcă se părea nedrept ca un nobil să fie pus să muncească pentru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a altor feude din Crăia ungurească, aceasta structurată în hotarele vechii Unii, construite de traci și preluate apoi de romanitate. Inițial Cantemir îl ia ca martor pe Bonfini în sprijinul concepției sale despre romanizare afirmând că acest „om străin și ungurean cu deschise cuvinte zisele noastre întărește” (HVR, p. 464), pe când „ungureanul” exprima de fapt o concepție mult mai realistă menționând ca factor activ al romanizării prezența coloniilor romane în Dacia: „Românii, care din romani sunt născuți, care, limba lor și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Unii, construite de traci și preluate apoi de romanitate. Inițial Cantemir îl ia ca martor pe Bonfini în sprijinul concepției sale despre romanizare afirmând că acest „om străin și ungurean cu deschise cuvinte zisele noastre întărește” (HVR, p. 464), pe când „ungureanul” exprima de fapt o concepție mult mai realistă menționând ca factor activ al romanizării prezența coloniilor romane în Dacia: „Românii, care din romani sunt născuți, care, limba lor și astăzi mărturisește, măcar că între multe și deosebite neamuri au stătut, însă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
țărm, 43 țânțari, 110 țeastă, 97 țeavă, 105 a țese, 132 a ține, 222 țurcă, 136 Ucea, 57 Ucuriș, 57 ugri, 66 Ugrovlahia, 64 Uiasca, 57 Uiești, 57 uiguri, 69 uliță, 100 un, 66 ungar, 64 Ungaria, 60 ungur, 57 ungurean, 64 uni, 66 Unia, 67 a urca, 69 urdă, 133 urdiniș, 134 a urzi, 134 uzi, 68 valah, 52 valet, 186 vasal, 74 Vasca, 57 Vaslui, 57 Vașcău, 57 vatră, 43 Văcăști, 57 Văculești, 57 a vărsa, 103 Văsoaia, 57
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Ca de sete să nu moară... A curs apă și mult sânge Cerul a-nceput a plânge Soarele s-antunecat Luna-n sânge s-a schimbat... Trecură peste podul Burlacului, care traversa o râpă și un firicel de apă, ajunseră în Ungureni, partea satului locuită de meșteri aduși din Ardeal pentru lucrul la sticlăria evreului Ițic Serat, și poposiră la o casă mare, al cărei stăpân se proptea într-o lopată lată, cu care făcuse loc altei pături de nea. Sara bună
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în timp ce Fetea îndemna caii să ponească din nou la drum. Sania alunecă pe zăpada moale, în timp ce copiii se hotărau care colind să-l cânte la bunica, iar cei mari se sfătuiau de unde să înceapă colindul: de la părintele Ionică sau de la Ungureni? Din vorbă în vorbă, ajunseră la poarta unei căsuțe șindriluite, înfrumusețată de un trainic pridvor, lipit cu lut, întărit cu stâlpi de stejar, din care răzbătea o fărâmă de lumină. Auzind glasuri, bătrâna aprinse lampa mare, întâmpinând feciorii cu mare
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
promițând daruri Domnului. În acest timp, părintele Ionică primi colindătorii, mulți la număr, își ascultă, cu mulțumire copiii, cântând o frumoasă colindă cu pruncul Isus, mulțumi preutesei pentru bucatele pregătite și se culcă, obosit de drumurile făcute cu Ajunul. În Ungureni, Ștefan puse pe Ilona, soția lui, să împărtă colaci și mere colindătorilor, după care îi așteptă, pe gospodarii din Ruși, așa cum promiseseră decuseară. Văzând că nu se mai abat pe la casele lui, omul închise porțile cele mari, trase obloanele fierăriei
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
se întâmplă. Părintele a hotărât, drept pedeapsă, ca rușii să colinde numai în prima seară de Crăciun, pentru a-și ispăși păcatele. Și mulți ani după această întâmplare, se auzeau colinde în două zile diferite: în Ajun, colindau locuitorii din Ungureni, iar, a doua seară, gospodarii din Ruși. Anii au trecut, casele s-au înmulțit, flăcăii ruși au mers la pețit fetele din Ungureni, nepoții bucovinenilor s-au însoțit cu fete din Ruși, dar obiceiul a rămas neschimbat, până când vreun urmaș
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mulți ani după această întâmplare, se auzeau colinde în două zile diferite: în Ajun, colindau locuitorii din Ungureni, iar, a doua seară, gospodarii din Ruși. Anii au trecut, casele s-au înmulțit, flăcăii ruși au mers la pețit fetele din Ungureni, nepoții bucovinenilor s-au însoțit cu fete din Ruși, dar obiceiul a rămas neschimbat, până când vreun urmaș al preotului Ionică a poruncit ca Ajunul să rămână ca seară pentru rugăciune, iar, în prima seară de Crăciun, sticlărenii să se desfete
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
colinde și petreceri lumești. Roata norocului Badea Vasile se trezise posomorât, cu noaptea-n cap, hăituit de un vâjâit al urechii. „ Pesemne, m-o tras curentul asară, la cazanul popii” își spuse el, înciudat, în timp ce și țesăla mândrețe de boi ungureni. Nevastă-sa, Maria, mulgea vacile, cu mâinele sumese, uitându-se, cu coada ochiului, la tovarășul ei de peste treizeci de ani, amintindu-și, cu năduf, de sforăiturile lui după orele petrecute la cazanul de făcut rachiu al popii. Marie, strigă răstit
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
care a luat neplăcuta sarcină de a judeca despre netrebniciile ce se fac în lumea aceasta. Ba o foiță care-și macină palavrele tot la moara " Romînului" ajunge să se anine până și de persoana colaboratorilor "Timpului". Ba unul e ungurean, ba cellalt a fost corist la teatru. Despre asta nu e supărare, pot să înșire mult și bine asemenea filozofii și să se intereseze prea cu de-amăruntul de viața noastră privată, în care nu vor găsi nici umbră de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
2. Lângă acest neajuns să mai adaogă unul cu mult mai greu în consecințele sale, căci privește frumusețea și chiar unitatea limbei române, înțelegem neajunsul că ortografia etimologică, după natura ei, nu regulează întru nimic pronunțarea limbei. Astfel noi românii "ungureni" ne-am deprins a pronunța: năciune, educăciune, enărăciune, comișune etc., în credință negreșit că tot astfel pronunță și ceialalți români fără escepțiune. După ce însă am început a ceti cărți și foi din România, scrise cu semne, am aflat spre surprinderea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
județul Ialomița), care, înființată de S. Stoian, a funcționat între 8 ianuarie și 8 martie 1935; - Școala Superioară Țărănească de la Poiana Câmpina (județul Prahova), înființată de Gh.T. Dumitrescu, și-a desfășurat activitatea în perioada octombrie 1939 -ianuarie 1940; - Universitatea Populară Ungureni (județul Botoșani), care, avându-l ca fondator pe E. Neculau, a funcționat între martie 1928 și februarie 1936. Fie că s-au numit școli populare, școli superioare țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințele, au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
județul Ialomița), care, înființată de S. Stoian, a funcționat între 8 ianuarie și 8 martie 1935; - Școala Superioară Țărănească de la Poiana Câmpina (județul Prahova), înființată de Gh.T. Dumitrescu, și-a desfășurat activitatea în perioada octombrie 1939 -ianuarie 1940; - Universitatea Populară Ungureni (județul Botoșani), care, avându-l ca fondator pe E. Neculau, a funcționat între martie 1928 și februarie 1936. Fie că s-au numit școli populare, școli superioare țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințele, au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc., păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași localitate pentru anul 1991, 46%, pune În evidență
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei 10. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții 11 sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei 10. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții 11 sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență. Dacă la
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei 10. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții 11 sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență. Dacă la cifrele de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
industrial de telecomunicații, Aiud, promoția 2004. Debut 2000 Boța Valentin 1958 - 2002 Pictor „Pictura naivă este copilul vesel al artei universale. Ca atare, în orice lucrare trebuie să pui și o poantă. ” Născut la 22 septembrie 1958 în localitatea Măneciu - Ungureni, jud. Prahova. Studii: Școala profesională, Școala Militară de Subofițeri, Școala Populară de Artă din Alba Iulia, clasa prof. Nicolae Munteanu; Școala Populară de Artă din Blaj, clasa prof. Aurel Dumitru, promoția 1984. Debut artistic - 1981 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
industrial de telecomunicații, Aiud, promoția 2004. Debut - 2000 Boța Valentin 1958 - 2002 Pictor „Pictura naivă este copilul vesel al artei universale. Ca atare, în orice lucrare trebuie să pui și o poantă. ” Născut la 22 septembrie 1958 în localitatea Măneciu - Ungureni, jud. Prahova. Studii: Școala profesională, Școala Militară de Subofițeri, Școala Populară de Artă din Alba Iulia, clasa prof. Nicolae Munteanu; Școala Populară de Artă din Blaj, clasa prof. Aurel Dumitru, promoția 1984. Debut artistic - 1981 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc. <footnote Dimitrie Țopa, Românismul în regiunea dintre Prut și Nistru din fosta Bucovină, Cernăuți, 1927. footnote> , păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1951 în localitatea Carastelec, județul Sălaj, România, fiica lui Imre și Iolanda, cu domiciliul actual în Germania, Lauterhofen, Alte Sulzbacherstr. nr. 21, Neumarkt. Lazaru Elena, născută la data de de 15 ianuarie 1956 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ungurean Lazar și Ana, cu domiciliul actual în Germania, WI. Dotzheim, Aunelstr. nr. 70. Lazaru Vasile Gh. Dimitrie, născut la data de 21 noiembrie 1936 în localitatea Lipova, județul Arad, România, fiul lui Gheorghe și Minerva, cu domiciliul actual în Germania
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]