390 matches
-
din linia masivului. • FIELDS LIKE <șablon>specifică faptul că doar câmpurile care se potrivesc șablonului vor fi actualizate. • FIELDS EXCEPT <șablon>specifică faptul că toate câmpu rile vor fi actualizate, cu excepția celor care se încadrează în șablon. Dacă masivul este unidimensional, comanda APPEND FROM ARRAY adaugă o singură înregistrare în tabel, conținu tul primului element trece în primul câmp al înregistrării, conținutul celui de-al doilea element trece în cel de-al doilea câmp etc., câmpurile MEMO și GENERAL sunt ignorate
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
fi mai ales puncte de legătură, popasuri în transport, o răscruce sau o încrucișare de drumuri, momente de schimbare de la o structură la alta”. Punctele de transfer de pe harta unui metrou întrerup linearitatea mișcării pentru fiecare linie și combină vectorii unidimensionali într-o rețea bidimensională. Într-o biserică tradițională, încrucișarea navei cu transeptul constituie un astfel de centru nodal intensificat, produs de interacțiunea a două făgașuri, de care diferă calitativ, fiind un loc de popas. În general, fiecare punct nodal reprezintă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cât mai mare a rezultatelor este indicat ca determinările să se realizeze pe un număr de 30 frunze adulte, recoltate înainte de intrarea strugurilor în pârgă, dată ce coincide calendaristic cu sfârșitul lunii iulie-începutul lunii august. 2.6.3. INDICATORII STATISTICI UNIDIMENSIONALI FOLOSIȚI ÎN DESCRIEREA SOIURILOR În vederea efectuării determinărilor se stabilesc în arhitectura frunzei adulte 51 puncte de referință notate de la 1 la 51, între care se fac 68 măsurători ampelometrice directe . Datele obținute, prelucrate electronic, permit determinarea a 53 de valori
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în arhitectura frunzei adulte 51 puncte de referință notate de la 1 la 51, între care se fac 68 măsurători ampelometrice directe . Datele obținute, prelucrate electronic, permit determinarea a 53 de valori ampelometrice care vor sta la baza calculării indicatorilor statistici unidimensionali și multidimensionali folosiți în diferențierea soiurilor de viță de vie. 2.6.3. INDICATORII STATISTICI UNIDIMENSIONALI FOLOSIȚI ÎN DESCRIEREA SOIURILOR Indicatorii statistici unidimensionali folosiți în calculul statistic al valorilor ampelometrice ale frunzei adulte de viță de vie sunt: media aritmetică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fac 68 măsurători ampelometrice directe . Datele obținute, prelucrate electronic, permit determinarea a 53 de valori ampelometrice care vor sta la baza calculării indicatorilor statistici unidimensionali și multidimensionali folosiți în diferențierea soiurilor de viță de vie. 2.6.3. INDICATORII STATISTICI UNIDIMENSIONALI FOLOSIȚI ÎN DESCRIEREA SOIURILOR Indicatorii statistici unidimensionali folosiți în calculul statistic al valorilor ampelometrice ale frunzei adulte de viță de vie sunt: media aritmetică, mediana, maxima, minima, modulul, asimetria distribuției, abaterea standard, coeficientul de variație, suma pătratelor abaterilor și varianța
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prelucrate electronic, permit determinarea a 53 de valori ampelometrice care vor sta la baza calculării indicatorilor statistici unidimensionali și multidimensionali folosiți în diferențierea soiurilor de viță de vie. 2.6.3. INDICATORII STATISTICI UNIDIMENSIONALI FOLOSIȚI ÎN DESCRIEREA SOIURILOR Indicatorii statistici unidimensionali folosiți în calculul statistic al valorilor ampelometrice ale frunzei adulte de viță de vie sunt: media aritmetică, mediana, maxima, minima, modulul, asimetria distribuției, abaterea standard, coeficientul de variație, suma pătratelor abaterilor și varianța. Calcularea acestor indicatori presupune existența unei populații
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mișcarea gravitațională) și de sistemul geometric cartezian (în geometria analitică, oricărei figuri sau mișcări, deci oricărui obiect fizic, îi corespunde o ecuație algebrică), de tip mecanicist, nu mai dă drept de cetate demersului poetic. Obiectualul este studiat într-o perspectivă unidimensională, guvernată de o cauzalitate univocă și indiscutabilă. Legea determinismului universal domină până și reprezentările despre intervențiile divinității în existența ființelor, privite ca parte a sistemului mecanicist, redundant și inexpresiv. La aceasta tradiție iconoclastă punctată decisiv de raționalism se adaugă în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
norme sau de putere de a obține schimbări radicale, în special pe termen scurt; dovadă - Irakul. Schimbarea este blocată de rivalități religioase, facționalism și de profundele controverse și diviziuni religioase și politice. Cel mai important este faptul că un plan unidimensional, care se concentrează în principal (dacă nu exclusiv) pe acțiunea militară, va ignora și neglija unele probleme inevitabile ale ocupației și reconstrucției. Avertismentul cel mai puternic al lui Morgenthau împotriva acestei „abordări utopice, apolitice” a fost lansat într-o carte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că florentinul ar fi fost fără îndoială de acord cu „faimosul său urmaș din secolul XX, Hans Morgenthau, că diplomația de primă clasă poate spori puterea materială a statului”50. Conexiunea respectivă între Morgenthau - caracterizat deseori eronat ca un gânditor unidimensional, ale cărui opinii despre politica internațională nu treceau dincolo de confruntările între state bazate pe puterea militară - și contribuțiile unei diplomații nuanțate devine mai puțin surprinzătoare când revenim asupra Politicii între națiuni pentru a vedea numeroasele trimiteri la Richelieu și frații
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
discuție relațiile lor reciproce, diplomația avea puține de spus și a tins să devină complet irelevantă. În astfel de condiții morale și politice, nu intelectul sensibil, flexibil și adaptabil al diplomatului a ghidat destinele statelor, ci cel rigid, neînduplecat și unidimensional al cruciatului. Mintea cruciatului nu cunoaște ideea de compromis și tehnica persuasiunii. Cunoaște doar victoria sau eșecul. Fanatismul moralizator care a fost astfel injectat politicii externe pune în pericol în orice circumstanțe interesele naționale, în înțelesul lor rațional, ale statelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
distinctive ale școlii engleze. Voi dezvălui și motivul pentru care, din perspectiva școlii engleze, lipsește cu siguranță un element social din realismul american modern, prezent în realismul clasic. Din acest punct de vedere, în consecință, realismul american prezintă o descriere unidimensională care generează o înțelegere deformată sau cel puțin incompletă a relațiilor internaționale. În a doua parte a articolului voi încerca să arăt cu ce contribuie acest element absent la înțelegerea politicii internaționale contemporane. În cele din urmă, în concluzie, mă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
stilurile de conducere după numărul dimensiunilor luate în calcul de diverși cercetători. Sunt unele tipologii care, deși pornesc de la mai multe activități ale conducătorului, avantajează una dintre acestea, care devine astfel esențială, fundamentală - acestea sunt tipologiile pe care le numim unidimensionale. Alte tipologii pornesc de la două sau trei dimensiuni considerate ca fiind determinante în activitatea de conducere - acestea constituie tipologiile bi‑ sau tridimensionale. Cum în cadrul fiecăreia dintre aceste categorii există mai multe clasificări, ne vom opri doar asupra celor pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activitatea de conducere - acestea constituie tipologiile bi‑ sau tridimensionale. Cum în cadrul fiecăreia dintre aceste categorii există mai multe clasificări, ne vom opri doar asupra celor pe care le considerăm reprezentative și cu mare relevanță pentru activitatea practică. Tipologii unidimensionaletc "Tipologii unidimensionale" Cea mai ilustrativă tipologie unidimensională - prima și din punct de vedere istoric - este cea propusă de Kurt Lewin și colaboratorii săi R. Lippitt și R.K. White încă din 1939. Deși activitățile desfășurate de un conducător în cadrul grupului sunt destul de numeroase
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tipologiile bi‑ sau tridimensionale. Cum în cadrul fiecăreia dintre aceste categorii există mai multe clasificări, ne vom opri doar asupra celor pe care le considerăm reprezentative și cu mare relevanță pentru activitatea practică. Tipologii unidimensionaletc "Tipologii unidimensionale" Cea mai ilustrativă tipologie unidimensională - prima și din punct de vedere istoric - este cea propusă de Kurt Lewin și colaboratorii săi R. Lippitt și R.K. White încă din 1939. Deși activitățile desfășurate de un conducător în cadrul grupului sunt destul de numeroase (stabilirea sarcinilor și tehnicilor de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de conducere. La rândul său, Dumitru Cristea (1984) selectează din multitudinea factorilor determinanți ai stilului de conducere doar unul - particularitățile sarcinii -, pe care îl consideră esențial în generarea stilului de conducere. Alături de aceste interpretări pe care le‑am putea numi unidimensionale există și altele care iau în considerare mai mulți factori. Cătălin Zamfir (1977) inventariază nu mai puțin de 11 factori care contribuie la cristalizarea diferitelor tipuri de stiluri de conducere (unii sunt legați de om: pregătirea profesională, nivelul motivațional, tipul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dacă loviturile vor înceta, vă veți simți mai bine? Nu − pur și simplu n-o să vă simțiți rău. Așadar, concluzionează Herzberg, contrariul insatisfacției nu este satisfacția, ci absența insatisfacției. Până la Herzberg se credea că satisfacția și insatisfacția au un caracter unidimensional, în sensul că unul și același factor poate să apară atât în calitate de factor de satisfacție, cât și în calitate de factor de insatisfacție. Iată însă că noua teorie bidimensională aduce un mod propriu de interpretare. De data aceasta, la un pol se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
urmând schimbarea comportamentului receptorului. Evident, comunicarea pedagogică este instrumentală, scopul ei fiind de a produce, de a provoca sau de a induce o schimbare la receptor și, ca urmare, ea trebuie să se adapteze receptorului (R. Mucchielli). Ea poate fi unidimensională, bidirecțională și multidirecțională prin dialog. În funcție de specificul situației educaționale, comunicarea profesorului poate fi dominant verbală, paraverbală, nonverbală sau combinată. Această ultimă formă este cea mai eficientă, întrucât mesajul verbal este susținut de comunicarea nonverbală și se sprijină pe un fond
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
În teoria critică pe care o elaborează, industria culturală de masă ajunge la ceea ce Adorno (1951) numește “barbaria stilizată”. și această industrie nouă constituie, și nici nu se poate altfel, un instrument de opresiune ce realizează tragica adaptare dintre “omul unidimensional” (Marcuse, 1964) și acea “societate total administrată”, despre care vorbește Horkheimer (1947). Expresia “cultură de masă” aparține polemicii angajate de societatea modernă în legătură cu propria ei condiție. La aproape un sfert de secol de la prima sa formulare, în jurul acestei teme continuă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
După el, industria culturală nu sterilizează orice creație: ea ajunge la o cultură de mijloc, în sensul etimologic al cuvântului. 73 75 Cel mai celebru act de acuzare împotriva societății industriale îi aparține lui Marcuse (1964), în lucrarea sa “Omul unidimensional”. După ce a optat pentru optimismul radical a lui Marx, el ia act de slăbirea criticii sau a oricărei contestări în societățile industriale avansate și se străduiește să o explice. După el, aceste societăți sunt, prin membrii lor, pradă unei unidimensionalizări
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
trăsături. Vorbirea este o formă de activitate, deși aparent ar reprezenta altceva decît formele obișnuite prin care omul acționează asupra realității. În consecință, fiind o activitate, vorbirea este în mod implicit analizabilă în acte componente. Activitatea vorbirii nu este însă unidimensională, deoarece întrunește mai multe activități, între care una vizează finalitatea, comunicarea, iar alta producerea mesajului. Ca atare, actul lingvistic are același aspect complex, fiind în principiu o enunțare cu rol de unitate funcțională în comunicare. Această constatare în legătură cu alcătuirea vorbirii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dacă cunoaștem rata mortalității infantile pentru o anumită țară, pe baza doar a acestui indicator putem să inferăm cu privire la alte aspecte ale societății. Statisticienii disting patru tipuri de scale de măsurare: caracteristica statistică ordinală indică locul țării într-un clasament unidimensional, și înseamnă "mai mare decât" sau "mai mică decât"; scala de interval este aplicată unor categorii sau diferențe; scala de rapoarte indică relația dintre două variabile; scala nominală se referă la tipologii și taxonomii. Clasificarea țărilor este adesea un prim
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
globale formate din mai multe megaorașe. Trebuie să mărturisesc că eu nu sunt sedus de conceptul de oraș "mondial" sau "global", deși recunosc importanța realității sociale pe care el vrea să o explice 13. Consider însă că, dat fiind caracterul unidimensional al conceptului, importanța i-a fost exagerată. Viața a două miliarde de indivizi care trăiesc în cele 400 de megaorașe nu este determinată sau condiționată de relațiile internaționale existente între câteva cercuri financiare. Oricât de puternice și de influente ar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
au ajuns în sfârșitul secolului XX incomensurabile. Specializările și, în cele din urmă, ultraspecializările au făcut imposibilă recuperarea modelului umanist al Renașterii (țintă a modernității secolului XX) omul multidimensional, replica necesară în contextul riscului pe care pozitivismele îl generau: omul unidimensional (descris de Herbert Marcuse) sau omul fără însușiri (descris de Robert Musil). În final, riscul a concretizat, totuși, în bună măsură, omul postmodern (a-valoric, scurtcircuitat din punct de vedere cultural, "virusat" din punct de vedere informațional, abulic din punct
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
elementele care caracterizează democrațiile majoritariste, sau așa-zisul model Westminster, sînt: 1.centralizarea puterii executive: guverne monocolore și cu majoritate restrînsă; 2.fuziunea puterii executive și legislative, cu predominanța executivului; 3.bicameralismul asimetric; 4.sistemul bipartidist; 5.sistemul de partide unidimensional; 6.sistemul electoral majoritar; 7.sistemul de guvernare unitar și centralizat; 8.constituția nescrisă și suveranitatea parlamentară; 9.democrația exclusiv reprezentativă (deci cu recurs nul la referendum sau numai în mod excepțional). Fără a intra în detalii, cel puțin unul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
din nou toate variabilele care privesc sistemul de partide, sistemul electoral și coalițiile de guvernare: 1.concentrarea contra împărțirii puterii executive; 2.dominația executivului contra echilibrului între executiv și legislativ; 3.sistemul bipartidist contra sistemului multipartidist; 4.sistemul de partide unidimensional contra sistemului de partide multidimensional; 5.sistemele electorale majoritare contra sistemelor electorale proporționale; A doua dimensiune ia în considerare trei variabile relativ heterogene: 1.organisme unitare-centralizate contra organisme federale-descentralizate; 2.monocameralism contra unui bicameralism puternic; 3.constituții nescrise contra unor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]