716,253 matches
-
concret acaparant ce ajunge a se îndoi de sine, provocînd o similară îndoială a spiritului. Criza concretului e și criza spiritului, împovărînd o ființă scindată care se apropie și totodată ia distanțe de ea însăși, care zadarnic năzuiește la o unitate fatalmente refuzată. Ființă plină în aceeași măsură de abstracția zărilor și de concretul lucrurilor: „Văzduhul umblă, apa stă de veghe,/ totul e patimă și nepereche;/ un dor de Unul infinit mă-ncarcă,/ sînt plin de zări și lucruri ca o
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
simbolic cu o nuntă grotescă între doi soldați, o nuntă batjocoritoare regizată și urmărită îndeaproape de sergentul beat care așază pe capul „miresei” o coroniță de spini. Stagiul militar se încheie, însă soldații rămân și în civilie închiși în dormitoarele unității ascultând zgomotele lumii de afară strecurându-se, probabil, prin canalele de aerisire. Piesa are, după părerea mea, două handicapuri: e scrisă cam târziu și pare o schiță de Vișniec (pentru a o raporta la o referință apropiată atât stilistic, ideologic
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
Rodica Zafiu Nici nu prea observăm frecvența în vorbirea de zi cu zi a secvenței nu știu ce (pe care ar trebui poate să o scriem nu-știu-ce, pentru a sugera sudarea elementelor ei componente, constituirea unei unități stabile). Nu știu ce este una dintre formulele clișeizate - numite mai de mult „cuvinte de umplutură”, interpretate în ultimele decenii ca semnale discursive - care se repetă foarte des în dialogurile curente, mai ales în cele familiare. Nefiind însă folosită ca atare în
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
n-a reușit să câștige suficientă popularitate pentru a se impune. O inițiativă importantă a fost întemeierea Convenției Democratice, căci ea grupa toate forțele care urmăreau instaurarea unui sistem cu adevărat democratic în România. O alianță nu poate avea coerența unității. Convenția n-avea cum fi puternică în absența unei solide structurări a partidelor componente. Or, acestea se consumau în lupte intestine sau în confruntări sterile în cadrul Convenției. Încercările președinților Corneliu Coposu și Emil Constantinescu de a crea un sistem bine
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
afinități spirituale. Astfel de generații sînt obligate să ia forma vasului pe care li-l oferă istoria”. După cum se vădește de acord cu o aserțiune a Ilenei Vrancea, potrivit căreia „delimitările și opțiunile ideologice (citește: imixtiunile administrative în cultură) sparg unitatea grupurilor legate (virtual, n. ns.) prin afinități de generație, determinînd afinități și regrupări în funcție de aceste opțiuni”, și contrasemnînd cu suficient curaj punctul de vedere al lui Dan Culcer conform căruia „în condițiile noastre tinerețea și generația ni se par a
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
destrămarea lumii ce-l conține, implicînd transcendența. Textele nu fac excepție, intrînd și ele în malaxorul devalorizării. E un fenomen generalizat la toate nivelele trăirii și cunoașterii, obiect unic căruia bardul i se consacră cu o fervoare „inginerește” direcționată, asigurînd unitatea materiei lirice. Ori de unde am culege eșantioane textuale, rezultatul e același: un peisaj apăsător, fără nici un orizont, în care, desfigurîndu-se, materia desfigurează totodată, cu supurările și vitriolurile ei, valorile duhului... Trei sînt capitolele acestei remarcabile unități ce nu îngăduie diversității
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
fervoare „inginerește” direcționată, asigurînd unitatea materiei lirice. Ori de unde am culege eșantioane textuale, rezultatul e același: un peisaj apăsător, fără nici un orizont, în care, desfigurîndu-se, materia desfigurează totodată, cu supurările și vitriolurile ei, valorile duhului... Trei sînt capitolele acestei remarcabile unități ce nu îngăduie diversității decît marja unor servicii subordonate. Cel dintîi țintește despărțirea ființei de sine, formă de suicid care se autoanalizează la rece, de inventar al organelor risipite într-un amestec al sîngelui cu sufletul, al țesuturilor cu cuvintele
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
este printre noi. ( M.C.) Să cauți originile La Brook, ca și la Grotowski, recunoaștem aceeași căutare a originilor, origini ale teatrului și ale vieții, și aceasta presupune o atracție fundamentală pentru viziunea organică a lumii. La ei ceea ce contează e unitatea lumii, unitatea dinaintea separării. Aici artificiul este exclus, căci prin recunoașterea în celălalt, dincolo de diferențe, se afirmă tocmai nevoia de unitate, ca în nopțile în care ne confundăm cu bolta cerului sau ne pierdem în pădurea întunecată. Teatru al unității
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
noi. ( M.C.) Să cauți originile La Brook, ca și la Grotowski, recunoaștem aceeași căutare a originilor, origini ale teatrului și ale vieții, și aceasta presupune o atracție fundamentală pentru viziunea organică a lumii. La ei ceea ce contează e unitatea lumii, unitatea dinaintea separării. Aici artificiul este exclus, căci prin recunoașterea în celălalt, dincolo de diferențe, se afirmă tocmai nevoia de unitate, ca în nopțile în care ne confundăm cu bolta cerului sau ne pierdem în pădurea întunecată. Teatru al unității. De aceea
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
și ale vieții, și aceasta presupune o atracție fundamentală pentru viziunea organică a lumii. La ei ceea ce contează e unitatea lumii, unitatea dinaintea separării. Aici artificiul este exclus, căci prin recunoașterea în celălalt, dincolo de diferențe, se afirmă tocmai nevoia de unitate, ca în nopțile în care ne confundăm cu bolta cerului sau ne pierdem în pădurea întunecată. Teatru al unității. De aceea caută ei amîndoi originile care satisfac tocmai această foame de unic. Brook are nevoie de adevărul în act, nu
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
unitatea lumii, unitatea dinaintea separării. Aici artificiul este exclus, căci prin recunoașterea în celălalt, dincolo de diferențe, se afirmă tocmai nevoia de unitate, ca în nopțile în care ne confundăm cu bolta cerului sau ne pierdem în pădurea întunecată. Teatru al unității. De aceea caută ei amîndoi originile care satisfac tocmai această foame de unic. Brook are nevoie de adevărul în act, nu acest adevăr cinematografic la care visează toți regizorii de teatru care vor să facă film, ci adevărul teatral, adevăr
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
împlinire și nu o premiză: el descoperă astfel ceea ce îl poate salva. Aceste gînduri ne trimit în mod obligatoriu la Schiller și la celebrul său text despre Poezia naivă și sentimentală unde consideră că artistul naiv e un însetat de unitate. Un asemenea artist se dezinteresează de arta ca producție de obiecte noi, fabricate, căci “natura trebuie să fie victorioasă” pentru a umili artificiul și construcția explicită. Artistul naiv captează viața care trebuie să apară ca “o manifestare a spiritului care
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
Artistul naiv captează viața care trebuie să apară ca “o manifestare a spiritului care se află într-o armonie eternă cu sine însuși”. Aceasta presupune o mișcare dublă. Pe de o parte, reîntoarcerea către familie și casa maternă, deci către unitatea primordială, și pe de alta, o luptă contra aluviunilor și a nevrozelor care dezorganizează individul. Schiller trage următoarea concluzie: pentru artist, naivul este “în același timp o expresie a copilăriei pierdute și în același timp a împlinirii în ideal”. Astfel
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
la rîndul lui, confirmă ideea naivului cucerit, nu a naivului dat, a naivului obținut prin luptă. Artistul naiv, “naiv primordial”, adoptă deviza poetului german: Să nu-ți fie frică de haosul din afara ta, ci de haosul din tine, aspiră la unitate, dar nu o căuta în uniformitate; aspiră la odihnă, prin echilibru și nicicum renunțînd la activitate”. Iată ceea ce Brook caută și obține după ani întregi de luptă: o unitate în mișcare, unitate ce nu înnobilează creația, dar în același timp
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
de haosul din afara ta, ci de haosul din tine, aspiră la unitate, dar nu o căuta în uniformitate; aspiră la odihnă, prin echilibru și nicicum renunțînd la activitate”. Iată ceea ce Brook caută și obține după ani întregi de luptă: o unitate în mișcare, unitate ce nu înnobilează creația, dar în același timp aduce calmul ce exclude accidentele unei lumi “amăgitoare”. Naivul e calea către fundațiile omului. Artistul naiv temperează subiectivitatea pentru a obține perfecția senină a materiilor șlefuite de natură zeci
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
ta, ci de haosul din tine, aspiră la unitate, dar nu o căuta în uniformitate; aspiră la odihnă, prin echilibru și nicicum renunțînd la activitate”. Iată ceea ce Brook caută și obține după ani întregi de luptă: o unitate în mișcare, unitate ce nu înnobilează creația, dar în același timp aduce calmul ce exclude accidentele unei lumi “amăgitoare”. Naivul e calea către fundațiile omului. Artistul naiv temperează subiectivitatea pentru a obține perfecția senină a materiilor șlefuite de natură zeci de ani. Acesta
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
nu-și demonstrează, în interiorul unei mînăstiri japoneze, perfecțiunea desenînd cercul perfect? La Grotowski, dimpotrivă, cu timpul, s-a impus un anume dezinteres pentru concentrare în favoarea unei pasiuni care îi e proprie, pasiunea pentru fluiditate, expresie supremă a vieții. Brook caută unitatea organică a vieții, ridicată la un nivel incandescent, în timp ce Grotowski se îndepărtează de teatru încercînd să regăsească prin “acțiunile” sale mobilitatea fluviului. Un fluviu care e diferit de cerc, căci, dacă Brook “a rămas, cum o spune el însuși, la
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
atâta, încât ajung până să fie grea deosebirea unora de celelalte. Fondul romanului se sprijină pe felul cum crește Moldova pe trunchiul viguros prin lege, datorat lui Ștefan cel Mare. Prezența ideală a Voievodului domină desfășurarea romanului și îi dă unitatea de măsură în bine, în împliniri morale și materiale. Istorisirea este împărțită în trei mari compartimente, „părți”, după cum sunt particularizate de autor, încadrate între un Prolog și un Epilog în trei părți, unde se adună concis inițiativele generațiilor de urmași
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
devenit un subiect sau un pretext pentru o carte în care vezi mai degrabă opera lui Mihai Bogdan decât viața sa. Cartea merită citită, lectura ei este o provocare continuă, un exercițiu prelungit. A înțelege și a topi într-o unitate superioară toate contradicțiile, toate banalitățile care trec o dată cu acneea și paginile de o inteligență incontestabilă este o dovadă de maturitate. În fața acestui jurnal ai mai multă nevoie de maturitate decât de o lectură profesionistă. Unde-i pisica? În cărți, printre
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
cu un fel de auto- “monitorizare” resimțită ca vitală. Biografia lui Ilarie Voronca s-a desfășurat într-o deplină osmoză cu acest traiect, i-a urmat zigzagurile și meandrele, ajungând în cele din urmă la un fel de coerență, de unitate în diversitate. Căci, dacă suntem atenți mai ales la definirea “imaginii” de către poet, după ce, pe coordonate post-simboliste (un model a putut fi Adrian Maniu din anumite Figuri de ceară) începuse deja să practice “imagismul”, făcând din metaforă și comparație instrumente
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
juxtapuse, ele sfîrșesc prin a fi solitare. Tabloul devine, astfel, o imagine extinsă a lumii și o metaforă dezvoltată a realității înseși. Dar a unei realități care a ieșit din amorf și trăiește deplin experiența maximei diversități într-o exemplară unitate. Într-un anume fel, pictorița preia, la altă scară, mai puțin mecanică și, în consecință, mai puțin previzibilă, visul totalizator al lui Arcimboldo. Numai că portretul iese acum din particular, din rigoarea lui antropomorfă, și se extinde pînă la aparenta
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
Constantin Țoiu Singurul sfânt religios creștin din lume care a intuit Unitatea Creației terestre, globalitatea vieții vii de pe pământ incluzând în ea toate necuvântătoarele de jos până în văzduh, anticipând astfel cu o modernitate genială mișcarea ecologică de astăzi aflată abia la începuturile ei și cu urmări politice sigure în viitor, a fost
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
din cale afară de mică n-ar putea fi găsită frumoasă (realizată într-un timp imperceptibil, viziunea ar fi nedeslușită), - dar nici una din cale afară de mare, în cazul căreia viziunea nu s-ar realiza dintr-o dată, iar privitorul ar pierde sentimentul unității și al integrității obiectului, ca înaintea unei lighioane de zece mii de stadii” (Poetica, Ed. Academiei, Buc. 1965, pag. 63, 35). Giganții lui Paciurea tocmai aceasta sînt, adică o ficționalizare a realului, o perturbare a percepției, cu alte cuvinte ,, o lighioană
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
fi prieteni numai dacă vom învăța să ne iertăm unii altora în numele a zece secole de istorie comună, răul făcut reciproc. Putem fi prieteni numai în condițiile în care vom înceta să privim minoritățile ca pe niște obstacole în calea unității și numai dacă vom înceta să încercăm a le asimila.” 3 Iată, într-adevăr, testul de neocolit. Cartea d-lui Pomogáts Béla repune în discuție toată această largă și sensibilă problematică, avansând totodată și soluții realiste, rezonabile pentru edificarea, în
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
își învinge cu sacrificii destinul. Unele tablouri își ating ținta: finalul tabloului 1, moartea lui Lajos, Oedip și Sfinxul, scena încoronării. Actul 3 este acut-dramatic. Lăsată jos în fosă (dirijorul Erich Märzendorfer, la premieră) simfonia în care stă drama în unitatea ei muzical-tematică urcă eclatantă cu Cornel Trăilescu. Dirijând spectacolele de la deschiderea stagiunii el a impus, compact, fără schimbări de culoare conductul sonor. Regia și-a asumat în concepție o prezență masivă a baletului (Enescu nu a compus decât câteva minute
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]