305 matches
-
Maior", Târgu-Mureș, 2007, p. 126) 301 Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 221. 302 Considerăm că, potrivit clasificării coșeriene a universaliilor (v. Idem, "Universaliile limbajului și universaliile lingvisticii" ["Les universaux linguistiques (et les autres)", 1974], în Omul și limbajul său, pp. 73-111), "discursul repetat" reprezintă o universalie esențială, situată la nivelul universal (al activității vorbirii), generală, dinamică, conectivă și pozitivă. 303 Idem, "Dincolo de structuralism", în Omul și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
47 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului / 51 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului / 59 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional / 59 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor / 62 1.4.3. Logica și raționalitatea pură / 68 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional / 83 1.5.1. Sinteza
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
relația cu natura și dezvoltarea științelor naturale. Astfel imaginea pe care o propagă filosofia aristotelică dacă inițial era de natură rațională, ulterior aceasta este sursă a pulsionalității și implicit a începuturilor de Renaștere. 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor Dincolo de perspectivele teologice specifice imaginarului perioadei medievale se dezvoltă și o nouă imagine despre univers. Originea acesteia este filosofia greacă ce se inserează printre concepțiile teologice specifice creștinismului. Preluând tradiția iudaică s-a construit următoarea ierarhie a existenței: în primul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
există. Prin urmare, există cu adevărat ceva decât care nu poate fi gândit ceva mai mare, căci nu poate fi gândit ca nefiind: și acesta ești Tu, Doamne Dumnezeul nostru"84. Această identitate dintre cele două universuri face din cearta universaliilor una dintre cele mai cunoscute controverse specifice Evului Mediu. Punctul de pornire a acesteia nu este doar textul lui Porfir cu privire la interpretarea universalului ci și semnificația acestora. Textul filosofului neoplatonic lasă deschisă problema universalului în general 85. Așa, de pildă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
formă cât mai potrivită logicii cum au explicat cei vechi cele de mai sus și, mai ales, cum au făcut-o peripateticienii"86. Textul lui Porfir, nu numai că problematizează, dar și direcționează discursul spre câteva dintre variantele posibile privind universaliile. Aceasta devine problema fundamentală a unei părți importante a epocii medievale. Ea nu putea fi neglijată din cel puțin trei motive majore. Primul dintre motive este cel teologic: Dumnezeu, așa cum am văzut este "generalul" suprem, iar o concepție pur nominalistă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
între cele două zone ale existenței ar putea fi privit ca o creație a minții omenești. Al treilea motiv este epistemologic, pentru că știința este cunoașterea generalului, iar inexistența acestuia determina o inconsistență logică a acesteia. Datorită acestor trei motive problema universaliilor era considerată prima dintre problemele ce trebuiau rezolvate pentru a se clarifica viziunea asupra cosmosului. Impactul acestei probleme își are originea în modul în care poate fi privită existență ca atare. Abélard atunci când analizează problema lăsată deschisă de Porfir identifică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Porfir identifică trei direcții principale de analiză: "Prima problemă era următoarea: au genurile și speciile o adevărată subzistență? Cu alte cuvinte, ele semnifică realități existente într-adevăr, sau nu există decât în intelect"87. Se încearcă identificare statutului ontologic al universaliilor: Se va pune pur și simplu întrebarea: "genurile și speciile există sau nu?""88. Cea de-a două problemă se referă la existențiale, dacă au corporalitate sau nu: "aceste realități subzistente sunt corporale sau incorporale, cu alte cuvinte, dacă se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
91. Cea de-a treia întrebare este în mod implicit legată de prima și se ridică problema dacă "genurile și speciile aparțin realității sensibile"92. Întrebarea aceasta aprofundează problema legând-o de posibilitățile cunoașterii omenești. Este posibil să percepem senzorial universaliile care prin caracterul lor au un statut abstract. Răspunsul care este oferit transformă întrebarea și o face pertinentă: "Dar cum am văzut că intelecția pe care o avem despre ele este numită întotdeauna izolată, adică separată de sensibil, ar putea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pot să-i aparțină vreodată. Întrebarea la care se răspunde că unele îi aparțin, dar în așa fel, după cum am spus, că ele există în mod natural și durabil în afara oricărei percepții sensibile"93. Conceptualismul lui Abelard nu rezolvă problema universaliilor, ci reprezintă doar un punct de vedere. Acesta realizează totuși o separație între ceea ce reprezintă numele, cuvântul care este creație omenească și ceea ce este real ca formă a creației naturale. Această separare este reprezentată readuce în prim plan faptul că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
gândirii specifice Evului Mediu. Între concepțiile nominaliste radicale și cele natură realiste au existat o multitudine de încercări de aborda problema și de a oferi răspunsuri diferite. În lucrarea Metalogicus (1159) John of Salesbury 94 enumeră treisprezece concepții în problema universaliilor. Între acestea nominalismul lui Roscelin este cea mai radicală perspectivă din punctul de vedere al de nominalismului. Acesta consideră că universaliile sunt simple cuvinte - voces. Între concepțiile enumerate majoritatea sunt de origine realistă, începând de la concepții apropiate de platonism și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și de a oferi răspunsuri diferite. În lucrarea Metalogicus (1159) John of Salesbury 94 enumeră treisprezece concepții în problema universaliilor. Între acestea nominalismul lui Roscelin este cea mai radicală perspectivă din punctul de vedere al de nominalismului. Acesta consideră că universaliile sunt simple cuvinte - voces. Între concepțiile enumerate majoritatea sunt de origine realistă, începând de la concepții apropiate de platonism și neoplatonism până la cele de sorginte pitagoreică: "universaliile sunt forme abstracte ca și formele matematice"95. Dincolo de această clasificare o "rezolvare" necesară
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cea mai radicală perspectivă din punctul de vedere al de nominalismului. Acesta consideră că universaliile sunt simple cuvinte - voces. Între concepțiile enumerate majoritatea sunt de origine realistă, începând de la concepții apropiate de platonism și neoplatonism până la cele de sorginte pitagoreică: "universaliile sunt forme abstracte ca și formele matematice"95. Dincolo de această clasificare o "rezolvare" necesară în interiorul Bisericii prin identificarea unei teorii acceptabile și atribuire acesteia statutul de direcție oficială, se realizează abia în secolul al XIII-lea prin acceptarea a ceea ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a dezvoltat o concepție realistă privind trei forme ale universalului: ante rem, in re, post rem. Această concepție a fost dezvoltată inițial de Albertus Magnus și aprofundată ulterior de către Thoma d'Aquino, devenind parte integrantă a doctrinei Bisericii Catolice. Problema universaliilor a determinat o diversificare a imaginarului rațional și prin amplificarea acestuia se ajunge la o viziune specifică asupra lumii. După ce a fost dezvoltată concepția oficială în cadrul conflictului universaliilor, acesta capătă alte valențe. Majoritatea filosofilor medievali acceptă această concepție adăugând sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de către Thoma d'Aquino, devenind parte integrantă a doctrinei Bisericii Catolice. Problema universaliilor a determinat o diversificare a imaginarului rațional și prin amplificarea acestuia se ajunge la o viziune specifică asupra lumii. După ce a fost dezvoltată concepția oficială în cadrul conflictului universaliilor, acesta capătă alte valențe. Majoritatea filosofilor medievali acceptă această concepție adăugând sau precizând anumite nuanțe. Duns Scotus acceptă varianta oficială susținând ideea că universaliile nu sunt fictiones intellectus și își construiește concepția gnoseologică pornind de la aceasta. Chiar dacă aceasta este de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se ajunge la o viziune specifică asupra lumii. După ce a fost dezvoltată concepția oficială în cadrul conflictului universaliilor, acesta capătă alte valențe. Majoritatea filosofilor medievali acceptă această concepție adăugând sau precizând anumite nuanțe. Duns Scotus acceptă varianta oficială susținând ideea că universaliile nu sunt fictiones intellectus și își construiește concepția gnoseologică pornind de la aceasta. Chiar dacă aceasta este de natură empiristă este potrivită cu ideea existenței unor componente universale. Cele patru feluri de cunoaștere "care ne dau în mod necesar certitudine; și anume
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
componente universale. Cele patru feluri de cunoaștere "care ne dau în mod necesar certitudine; și anume: lucruri cognoscibile într-un mod simplu, lucruri cognoscibile prin experiență, acțiunile noastre, lucruri cunoscute acum prin simțuri"97 nu include printre cele cognoscibile și universaliile ca entități ontice. Această modalitate de a vedea cunoașterea nu cuprinde în sine și ideea existenței universaliilor și posibilitatea conceperii acestora ca entități exterioare. De aceea chiar dacă este acceptată concepția oficială aceasta nu este integrată în sistem permițând o anumită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cognoscibile într-un mod simplu, lucruri cognoscibile prin experiență, acțiunile noastre, lucruri cunoscute acum prin simțuri"97 nu include printre cele cognoscibile și universaliile ca entități ontice. Această modalitate de a vedea cunoașterea nu cuprinde în sine și ideea existenței universaliilor și posibilitatea conceperii acestora ca entități exterioare. De aceea chiar dacă este acceptată concepția oficială aceasta nu este integrată în sistem permițând o anumită atitudine vis-à-vis de această. O parte a filosofilor neagă importanța dezbaterii universaliilor considerând-o secundară, susținând ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în sine și ideea existenței universaliilor și posibilitatea conceperii acestora ca entități exterioare. De aceea chiar dacă este acceptată concepția oficială aceasta nu este integrată în sistem permițând o anumită atitudine vis-à-vis de această. O parte a filosofilor neagă importanța dezbaterii universaliilor considerând-o secundară, susținând ca fiind mult mai importante alte aspecte ale cunoașterii. Între aceștia cel mai important este Roger Bacon care susține că cea mai importantă modalitate de cunoaștere este cea experimentală 98, iar prin aceasta este eliminată raționalitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Cea de-a treia direcție este cea în opoziție dezvoltată ca nominalism. Între acestea nominalismul concepției lui Occam, nu apare într-un spațiu de susținere totală a concepțiilor tomiste, ci dimpotrivă într-un spațiu al reinterpretărilor acestuia. Atunci când ridică problema universaliilor își dezvoltă concepția pe trei trepte: pe prima treaptă realizează contextul în eliminarea concepției oficiale afirmând: "Că universalul nu este o substanță care să existe în afara minții poate fi dovedit în mod evident"99. A două idee aprofundează concepția occamistă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
începutul secolului al XIII-lea. De aceea au fost eliminate cărțile despre magie, interpretarea naturii indiferent de direcții și orice concepție care nu se încadra între limitele riguroase ale doctrinei. Între aceste concepții au fost și cel[a1]e privind universaliile. Cu toate acestea viziunea oficială permitea o anumită libertate prin încercarea de a asimila toate modalitățile de a concepe universaliile, acceptând parțial și nominalismul nu numai elemente ale raționalismului. Cearta universaliilor a permis construirea unei viziuni ample asupra universului și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concepție care nu se încadra între limitele riguroase ale doctrinei. Între aceste concepții au fost și cel[a1]e privind universaliile. Cu toate acestea viziunea oficială permitea o anumită libertate prin încercarea de a asimila toate modalitățile de a concepe universaliile, acceptând parțial și nominalismul nu numai elemente ale raționalismului. Cearta universaliilor a permis construirea unei viziuni ample asupra universului și este un pas înspre conturarea unei noi imagini a științei, prin susținerea existenței universalului ca suport al cunoașterii. 1.4
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceste concepții au fost și cel[a1]e privind universaliile. Cu toate acestea viziunea oficială permitea o anumită libertate prin încercarea de a asimila toate modalitățile de a concepe universaliile, acceptând parțial și nominalismul nu numai elemente ale raționalismului. Cearta universaliilor a permis construirea unei viziuni ample asupra universului și este un pas înspre conturarea unei noi imagini a științei, prin susținerea existenței universalului ca suport al cunoașterii. 1.4.3. Logica 102 și raționalitatea pură În contextul căutării adevărului și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai multe direcții. Putem vorbi în primul rând despre o imagine rațională, aparținând filosofiei aristotelic-tomiste, și nu numai, specifice Bisericii Catolice. Divergențele dintre diferitele curente filosofice ale Evului Mediu se atenuează, realizându-se o imagine relativ unitară între acestea: "Cearta universaliilor nu mai desparte partidele atât de net, acestea ajungând să se tolereze reciproc, astfel că există de multe ori la aceeași universitate catedre în via Thomae, in via Scoti sau chiar în via nominalium"150. În perioada Renașterii se dezvoltă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inducție incompletă și reprezintă de asemenea o primă parte din metoda pe care o va dezvolta ulterior Bacon. La Aristotel, inducția este o cale spre (epapogé) o înaintare de la lucrurile singulare la universale. El subliniază că nu se pot contempla universaliile decât prin inducție 82. Cu toate acestea, Aristotel consideră că deducția este operația logică ce oferă certitudinea și că ea trebuie folosită în studiul științific. Silogismul este necesar și riguros, pe când calculul inductiv este caracterizat de probabilitate. Doar inducția formală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cea platonică este preluată la un alt nivel. Există forme a căror realitate să nu fie legată de obiect. Forma este un universal care întemeiază lumea. Problema existenței formei ca realitate ne legată de obiect este o particularizare a problemei universaliilor: au universalele realitate sau sunt doar simple concepte? Discursul se află la alt nivel metafizic. Dumnezeu fundamentează ontic universalele, iar "ideile" devin forme ale divinității. Pentru Toma de Aquino, forma era actus per quam, actu existent (actul prin care lucrurile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]