474 matches
-
a supremației politice și spirituale. Dincolo de contextul în care aceste dezbateri au avut loc, care ne ajută să înțelegem evoluția semnificațiilor termenilor, domeniul cunoașterii culturii a ieșit învingător, chiar și numai pentru apariția celor două concepții și perspective asupra culturii: universalismul (cu influențe în gândirea franceză) și particularismul (inspirat de gânditorii germani). Secolul al XX-lea va fi unul prielnic pentru cercetarea culturii, de-a lungul acestuia urmând să apară și să se manifeste o multitudine de școli și curente de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
concepțiilor și a perspectivelor de definire ale culturii reiese și din lucrarea recent apărută în țara noastră, în 2010, Sociologia culturii. Antologie autori străini, care, în primul capitol, a prezentat zeci de definiții ale culturii, grupate pe curente de gândire: universalismul, particularismul, funcționalismul, structuralismul, "Școala cultură și personalitate", culturalismul, interacționismul, esențialismul, structural-funcționalismul ș.a.16. Sociologia, în general, sociologia culturii, antropologia socială și culturală, în particular, se preocupă de cunoașterea științifică a culturii, iar modul în care tratează și semnifică acest concept
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
231. Această dimensiune indică până la ce grad indivizii sunt motivați să se angajeze în acțiuni independente și să se provoace pe ei înșiși pentru realizări atât intelectuale, cât și emoționale. Conform teoriei lui Schwartz, există zece tipuri de valori motivaționale: • universalism "înțelegerea, aprecierea, toleranța și protecția pentru bunăstarea tuturor oamenilor și a naturii"; • bunăvoință "conservarea și susținerea bunăstării oamenilor cu care suntem în contact personal"; • conformitate "îngrădirea acțiunilor, înclinațiilor și impulsurilor care ar putea să-i supere sau să-i vătămeze
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care aduce clarificări esențiale ale sensului globalizării Transformări globale. Politică, economie și cultură (Held, D. et al., 2004) pe care James N. Rosenau a numit-o "opera fundamentală asupra globalizării", autorii semnalează pericolele confuziei cu alte concepte precum interdependență, integrare, universalism și convergență, accentuând asupra faptului că noțiunea de globalizare ca precursoare a unei societăți sau comunități unice globale este profund eronată la fel asocierea globalului cu universalul, în condițiile în care interconectarea globală nu este resimțită de toate popoarele sau
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
globalization," the authors outline a diverse and distinguished phenomenon, which is reflected in all the areas of social life, with an indefinite and uncertain path. It also points out the dangers of confusion with other concepts such as interdependence, integration, universalism and convergence, stressing that the concept of globalization as a precursor to a single global society or community is deeply flawed; in the same way globality is associated with universality, given that global interconnection is not felt by all nations
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
diverse et différencié, qui se reflète dans tous les domaines la vie sociale, avec une projection de durée indéterminée et incertaine. On souligne également les dangers de confusion avec d'autres concepts tels que l'interdépendance, l'intégration et l'universalisme et la convergence, en mettant en relief la notion de la mondialisation comme un signe précurseur d'une société ou une communauté globale unique est profondément erronée, de même que l'association du globale avec l'universel, étant donné que l
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
construită teoria critică internațională. După cum a observat Linklater (1990a: 159), atât Marx, cât și Kant împărtășesc "dorința pentru o societate universală a indivizilor liberi, un imperiu universal al scopurilor". Amândoi sunt puternic atașați de temele Iluminismului, cum sunt libertatea și universalismul, și amândoi au lansat critici puternice împotriva formelor de viață particulariste, cu intenția de a extinde comunitatea morală și politică. Pentru a încheia această parte a capitolului, vom spune că teoria critică internațională susține acordarea unei atenții sporite relațiilor dintre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
observăm o mică revizuire a acestei critici. Statele moderne sunt nu doar prea particulariste pentru gustul lui Linklater, ci și prea universaliste (Linklater 1998: 27). Aici, el își rafinează critica timpurie a particularismului, recunoscând argumentele feministe și postmoderniste conform cărora universalismul riscă să ignore sau să reprime grupuri marginalizate sau vulnerabile, dacă nu respectă diferențele legitime. Însă Linklater rămâne fidel criticii Iluminismului la adresa sistemului statelor suverane și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane se tratează reciproc ca libere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și nu la diferențele biologice feminin-masculin (deși feminismul postmodernist susține că atât sexul, cât și genul sunt categorii construite social, vezi Butler 1990; Gatens 1991). Imaginea occidentală hegemonică a masculinității este asociată cu autonomia, suveranitatea, înclinația spre raționalitate, obiectivitate și universalism, în vreme ce noțiunea dominantă de feminitate este asociată cu lipsa acestor caracteristici. Spre exemplu, practicile de rutină ale armatelor reproduc aceste identități hegemonice de gen, prin antrenarea soldaților atât pentru a proteja "femeile-și-copiii", cât și pentru a-și suprima emoțiile (feminine
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru că odată ce înțelegem cum funcționează putem să o deconstruim și să scăpăm de ea, ci pentru că înțelegând-o putem transforma modul în care lucrează, la toate nivelurile vieții sociale și politice. Linklater (Capitolul 4 în acest volum) susține că statutul universalismului este cheia dezbaterii actuale dintre diferitele tipuri de teorie normativă. În acest context, diversele epistemologii feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Cochran, M.(1999) Normative Theory in International Relations: A Pragmatic Approach (Cambridge). Cockburn, C. (1998) The Space Between Us: Negotiating Gender and National Identity in Conflict Zones (Londra). Cohen, J.(1990) "Discourse Ethics and Civil Society" în D.Rasmussen (ed.), Universalism vs Communitarianism (Massachusetts). Connell, R.J.(1990) "The State and Gender Politics", Theory and Society, 19. Connolly, W. (1991) "Democracy and Territoriality", Millenium, 20(3). (1994) "Tocqueville, Territory and Violence", Theory, Culture and Society, 11 (1995)The Ethos of Pluralization (Minneapolis
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
104, 113, 135, 161, 171, 202, 267 totalitarism, 151, 204 tratate, 21, 117, 198, 273 turism, 194, 238 tutelă, 116, 119 umanism, 69, 153 umanitate, 21, 120, 124, 131, 134, 163, 166, 174, 177, 202, 261, 279 unipolaritate, 53, 77 universalism, 164, 173, 242, 249 utilizarea forței, 37, 40, 72, 108 utopism, 74, 102, 106, 147, 226 uzufruct, 268 valori, 19, 28, 36, 61, 65, 67, 104, 107, 114, 117, 118, 141, 157, 160, 162, 180, 202, 212, 215, 218, 225
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să punem în relief ceea ce ascund ele, să explicăm semnul lucrului semnificat"50. Folosim mult temenul de cosmopolitism 51. "Cosmopolitismul combină valorizarea diferenței și a alterității cu efortul de a concepe noi forme de autoritate politică ce depășesc statul-națiune"52. Universalismul pleda în favoarea ideii că alții au aceeași valoare. Naționalismul căuta să dizolve diferențele în interiorul granițelor prin norme uniforme, accentuînd diferențele față de exterior. Dacă universalismul și naționalismul se bazează pe principiul ori una, ori alta, cosmopolitismul se bazează pe principiul și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a alterității cu efortul de a concepe noi forme de autoritate politică ce depășesc statul-națiune"52. Universalismul pleda în favoarea ideii că alții au aceeași valoare. Naționalismul căuta să dizolve diferențele în interiorul granițelor prin norme uniforme, accentuînd diferențele față de exterior. Dacă universalismul și naționalismul se bazează pe principiul ori una, ori alta, cosmopolitismul se bazează pe principiul și una și alta. Străinul nu este numai periculos, dezintegrator etc., ci unul care poate îmbogăți pe alții din multe puncte de vedere. Europa cosmopolită
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
renașterea, în cadrul societăților lor, a tendințelor naționaliste sau fundamentaliste. Mă concentrez, apoi, asupra dinamicii interne a procesului globalizării, o "sinteză" care conține și transcende, în același timp, o serie întreagă de diade opozabile, precum unitate și diversitate, integrare și fragmentare, universalism și particularism, convergență și divergență ș.a.m.d. Consider că aceste dezvoltări intra-globalizante oferă condițiile de posibilitate ale acestui proces complex, al cărui punct de plecare poate fi regăsit, din punctul meu de vedere, în ceea ce poate fi numit din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
politice a procesului globalizării, care, ca și dimensiunea culturală, nu se află în relații de interdependență necesară cu globalizarea economică. Sugestia mea este că între acestea există doar interconexiuni reciproce și că, din unghi politic, globalizarea proces dezvoltat în logica universalismului și a particularismului impune existența a două lumi ale relațiilor inter-naționale: lumea etatocentrică și lumea multicentrică. Acestor două lumi li se asociază cele două tipuri de globalizare amintite, activă și pasivă. Răspunzând la întrebarea relativă la rezistența statelor-națiune în fața avansului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
imperialism? Certitudinea e că vorbim despre un proces care a luat naștere în spațiul occidental, tendința explicării acestuia fiind aceea de a utiliza termeni care nu sunt caracteristici postmodernității, ci mai curând gândirii moderne, așa cum sunt aceia de "esențialism" și "universalism". După cum indică Roland Robertson, procesul globalizării începe printr-o "fază germinală", localizată în Europa secolelor al XV-lea al XVI-lea, continuă cu "faza incipientă", ce ține până în preajma anului 1870, trece apoi printr-o fază în care are loc
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
deși rapid transmisibilă în timp grație existenței mediului tehnic al comunicării de masă care nu face altceva decât să ofere niște soluții tehnice la problemele tehnice generate de procesul globalizării. Ca atare, caracteristicile unei astfel de "culturi" ar fi "eclectismul", "universalismul", "atemporalitatea" și "tehnicismul"540. Spre deosebire de proiectul culturii globale, care influențează, așa cum indică Giddens, securitatea ontologică a culturilor particulare (ce presupun, la rându-le, o identitate colectivă, însă relativ delimitată și stabilă în spațiu și timp), acestea din urmă se caracterizează
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și mănunchiurile de înțeles cu ajutorul cărora conturează lumea politică pe care o populăm. Și un lucru pe care filosofii politici ar trebui să fie încurajați să îl facă, urmând obișnuinței cu analiza ideologiilor, este să relaxeze (dar nu să demoleze) universalismul ce acompaniază multe dintre prescripțiile lor și să aprobe posibilitatea unor multiple și poate schimbătoare soluții la chestiunea referitoare la ceea ce face ca o societate să fie bună" (Ibidem, p. 15). 407 Ibidem, p. 17. 408 În acest sens, gânditorul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Kant, empiriști), fie inconștientă (romantici, Jung), organizând viața mentală așa cum instinctele o organizează pe cea somatică, și în fine, cel cultural, considerându-se că fiecare cultură are o coerență internă ignorată când se face saltul la general-uman, fie într-un universalism radical, total, sincron și tipologic (Eliade), fie într-un universalism moderat, diacronic și istoric (emanațiile culturale fiind proprii unui context, trebuie să ne ferim de generalizări facile).432 Lucian Boia identifică opt structuri arhetipale majore: conștiința realității transcendente (supranaturalul, miraculosul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
instinctele o organizează pe cea somatică, și în fine, cel cultural, considerându-se că fiecare cultură are o coerență internă ignorată când se face saltul la general-uman, fie într-un universalism radical, total, sincron și tipologic (Eliade), fie într-un universalism moderat, diacronic și istoric (emanațiile culturale fiind proprii unui context, trebuie să ne ferim de generalizări facile).432 Lucian Boia identifică opt structuri arhetipale majore: conștiința realității transcendente (supranaturalul, miraculosul, sacrul, generatoare de sisteme mitice), dublul, moartea și viața de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de Cioran, care va lansa, peste cîțiva ani, îndemnul să ieșim din geografie și să intrăm în istorie, Sebastian îndeamnă să "părăsim politica și să intrăm în geografie", pentru că noi sîntem o țară mică și necăjită, care nu are "obligația universalismului". "Europeanul" Sebastian din Jurnal, care visa succese literare pe alte meleaguri, a fost la origine un autohtonist autarhic cît se poate de antieuropean: pentru că așa învățase de la Nae... Pot demonstra că ideile lui Sebastian provin, în proporție de măcar 90
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care se închid universalismul creștin și particularismul național, Stăniloae recurge la o neașteptată manevră argumentativă, îndumnezeind națiunea. Respingând apodictic doctrina catolică a naționalității ca o însușire suprapusă (deci superficială) umanității, Stăniloae consideră calitatea națională a fi esențială și intrinsecă omului: "calitatea națională a eului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intense, întrucât ideea de fixare oficială și definitivă a adevărului științific în general și istoric în cazul de față de către o comisie aprobată statal este străină de ethosul științei, codificat în ceea ce a ajuns să se numească "normele mertoniene": comunalism, universalism, dezinteres, scepticism organizat (Merton, 1973). Ideea fixării adevărurilor definitive și apodictice este complet străină spiritului epistemic al științei. Încă de la C.S. Peirce s-au impus în carta epistemică a "comunităților de cercetători" principiile tentativității și failibilității cunoașterii umane, fapte ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socialism. * Coordonatele ideologiilor "sintetice" conturate pe parcursul secolului al XX-lea (creștin-democrație, ideologiile totalitare, ideologiile contemporane) > Cuvinte cheie: liberalism, legea naturii, starea naturală, contractul social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism, universalism, meliorism, conservatorism, supoziții cognitive, nominalism, empirism, constructe mintale, inginerie socială, cunoaștere practică, cunoaștere tehnică, supoziții ontologice, supoziții morale, socialism, socialism utopic, socialism marxist, lupta de clasă, relații de clasă, dictatura proletariatului, comunism, creștin-democrație, autoritarism, totalitarism, autoritate, putere politică, ideologie fascistă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]