502 matches
-
negri de murdărie și-n maieuri rupte. Între bălăriile care tiveau golurile căscate, duhnitoare, ale ferestrelor, unde tencuiala se mâncase până la cărămizi, am zărit ceva lucind auriu. Am pătruns printre gunoaie și ciulini, pătîndu-mi pantalonii de bidoane ruginite și țevi unsuroase, până lângă zidul casei. Fecale omenești, uscate și pline de muște, erau risipite peste tot, în colțurile odăilor goale, pe iarbă, între mărăcini... Am ridicat banda de alamă, ca un semicerc strâmb și așa de-ncins de soare încît abia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de mașini negre își sclipeau acele ca niște complicate piese bucale, în lumina murdară. Pe fiecare corp lucios frunzulițe de aur desenau un filigran complicat. Maria se așeză, puse piciorul pe pedală și învîrti ușor roata cu bielă, până ce acul unsuros prinse a se mișca. Ce fin era, ce vârf ascuțit! De multe ori își închipuise, în nopți fără somn, că e străpunsă de ace, că un vârf lung și ușor curbat îi pătrunde în inimă, și atunci se ridica în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ei lungi și uscate, cu unghiile lungi, lăcuite purpuriu. Pe arătător cântăreața avea un inel ciudat, la care Maria, puțin stânjenită, privea cu încăpățînare. Veriga inelului nu era de metal, ci părea o răsucire de fire de păr groase și unsuroase în jurul cărora se înfășură în spire rare, ținîndu-le la un loc, o sârmuliță de argint. Era păr de mamut, îi explicase Mioara. Cunoscuse cu câțiva ani în urmă un austriac care fusese în insulele Franz Josef, în nordul înghețat, și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
doisprezece ani în urmă, după bombardament, casa liftului, de plasă de sârmă dată cu păcură, rămasă-n picioare după ce blocul care o-mbrăcase devenise o grămadă de moloz... O mare roată, în vârful paralelipipedului negru, susținea un cablu gros și unsuros, împletit din mii de fire de oțel, de care era prinsă, sus, la ultimul etaj, cușca liftului, și jos (ascunsă acum de case și frunziș), contragreutatea masivă, dreptunghiulară. Fata nu-și credea ochilor: cum era cu putință ca himera asta
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
iar imaginarul, corpul cel mistic din grădina cu trandafiri, luna aplecată tandru peste umărul soarelui (incestul etern al soarelui și lunii în corpul nostru astral) izvora din glandele sexuale, din grotescul monstru dintre picioare, din ouăle holbate în punga lor unsuroasă și din glandul vânăt, ca de cauciuc, camuflat în pielea lui moale, din corpii cavernoși ai viermelui ce aruncă pe rând, în lume, la fel de fierbinți, materia cea mai pură și cea mai abjectă, sideful vieții și apa reziduală. Nicicând o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se-ntoarse către curgerea sidefie. Cu coada biciului desenă în aer o împletitură complicată, indescifrabilă, care persistă o secundă, ca un macrame iluzoriu, în văzduh. Curgerea coloanei vâscoase se opri dintr-o dată, și tăcerea, de data aceasta una terestră și unsuroasă, ne năclăi ca o sudoare. Marginile coloanei se resorbiră lent către centru, până când doar o sferă, o perlă de sidef cât o catedrală, rămase în mijloc, plutind pe abisul negru. Perla colapsă rapid, sporind poate enorm în densitate, ca să rămână
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ce le slujea de casă de-nchinăciune și-și încleșta mâinile pe uriașa Evanghelie fere- cată-n argint de pe masa cea sfântă. Se răni la deget în încuietoare, și o dâră de stropi purpurii se-ntinse pe muchea miilor de file unsuroase. "Doamne Iisuse Hristoase, luminează pe robul tău! Miluiește-mă, iartă-mă și ajută-mă! Arată-mi Calea către viață și izbăvește-mă de cel rău!" Bolborosind acestea, deschise bucoavna la-ntîmplare și puse degetul pe un rând scris cu chirilice de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ieșeau printre degete măruntaiele lor storcite. Când mă plictiseam nu mai țineam seama de culori. Frământam între degete copacii cu tot cu frunze și fructe, îi lipeam de case și de oameni, până ce toată plastilina se aduna într-un ghemotoc pestriț și unsuros, în care se mai vedea cîte-o față turtită, un măr lățit într-o fereastră, o clanță galbenă de ușă. Cu timpul, după alte modelări și frământări, plastilina cea atât de pură altădată, trasă-n lingouri strălucitoare, devenea o masă cenușie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
purtau, în ciuda topelniței de-afară, costume și cravate, ba chiar și pălării pe care acum, din respect pentru mama, le țineau în mâini. Când primeau musafiri, ai mei (mai ales mama) își compuneau niște fețe caraghios cordiale, zâmbind larg și unsuros, de parcă ar fi fost fericirea vieții lor să-i vadă pe nou-veniți. Acum însă mi se păreau încordați și speriați, și frica lor mi s-a transmis și mie. Când am intrat în odaia care era și dormitor, și sufragerie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se desena un mare Omega melancolic, zugrăvit parcă de-o pensulă subțire. Ochii-i erau albaștri de parcă-ar fi fost încrustați cu două peruzele străvezii. Pe piept, deasupra bărbii de patriarh, ținea deschis un ceaslov ferecat în argint, cu filele unsuroase acoperite de slove de chinovar. La gâtul bătrî-nului atârna de un lănțug împletit o chichiță de cleștar în care se zărea un dinte îngălbenit de vremuri, pe un pat de mătase morfilie. Cuvioasele picioare, cu unghii de corn străveziu, le
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în țărâna bătătorită, ziarele, Scânteia și Sportul, pe care așezau nu doar colivii cu papagali și păsări cântătoare, lădițe cu porumbei, acvarii cu peștișori, genți din care scoteau capul căței fătați de-o lună, ci și undițe și lansete, piese unsuroase de la diferite motoare, unelte, șuruburi și balamale, cărți jerpelite și pătate, discuri vechi. Sărăcia tuturor sărea-n ochi și, dacă nu erai din aceeași lume, te lăsa fără suflare: haine vechi de decenii, dinți de metal, ochi tulburi de țărani
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca de pușcăriaș. O delicată și fermecătoare față de păpușă bosumflată, albă ca dată cu făină, se arătă între mânuțe cu degete la fel de albe, roti îndelung privirea prin sală și-și strecură înapoi buclele complicate ca un palat de păr negru unsuros. Lăsă-n urma ei o absență ciudată, cumva dureroasă. Nu fețișoara în sine ar fi mirat pe cel care-ar fi privit-o mai atent, ci altceva, greu de-nțe-les la-nceput. Fața de păpușă îngîndurată, totuși atât de dulce, se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în plus, îl atinse pe băiat pe frunte, între sprâncene. Mircea simți înțepătura unghiei și un val de panică trecătoare. Ceva se schimbă în simțurile lui, dar au-și dădea seama ce. Aparent, totul era ca-nainte: lumina purpurie, bărbatul unsuros din fața lui, cu fibrele de mușchi vizibile de parcă n-ar fi fost învelite în piele, liniștea arenei. Doar o greață ușoară, ca atunci când liftul începe brusc să coboare. Și sentimentul, atât de ciudat, că... el nu mai era acolo, că
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
milă de toate lucrurile, toate erau pentru el ca niște ursuleți ai nimănui, pierduți într-o teribilă singurătate. De-asta pierdea atâta vreme privind prizele, sculele ruginite din cutia de pe balcon, petele de pe tavan, stinghiuțele dintre podea și pereți, cuiele unsuroase din debara. Pentru că existau, se gândea el, trebuiau și ele iubite de cineva. Dar cine să iubească, sau măcar să bage de seamă, o priză de ebonită ascunsă în spatele șifonierului? Trebuia să stea-n pat până la patru după-masă, două ore care
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mari, bine conturați prin rochia cu imprimeuri, și purta o bască frez, cochetă, peste buclele coafate modern. Era fardată cam strident, cu codițe lungi de rimei în prelungirea ochilor și cu forma de inimioară a gurii mult exagerată de rujul unsuros. Totuși, pentru o prostituată, Coca nu avea o figură vulgară și, dac-ai fi văzut-o dimineața, când n-o vedea nimeni, ai fi avut surpriza să privești o fată de la țară, cu trăsături regulate și inexpresive, frumoasă mai mult
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ghețărie unde, pe un paralelipiped de gheață, umed și translucid la capete, lăsat să se topească pe o masă de zinc, un muncitor mânca niște pește prăjit dintr-un ziar. La trecerea Cocăi, muncitorul rămase ca trăznit, fluierând cu gura unsuroasă. Ce i-ar fi făcut el! Putori ca asta n-ar trebui lăsate libere pe stradă. După ghețărie urma o casă cu desăvârșire flamandă, cu fațada de cărămidă smălțuită, înălțată pe trei nivele, dintre care ultimul se țuguia în trepte
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
multe ca să mai poți alege, așa cum te surprinzi câteodată, după ce-ai văzut pogoane de pânză pictată într-un mare muzeu cu pictură barocă (vietnameze cu părul țeapă și ca sculptat în lemn, negrese cu fundul proeminent, rusoaice cu buzele unsuroase și aproape fără pubis, nordice cu pieptul larg ca de bărbat, irlandeze cu ochi capii între pleoape cu conjunctivită, indience elefantine umplând întreaga fereastră, togoleze cu inel de alamă în buza de jos), că-ți odihnești privirile pe panoul dreptunghiular
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
picioarele descărnate, părând amputate de la copite, de parcă le-ar fi mutilat cineva, după prescripțiile unei legi barbare, pentru a le arunca cioturile în ulei clocotit. Fiecare dintre mârțoage poartă, atârnate pe flancuri, două carcase de oaie. Atunci, cu laba sa unsuroasă, măcelarul își mângâie barba de culoarea arbustului de Lawsonia, apoi, examinând cadavrele cu o privire negustorească, cântărește cu mâna coada lor grasă, pe urmă le duce și le agață în cârligele măcelăriei. Mârțoagele pornesc sforăind, în timp ce măcelarul le pipăie corpurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fi zis că omul ăsta nu era făcut să fie măcelar și că juca teatru. Aduseră mârțoagele negre și descărnate pe flancuri, de care atârnau cadavrele de oi; tușeau cu o tuse profundă. Măcelarul își netezi mustățile cu mâna-i unsuroasă; examină oile cu o privire interesată, apoi, cu un oarecare efort, duse două dintre ele în prăvălie. Le agăță în cârlig, le mângâie coapsele. Trebuie că se gândea la oile sale, noaptea, mângâindu-și nevasta și calculând cât ar câștiga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
târguiască și un microscop. Știm că a fost la piață pentru că dintr-o plasă țâșnește la suprafață un salam învelit în hârtie care și-a lăsat ceva urme de grăsime să pătrundă printr-o fisură insesizabilă a pieliței, iar ambalajul unsuros a devenit aproape transparent. Farmacista îi spune ceva de genul, nu ținem așa ceva, la care omul mai întâi e nedumerit, apoi ia foc. Cum domne, nici măcar un microscop nu aveți? Vă credeam oameni seriosi! Farmacista e și ea îngrijorată, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
n-ar fi ascultat-o. Dar supraviețuise iernii și chiar se pusese puțin pe picioare. Ca acum să i se întâmple asta. Kearney se înălță în fața ei: casele împrăștiate de la periferie, centura de mari magazine proaspăt mutată în afara orașului, șirul unsuros de fast-food-uri de pe Second, vechea stradă principală. Brusc, avu revelația că întregul oraș nu era decât o mare rampă de ieșire de pe I-80. Familiaritatea o umplea de o liniște ciudată, nepotrivită. Acasă. Găsi Bunul Samaritean așa cum păsările găseau Platte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de linia de sosire. Una dintre mașini se desprinse de grup și lovi tribuna plină. Ecranul se transformă într-o pată luminoasă. Oamenii fugeau în toate direcțiile, ca niște termite dintr-un cuib în flăcări. Mașina explodă într-o flacără unsuroasă. Arcul unui țipăt se întinse și se prăbuși pe pământ sub formă de râs. Din flăcări ieși o siluetă îmbrăcată în costum de protecție, carbonizată de la cască până la bocanci, care dansa nebunește. —Băga-mi-aș, spuse tipul cu mutră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o ajută. Reconstitui haosul lui Mark, așa cum și-l amintea. Împrăștie CD-urile. Cumpără alt poster cu o femeiușcă, să-l înlocuiască pe cel pe care-l distrusese: o blondă într-o rochie vărgată puțin sfâșiată, care ținea în mâinile unsuroase o cheie franceză și se sprijinea de o camionetă roșie ca sângele. Habar n-avea cum să procedeze cu Blackie. Se gândi să ia și câinele cu ea la Daniel, cel puțin până aveau să-și dea seama cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
s că-și ratase adevărata vocație, că Gerald Weber era, în adâncul sufletului său, un fabulist. Supraviețui recepției fără alte umilințe. Calvarul îi făcuse o foame nebună, la doar câteva ore după cină, dar recepția oferea doar Shiraz și bucăți unsuroase de hering pe biscuiți. Întreaga sală se molipsi de Klüver-Bucy: își vârau în gură tot felul de lucruri ca niște copii mici, văzându-și de-ale lor puțin cam prea maniacal, mieunându-și unii altora silabe fără sens, făcând avansuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în mijlocul trotuarului s-a uitat de-a lungul străzii mișcându-și zbuciumat capul și corpul, făcând abstracție de lumea care îl împingea grăbită. Arăta în vârstă, într-adevăr. Fața lui era albă ca varul și strălucitoare, fără să pară însă unsuroasă; era la fel de fină ca un ou din porțelan, iar trăsăturile erau mici și ordonate, ca și cum ar fi fost pictate cu stilou și cerneală. Părul lui, în orice caz, era slinos, măcar dacă ar fi fost artificial, pieptănat pe spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]