325 matches
-
a luat de acolo, le-a aruncat țărîna în pîrîul Chedron. 13. Împăratul a pîngărit înălțimile care erau în fața Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, și pe care le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urîciunea Sidonienilor, lui Chemoș, urîciunea Moabului, și lui Milcom, urîciunea fiilor lui Amon. 14. A sfărîmat stîlpii idolești și a dărîmat Astarteele, și locul lor l-a umplut cu oase omenești. 15. A dărîmat și altarul de la Betel, și înălțimea făcută de Ieroboam, fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
a aruncat țărîna în pîrîul Chedron. 13. Împăratul a pîngărit înălțimile care erau în fața Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, și pe care le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urîciunea Sidonienilor, lui Chemoș, urîciunea Moabului, și lui Milcom, urîciunea fiilor lui Amon. 14. A sfărîmat stîlpii idolești și a dărîmat Astarteele, și locul lor l-a umplut cu oase omenești. 15. A dărîmat și altarul de la Betel, și înălțimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
23. Ci abia în al optsprezecelea an al împăratului Iosia s-au prăznuit aceste Paște în cinstea Domnului, la Ierusalim. 24. Mai mult, Iosia a stîrpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii, și toate urîciunile care se vedeau în țara lui Iuda și la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele legii, scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului. 25. Înainte de Iosia, n-a fost nici un împărat care să se întoarcă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
căci atunci când ieșise de acolo era încă în plină zi. Tabloul dispăru de parcă nici n-ar fi existat vreodată, în timp ce el redeveni conștient de satul Glay, adormit de jur-împrejurul lui. Tăcut, pașnic, și totuși urât, se gândi el, urât de acea urâciune pe care o aducea întronarea răului. Se gândi la dreptul de a cumpăra arme - și inima îi zvâcni în piept; îi dădură lacrimile. Se șterse la ochi cu dosul mâinii ca să mai poată vedea ceva în jur, își aminti de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
naștere! și preotul bisericii distruse care supraviețuise și el ca prin minune a botezat copilul În ritul ortodox și l-a declarat ca fiind iubit de Domnul și a mulțumit tinerei mame pentru a fi adus pe lume frumusețe În mijlocul urîciunii războiului! Ființa sa este plăcută Domnului, a spus el. Dar sub biserica fumegîndă zăceau ruinele unui templu păgîn străvechi și sub acelea Înlănțuit În fundul unui puț zăcea un monstru muribund. Era Fiara Urii Încă vie și cerînd carne de prunc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
că pentru a picta nu mai au nevoie de peneluri și de pânze, ci de sprayuri cu aerosol, și, pentru a expune, nu mai caută Încăperile unor palate minunate, ci spațiile goale și abandonate din cartierele destinate eternei și iremediabilei urâciuni, ororii pure și anonime. Oricum, după câtva timp, Meri se transferase În dormitorul de la Battello Ubriaco, iar sacul său de dormit, care fusese aranjat pe podeaua mansardei lui Aris, dispăruse. Meri stătea acum Într-un colț cu picioarele Încrucișate, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lui Dumnezeu să vie la noi, în chipul adevărului etern care luminează și descoperă toate!” a spus gândul. ”Facă-se Voia Ta...” Se rugă Iorgu... ”- Voia lui dumnezeu este libertatea prin care ni se îngăduie libertatea noastră omenească cu toate urâciunile din voia noastră. Avem Voia lui Dumnezeu să ne liberăm voia de toate slăbiciunile noastre, de ură și păcat, pentru ca voia noastră să se deschidă și să se formeze după Voia Lui. ”Precum în Cer așa și pe pământ... Continuă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
insuf [la] decât dezgust... Și dacă n-ar surâde cel puțin... Dacă s-ar oferi pur și simplu ca mașine * ale deșertării sexuale. Dar nu! Ele surâd * cu fața lor spoită, nici * par * fețe frivole * spoite gros cu roșu, căci urâciunea morții nu consistă în ea însăși, ci totdeuna în simulațiunea vieții. [, Juni cu corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu suflete stoarse trec pe sub ferestre roșii - și e destul un sunet răgușit din partea lor ca să vezi aprinzîndu-se un chibrit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
împăcat din fierberea * lor într-un organism, cu atâta el este mai perfect. Dovadă toată natura organică. Este împăcare complectă... atunci vezi armonia, frumuseța..., e imperfectă, atunci te pomenești c-un nas turtit, c-o mutră * șuie, cu ochii încrucișați... urâciunea și boala e semnul unei împăcări neperfecte, în care de es. un element are egemonia, se naște un natural nearmonic, contradictoriu... De ce frumuseța este fragilă, zici tu? Pentru că împăcarea a o mulțime de elemente cere armonie și pace, pentru că dacă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
jale, Dacă mă urai cu cale, Arătîndu-mi pentru ce; Ci această mă omoară Și În mormînt mă pogoară, Că nu poci să știu de ce. Ah, iată iubirea mare Ce fel de răsplătiri are Și ce cîștigi de la ea: Sfădiri, mîhniri, urîciune, Depărtări ș-amărăciune, În loc a te mîngîia!” Motivul Dalilei apare Întîi În aceste Adaosuri. Decorul este acela al orașului balcanic: caleașcă, țigani care gonesc muștile, bărbați Îmbrobodiți, slugi umile și un rob prost care nu poate fi decît Înamoratul ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
această pricină, sub pedeapsa divinității, este magistral restituită speciei nuvelistice. Ne regăsim în plin basm nuvelistic, lucru tipic pentru arta caragialiană de a submina din unghi ironic imaginarul prodigios-feeric. Devenită ,,calul dracului’’, ,,baba s-a scuturat de zdrențele și de urâciunea ei și deodată s-a prefăcut într-o femeie tânără și voinică, înaltă și frumoasă ca o zână, strălucind și ea pe pământ cum strălucea luna-n cer’’. Dincolo de toate, se impune însă imaginea tinerei fiice de împărat dornică a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
decadență vădită, și cu toate astea aerul cel curat, poetic, plin de minte și inimă care-l respiri într-o instituțiune clasică ți-insuflă dezgustul cel mai mare pentru tot libertinagiul de spirit și de inimă care înflorește într-o urâciune crasă și nespovedită pe toate celelalte teatre. Se înțelege că înjghebînd repertoriul cât îl avem, culegând actori de categoria celora cari i-am văzut râzând, și la lumina zilei, de tot ce e frumos și bun; se înțelege că astfeli
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ibidem. 119 respectiv originea nobilă. Răspunsul pe care i-l dă bătrâna în noaptea nunții are o încărcătură morală evidentă: virtutea este mai presus de orice, la fel faptele bune și harul milei, sărăcia nu trebuie disprețuită, iar batrânețea și urâciunea nu s-ar cuveni să fie impedimente în calea fericirii.417 Regăsim aici o reacție împotriva ierarhiei sociale rigide a timpului. Deznodământul nu poate fi decât fericit: tânărul este convins de justețea celor auzite, iar femeia se metamorfozează sub impulsul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem. 119 respectiv originea nobilă. Răspunsul pe care i-l dă bătrâna în noaptea nunții are o încărcătură morală evidentă: virtutea este mai presus de orice, la fel faptele bune și harul milei, sărăcia nu trebuie disprețuită, iar batrânețea și urâciunea nu s-ar cuveni să fie impedimente în calea fericirii.417 Regăsim aici o reacție împotriva ierarhiei sociale rigide a timpului. Deznodământul nu poate fi decât fericit: tânărul este convins de justețea celor auzite, iar femeia se metamorfozează sub impulsul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
În conștiință, creștinii nu se regăseau în slujirea unui principe care îi constrângea să împlinească un lucru ce provoca repulsie în fața sentimentelor lor religioase și care intenționa să-l umilească pe Cristos în fața lui Jupiter. Roma devenise pentru ei orașul urâciunii, civitas diaboli, iar Domițian, al doilea monstru după Nero, un alt mysterium iniquitatis. Creștinii închiși, disprețuitori față de onoruri și de bogății, străini afacerilor, fără orgoliul propriei romanități, apăreau în ochii lui Domițian ca o lume reacționară și sedițioasă, politic periculoasă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
masă, încercând să-l persuadeze pe Bizu și cu ajutorul Emiliei, soția sa, care-și arogă de la bun început rolul de protectoare a tinerei perechi. Agronomul rămâne totuși suspicios ("fata asta cu ochi atât de puri ascundea un suflet plin de urâciuni și întunerec", își zice el), până când Diana hotărăște să joace totul pe o singură carte, aceea a melodramei care sfidează, fără pic de bun-simț, realitatea. Zis și făcut. Dorind acum să-l câștige de partea sa, femeia își amenajează căminul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
când a găsit sfânt, și trupul, și sufletul Fecioarei, Și-a făcut Lui Templu 51 însuflețit, plăsmuind Omul din Fecioară, în chipul în care a voit și îmbrăcându-Se cu el astăzi, S-a născut, fără să Se rușineze de urâciunea firii omenești. Nu I-a adus ocară îmbrăcarea cu făptura mâinilor Sale, dar făptura mâinilor Sale a cules nespus de mare slavă, ajungând îmbrăcăminte Plăsmuitorului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Maximin și Melanie la La Salette, în Franța și a transmis un mesaj despre toate aceste rătăciri, avertizînd asupra iubirii de arginți și a goanei preoților după onoruri lumești și plăceri trupești. Ea vorbește despre o "cloacă a necurățiilor", despre "urîciunea pustiirii" amenințînd cu pedeapsa divină.pe cei care "Îl răstignesc din nou pe Fiul meu", "căci nu mai există nimeni care să-I ofere Celui Etern sufletul său imaculat drept chezășie pentru semenii săi.". În continuare, mesajul este foarte dur
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pierdere; povara; poveste; povești de copii; prieten; prost; pui; puternic; cel rău; răufăcător; răul; răutăcios; răutăciune; roșiu?; roșu și negru; sarcastic; satanic; sărac; sătana; scaraoțchi; sexy; smoală; spaimă; spirit; stejar; de suflet; talpa iadului; transformabil; tremur; tristețe; Ivan Turbincă; țap; urîciune; urgie; usturoi; vedere; viclean; violent; vrăjitor; zgîrcit (1); 804/200/50/150/2 drag: iubit (134); scump (84); iubire (54); prieten (53); plăcut (32); frumos (22); apropiat (21); mama (20); familie (17); copil (16); sentiment (16); dor (15); simpatic (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prieten pierdut; prieteni falși; probleme; putere; puternic; puternică; răbdare; războinic; reci; respect; rezervat; rivalitate; rudă; sanscrită; satana; scăpa; sever; sînge; spin; străin; supărat; superioritate; șarpe; șiret; șoarece; șosetă; teamă; tiran; topor; toți; tristețe; țintă; te urăște; urî; a urî; urîcios; urîciune; valoare; Vasile; versus; viclenie; vindicativ; voi; zeama; zmeu (1); 805/226/61/165/0 ea: el (157); fată (71); femeie (53); mama (53); prietenă (33); frumoasă (29); fata (26); eu (18); femeia (16); persoană (16); dînsa (13); iubită (11); ea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință; reacție; regăsire; regulă; relativ; cu respect; respingere; rugăciune; sacrificiu rău; sănătos; săvîrși; sentiment; sfînt; sfîrșit; spaimă; strașnic; stricăciune; suflet; tabu; tăgădui; teamă; de tine; tipic; toți; trufie; urîciune; vechi; viață; vierme; vin; virtute; zăbălos(1); 783/272/93/177/0 pădure: copaci (151); verde (96); natură (33); deasă (29); copac (28); liniște (25); codru (23); verdeață (23); lemn (18); pomi (16); animale (12); oxigen (12); aer (11); întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele. Aceea care mătură să-mi măture / Datul, faptul, urâciunea / Din fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe hainele mele. / Iar cea care toarce să-l întoarcă, / Să-l ducă, să-l lepede / Datul, faptul, / În vorbă-i, / În haină-i, / În fața lui, / În ușa lui."61 "Apa sacră" primenește umanul și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apoi nime’ nu va veni la cel dintîi și toți îl vor urî, iară dacă are fete de măritat, nime’ nu va veni să le ceară. Să nu te uiți noaptea în oglindă sau să fluieri, că e rău de urîciune. Unghiile lunea nu se taie, că-ți faci de urît. Urcior Nu-i bine să te uiți pe fereastră de afară în casă, că faci urcior la ochi. Cînd ai urcior la ochi, să te uiți printr-un gît de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sarcasm. Poetul constată apariția pe scena politică a falșilor eroi: saltimbancii și irozii. Într-o secvență lirico-satirică, marcată de interogația retorică "Au prezentul nu ni-i mare?", poetul înfățișează "comedia minciunii", demagogia, fanfaronada. Mai întâi este reliefat un portret individual ("urâciunea fără suflet, fără cuget"), după care urmează un portret colectiv ("fonfii și flecarii, găgăuții și gușații"); spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi..."). În altă parte, poetul satirizează "progenitura de origine romană", întoarsă de la studii din Paris, nonvalorile și consecințele existenței
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
supun aranjamentului părinților, după primele luni de viață comună revolta intervine. Dinco lo de ne înțelegerile economice, sentimentele joacă un rol din ce în ce mai important, atunci când se judecă o relație conjugală. Cuvintele folosite pentru a arăta incompatibilitatea afectivă sunt foarte dure: scârbă, urâciune, neunire, scârnă vie, dezgust. Alteori, partenera refuză să-și îndeplinească atribuțiile conjugale ca semn de protest contra unei căsătorii pe care n-a dorit-o și pe care n-o dorește, susținând în fața instanței că nu l-a plăcut pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]