1,147 matches
-
Ludoș) Oamenii par să sesizeze esențialul. Dispariția tradițiilor și obiceiurilor este cu siguranță o consecință a unor procese ce nu afectează doar cele două sate, ci sunt procese de anvergură, cu efecte la scara unor colectivități largi de oameni: modernitatea, urbanizarea, industrializarea, globalizarea, toate acestea semnificând schimbarea stilului de viață, a sistemelor de valori, a mentalităților. 4.3.2 Criterii subiective Autoportretul locuitorilor (calități și defecte ale membrilor celor două comunități) Am stabilit un astfel de autoportret în scopul de a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în primul rând de stocul de educație (cu cât acesta este mai ridicat, cu atât populația ocupată în afara agriculturii, este mai numeroasă. Dar crește și în cazul relieful de tip deal-munte, în cazul județelor cu o vechime mai mare a urbanizării și cu localizare în regiunile mai puțin sărace ale României (Sandu, 2003). 5.2. Proprietate funciară în ruralul românesc între 1990 și 2007 Se poate observa din graficul 6.3 o creștere până în anul 2001 a procentului celor care dețin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
are nevoie de comentarii. Dincolo de cifre, date și performanțe economice, există două realizări speciale, unice, care proiectează China ca o putere de un cu totul alt ordin de mărime. În doar 30 de ani, printr-un proces de industrializare și urbanizare care în Europa a durat mai mult de 200 de ani, China a reușit să smulgă din sărăcia cea mai severă 400 de milioane de oameni (înțelegem în acest context prin sărăcie severă situația în care o persoană trăiește cu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sărăcia severă, care "te însoțea pretutindeni". Astăzi, situația celor 100 de milioane de chinezi care mai trăiesc în sărăcie severă (sub un dolar pe zi) nu mai este privită nici ca inevitabilă, nici ca acceptabilă. Judecând după ritmul industrializării și urbanizării, această populație urmează să locuiască la oraș în 15-20 de ani. A doua realizare specială privește contribuția Chinei la creșterea globală. Iată ce ne spune în această privință Jonathan Fenby: "În 2007, pentru prima dată după anii '30, o altă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
întreprinderilor de stat, de privatizare a industriei chineze. A rezultat un surplus de forță de muncă, întrucât sectorul de stat funcționa cu scheme de personal mult mai încărcate. În China se află în curs de desfășurare un impresionant program de urbanizare. Cât de presant este acest program, ne putem da seama și din următoarea comparație: în SUA lucrează în agricultură circa 4% din populația țării, iar în China, peste 50%, în condițiile în care volumul producției agricole este oarecum similar. În
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
culturi pe suprafețe mici, nu se poate face decât o agricultură de subzistență. Rațiunile de transformare a agriculturii, de modernizare a țării în ansamblu (nu poate exista o țară dezvoltată cu peste 50% din populație ocupată în agricultură) fac din urbanizare o prioritate indiscutabilă a Chinei. Urbanizarea adaugă o nouă presiune demografică asupra creșterii industriale. Chiar și un ritm foarte înalt de creștere, cum a fost cel realizat până în prezent, abia poate absorbi "populația în mișcare" venită din agricultură. Sunt situații
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
poate face decât o agricultură de subzistență. Rațiunile de transformare a agriculturii, de modernizare a țării în ansamblu (nu poate exista o țară dezvoltată cu peste 50% din populație ocupată în agricultură) fac din urbanizare o prioritate indiscutabilă a Chinei. Urbanizarea adaugă o nouă presiune demografică asupra creșterii industriale. Chiar și un ritm foarte înalt de creștere, cum a fost cel realizat până în prezent, abia poate absorbi "populația în mișcare" venită din agricultură. Sunt situații în care țăranii pur și simplu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ci pur și simplu de o alternativă, de o mișcare de rezervă, care acum își relevă potențialul. Prima întrebare se referă la mărimea acestei piețe, dacă ea poate funcționa ca un gen de alternativă. Aici vom descoperi valențele procesului de urbanizare inițiat de către China cu 20-30 de ani în urmă. El a asigurat transferul în mediul urban a 300-400 de milioane de persoane. Din punct de vedere social, a fost o modalitate de a accelera modernizarea țării, din punct de vedere
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ar fi avut în condițiile în care se menținea rata nașterilor din 1970. Este însă doar o luminiță de speranță. Ea trebuie întreținută de politici de dezvoltare și de antrenarea unor pături mult mai largi de populație în procesul de urbanizare a continentului. În legătură cu evoluția populației în secolul pe care l-am început, părerile sunt împărțite. Sunt însă câteva elemente comune. Toată lumea este de acord că, în prima parte a secolului, populația va crește. Nu în ritmul cu care a evoluat
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
masă în Europa\: 1750‑1850" Până la începutul perioadei la care ne referim, statele aveau o contribuție redusă la organizarea școlilor europene occidentale, cu excepția câtorva mici principate germane protestante. Apariția sistemelor de învățământ publice de masă nu este explicată nici de urbanizare, nici de industrializare, având în vedere faptul că acestea au apărut mai întâi în țări cu o pondere mare a populației rurale, precum Austria sau Germania, în timp ce în țara cea mai dezvoltată în epocă, Marea Britanie, procesul a fost mult întârziat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comuniste, trebuie să facem abstracție de raționalizările puterii de atunci (textele cu formarea omului nou, creșterea conștiinței de clasă etc., care oricum făceau obiectul învățământului ideologic) și să punem datele referitoare la școlarizare în corelație cu cele despre industrializare și urbanizare. Explozia cifrelor școlare de la noi, înțeleasă de mulți comuniști doar ca o cale de a democratiza cultura și de a reduce decalajele dintre diferitele categorii sociale, zone sau medii, este corespondentul în planul politicii culturale al modernizării materializate în industrializare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cifrelor școlare de la noi, înțeleasă de mulți comuniști doar ca o cale de a democratiza cultura și de a reduce decalajele dintre diferitele categorii sociale, zone sau medii, este corespondentul în planul politicii culturale al modernizării materializate în industrializare și urbanizare. Acesta este un fapt destul de evident. În schimb, mai puțin evident este faptul că modernizarea se lansase furtunos în aceeași perioadă pe mai toate meridianele chiar și în absența comunismului. Statul comunist doar a gestionat, prin mijloace specifice, această modernizare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să respecte standarde normale de trai sănătos În spațiul privat, dar mai ales În cel public. Eugeniștii au făcut mari eforturi pentru un mediu civilizat, În sensul unor facilități publice și al unor standarde obligatorii de construcție igienică a locuinței, urbanizare, modernizare. Au Încercat să combată câteva tare semnificative și foarte răspândite: mortalitatea infantilă, cea mai grea problemă pe atunci, mizeria, alcoolismul, bolile venerice, tuberculoza, trecând Îngrijirea medicală În sfera responsabilității statului. Au introdus consilierea premaritală, pe care mulți dintre ei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și socialiste până la profund conservatoare 14. Grupul restrâns al adepților eugeniei din cadrul comunității științifice s-a transformat Într-o mișcare populară care milita pentru reformă socială ca răspuns la ceea ce se putea constata ca fiind efectele negative ale industrializării și urbanizării, de la standardele de viață ale clasei muncitoare, În continuă deteriorare, până la ratele scăzute ale natalității printre beneficiarii acestor procese - membrii clasei de mijloc. O particularitate a mișcării din Anglia o constituia popularitatea printre adepții eugeniei a conceptului mendelian de ereditate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În legătură cu efectele secundare periculoase care Însoțeau preluarea instituțiilor și stilului de viață occidentale și, o dată cu acestea, a admirației necondiționate pentru progresul material 68. Eugeniștii din Vest Își dezvoltaseră aptitudini În a corecta dezastrele produse de procesele masive de industrializare și urbanizare care avuseseră loc În secolul XX. La rândul lor, eugeniștii români susțineau că ar putea Învăța din experiența occidentală cum trebuie regândite aceste procese și cum ar putea fi reorganizate prioritățile de dezvoltare și modernizare 69. Eugeniștii nu pledau pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cale, biopolitica" Prima sinteză publicată de Moldovan a fost o broșură intitulată Igiena națiunii (1925), urmată la scurt timp de lucrarea Biopolitica (1926). Igiena națiunii descria măsuri eugenice imperative, pe care Moldovan le propunea ca răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza lui Moldovan nu respingea aceste procese per se, ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări individualiste și materialiste deturnaseră progresul științific și tehnologic de la direcția sa naturală, transformând industrializarea Într-un fenomen disgenic. Astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rassistă prezintă rassa proprie ca pe cea mai distinsă din lume, În cazul dat, rassa nordică, blondă, Înaltă, dolichocefală... distanțându-se disprețuitor de celelalte rasse sau popoare inferioare... Va fi școncepția rassistă capabilăț să refacă forțele biologice epuizate prin industrializare, urbanizare, civilizație materială avansată? Nu este momentul să o cercetăm și nici nu este pretenția și căderea noastră de a ne amesteca În stabilirea concepției de viață după care se conduc alte neamuri. Însă este sigur că acea doctrină nu se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
segregarea În lagăre de muncă, pedeapsa cu moartea pentru infractori care recidivau În infracțiuni susceptibile de a fi expresia unei eredități inferioare, limitarea imigrației la membrii raselor superioare eugenic, reformarea politicilor de naturalizare (o măsură special intenționată Împotriva evreilor), controlul urbanizării, limitarea accesului la educația universitară pe criteriul cotelor etnice și al vocației ereditare (o altă măsură cu motivații puternic antisemite) și limitarea accesului femeilor la viața publică, astfel Încât acestea să Își poată Îndeplini rolurile eugenice de soții și mame84. Făcăoaru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rol domestic. Adepții ideilor eugeniste adăugau Însă acestui rol o nouă dimensiune legală, clar exprimată, care se suprapunea responsabilităților vagi atribuite femeilor și limitărilor impuse comportamentului lor, În sfera privată și În cea publică. Eugeniștii erau preocupați și de problema urbanizării și a impactului disgenic al orașului asupra relațiilor sociale și asupra sănătății generațiilor viitoare ale națiunii. Problema „autenticității” era, de asemenea, În centrul Încercării de a defini relațiile din societatea eugenică. Doar acei indivizi cărora li se putea dovedi românitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
natural al vitalității biologice”, urmau să rămână Însă doar atât: o sursă de selecție eugenică, administrată de sus și o masă de recipienți ai programelor eugenice. Un alt aspect al analizelor eugenice ale vieții satului se referea la tendințele de urbanizare, recente În acea perioadă. În ansamblu, eugeniștii erau foarte alarmați de acest fenomen ca proces disgenic, pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea țăranilor migranți perspectiva unei vieți de muncă În condiții
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atât de direct și de extensiv comportamentul individual 38. Mai mult, majoritatea eugeniștilor recunoșteau că industrializarea și unele dintre efectele sale sunt procese inevitabile. De aceea, aleseseră o abordare pragmatică a problemei și erau dispuși să se ocupe de tema urbanizării ca fenomen inevitabil. Una dintre pozițiile cele mai explicite În acest sens Îi aparține lui Sabin Manuilă, care În 1929 a publicat o lucrare intitulată Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania. În această lucrare, el numește populația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
această lucrare, el numește populația orașelor „element de progres, element de producție”, incarnare a ideilor modernizatoare 39. Locuitorii urbani reprezentau vârful potențialului creativ al națiunii, sursa sa de „bogăție umană și deci viitorul națiunii”40. După ce prezintă aspectele pozitive ale urbanizării, Manuilă dezvoltă Însă o discuție În culori mult mai Întunecate a efectelor disgenice ale vieții urbane, accentuând asupra natalității În descreștere printre clasele superioare ale orașelor, iar În Transilvania, asupra pericolului de a avea o populație a cărei majoritate nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Manuilă propunea ca soluție „Crearea bazelor științifice pentru inaugurarea unui sistem complet de biopolitică” ce ar putea să educe populația rurală În legătură cu responsabilitățile sale eugenice, cultivând În același timp energiile pozitive ale locuitorilor urbani 41. În mare parte, Manuilă Încuraja urbanizarea În Transilvania ca pe o măsură „pozitivă” de a obține o „balanță” etnică pentru majoritatea populației din orașele transilvănene, care nu era de etnie română. Preocupați fie de puritatea etnică, fie de progresul economic, eugeniștii au acceptat importanța urbanizării ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încuraja urbanizarea În Transilvania ca pe o măsură „pozitivă” de a obține o „balanță” etnică pentru majoritatea populației din orașele transilvănene, care nu era de etnie română. Preocupați fie de puritatea etnică, fie de progresul economic, eugeniștii au acceptat importanța urbanizării ca fenomen și l-au discutat nu doar ca aspect disgenic al vieții moderne, ci și ca un efect inevitabil al modernizării. Eugeniștii și-au Îndreptat apoi eforturile către găsirea unei modalități de a controla, și nu de a Împiedica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca rezultat al efectelor negative ale modernizării și industrializării, care produseseră ideologiile individualismului și ale materialismului postbelic. Schimbările din sistemul economic impuse de industrializare au Împins ambii părinți În afara casei, care a devenit, astfel, o noțiune demodată 42. Mai mult, urbanizarea i-a Împins pe țărani la orașe, forțându-i să Își abandoneze legăturile de familie și tradițiile. Pentru că eugeniștii considerau că familia, mai degrabă decât individul, este unitatea socială de bază, o astfel de transformare li se părea dezastruoasă, capabilă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]