1,113 matches
-
în „bucurie pură”. De altfel, dacă Petru Lascău are vreo fobie, atunci aceasta este legată de cei cărora sentimentul religios le este străin. „Mă tem de cei ce nu se roagă/ Cu cea mai terifiantă fobie/ A veacului nostru mare urgie/ Mă tem de cei ce nu se roagă.” („Fobie”) Veacul nostru este caracterizat de flagelul necredinței, al absenței religiozității sau al unei false religiozități. Petru Lascău reușește în doar câteva versuri să facă o radiografie a societății contemporane, în care
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
Iubirea Ta stropită e de sânge;/ Un sânge care-a curs pentru iertare,/ Când pe un deal ce și acuma plânge/ Tu Te jertfeai pe lemnul de salvare./ Căci Tu vroiai să-ntorci la altă viață/ Întreaga Terră plină de urgie/ Care zăcea în beznă, necredință/ Și-n ea, încet, speranța să învie.” Mulțimi de oameni se aflau la Ierusalim, când Hristos a fost răstignit, iar inscripția prin care se certifica faptul că Isus din Nazaret este Mesia urma să fie
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
azi setoși... Și de Lumina sfântă născută-n suferință Cu moartea ta pre moarte călcând spre nemuriri. Iertarea de păcate , și calea spre Credință Sunt daruri azi uitate și oarbe în priviri... Te vindem ca și-atunci, căci am uitat urgia Ce s-a dezlănțuit în ceruri și în om. A doua coborâre de Sus a Lui Messia Ne va strivi mândria și mugurii din pom... Nu merităm ce-avem , nu știm să prețuim Viața ce-am primit la ceas de
IISUSE, TE-AM UITAT! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364694_a_366023]
-
și repuse în pagină cu o uzanță copleșitoare obsesivă. Romancierul superrealist creează un ritual decis în urma unei experiențe nebănuite în planul punerii în imagine a tot ceea ce vâltoarea animației crescânde a actului fermentativ, al scenelor orduriere, îl poate declanșa ca urgie a imaginației universale. El este un exhibiționist, arată și își pune în valoare tot ceea ce crede că îl dimensionează ca element forte al entității din care face parte, repugnând pudoarea ca pe ceva ce viciații o ascund voalat prin acoperirea
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
și de pungași Ce țin lumea-n colivie, O mână de actorași Manevrați de o regie De demenți bătrâni și grași... Ce vă țin în sărăcie Să le fiți, români, codași, Carne tunurilor vie, Planetarii cercetași Ce muri-vor în urgie, Bravi necunoscuți ostași Lăsând lumea-n veci pustie Ca pe un tărâm incaș Cotropit cu barbarie De un Dumnezeu iabraș Lăcomit la avuție... Avuție face-le-aș Și mormânt dintr-o cutie! Cui te las și cui mă lași Mamă
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
Marea Neagră este ca o femeie năzuroasă. Se supără din nimic și nu știi ce capricii va avea. Furtuna poate ține trei zile, dar poate să se liniștească după o oră-două... Numai să nu bată vântul de la mal când se pornește urgia. Riști să nu te mai întorci, când stihiile s-au dezlănțuit și nu ai fost prudent să pleci spre mal de la primul semnal. Nimeni nu putea ști ce va fi a doua zi... Referință Bibliografică: Pescar pe marea neagra / Stan
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
51, Fax: +49-0761-7 35 51 Ajutați, ajutați, ajutați o cauză nobilă! VĂ ROG, NU UITAȚI! Cu tradiționalul „HRISTOS A ÎNVIAT” vă doresc tuturor multă fericire și numai bucurii! Ion DUMITRU Fost editor si combatant „întru libertatea cuvântului” în vremuri de urgie... München, Germania E-mai: jondumitru@t-online.de Aprilie 2011 *** Gânduri și sentimente exprimate de câțiva dintre sutele de compatrioți care au avut cuvite de laudă pentru această ctitorie (Spicuiri din Buletinul Bibliotecii Române, Vol. V (IX) - serie nouă - 1975
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
peisajele de coșmar ale lui Panait Istrate, cu acei nori fantastici de ciulini, purtați de vânturi nemiloase. Vremurile comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Nu odată a fost prins în câmp și udat până la piele, ba au fost câteva zile când a tremurat ca-n plină iarnă. Stratul de piatră colțuroasă, destul de gros, care se formase în câteva minute, când norii cerului își lăsaeră urgia peste ogoarele oamenilor, făcând una cu pământul legumele, viile și zdrențuind porumbul... de nu mai rămăsese nimic, îi ardea tălpile picioarelor învinețite. Când mergea, avea impresia că apasă pe o pernă cu mii de ace, iar picioarele desculțe se transformau
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
pe care am auzit-o aici cu «zidul plangerii flamande - la mur de flamentation». POST SCRIPTUM: E Belgia sfârtecată de lupii flămânzi, împărțită-n fâșii, Plecăm mesageri ai păcii - români la Ierusalim - Dar pacea așteaptă afară, peste tot înăuntru-s urgii... Ce găsim unde mergem, idem la-ntoarcere : nu știm! Doamne, noi pace Îți cerem : Și-aici și în Iersalim! ARMAGHEDON Va fi-nconjorat Ierusalimul de oști, cum grădina-mi cu sigla cu tot Umbrita-i de copaci uriași, dar asupră-i
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
a făcut prima vizită în secuime în 1921, vizitând toate parohiile, încurajându-i pe preoți și credincioși prin cuvinte ziditoare. Autorul prezintă și activitatea preotului Liviu-Galaction Munteanu care în timpul prigoanei hortyste a rămas sub ocupație maghiară înfruntând alături de românii rămași urgiile hortyștilor maghiari. Drama preotului Liviu-Galaction Munteanu va continua sub comunism când a fost aruncat în temniță și supus la mari privațiuni. Este prezentată apoi misiunea episcopului de astăzi din Harghita și Covasna, în persoana Preasfințitului Ioan Selejan, căruia îi revine
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu mai fusese umblat de secole. Totul era acoperit de ierburi și mușchi, iar printre trunchiurile seculare crescuseră tufișuri. Pe alocuri înaintarea le este blocată de arborii smulși de urgia vijeliilor. Ocolesc, sar, se strecoară pe sub ei și-și continuă drumul mai departe. Uneori urlete sinistre ale animalelor sălbatice răzbat din dosul copacilor și se pierd în depărtări. Alteori liniștea este sfâșiată de țipetele stridente ale păsărilor răpitoare ce țâșnesc
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
de a scrie opara sa literară ”Țiganiada “. În prefața lexiconului său, scriitorul vorbește astfel despre înstrăinarea sa:” ... abia călcai strămoșescu pământ, când întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui silit iarăși a mă înstrăina. Ba cum ași zice, a merge de voie în urgie. Fui sâlit în urmă a mă așeza în țară străină, întru care nemernicie mă aflu până acum“. Referindu-se la Bob și la mediocritățile oficiale ale Blajului, Ion Budai-Deleanu îi scrie de la Lemberg lui Petru Maior, într-o limbă literară
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
străină, întru care nemernicie mă aflu până acum“. Referindu-se la Bob și la mediocritățile oficiale ale Blajului, Ion Budai-Deleanu îi scrie de la Lemberg lui Petru Maior, într-o limbă literară de remarcat:”Scrisu-v`am eu foarte bine toate acele urgii purced din culcușul nevrednicilor de numele românesc ce s`au încuibat la Blaj...Cunoscutu-i-am eu atunci foarte bine când i-am părăsit și fugind mai bine am ales nemernicia decât sâmbria cu dânșii.Însă veni-va vreme și
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
la răscrucea vânturilor. Intră vijelioasă în chilia lui Moș Vreme, cu viscol și troiene spulberate. - De ce-mi tulburi lucrarea, blestemato? se răsti la ea Moș Vreme. Vai de viețile astea care se-nfiripă în viscolul tău! Nu-ți ajung urgia și nenorocirile pe care le-ai adus supușilor tăi? Nu mai sufla crivățul tău în sufletele astea chinuite, încă înainte de a se naște! Era tare supărat moșneagul. Dar blestemata de Iarnă nu se lăsa impresionată de vorbele amarnice ale bătrânului
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Referință Bibliografică: Poeme de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350142_a_351471]
-
să participe. O fată a plâns... ...Un om de afaceri s-a sinucis. Van Gogh, în fața paharului cu absint. El, Radu, în fața fatalității de a exista. Partea a patra (în care Radu este rău și lumea este bună). După ce toate urgiile Apocalipsei au lovit Pământul, după ce oamenii s-au înecat în desfrâu, viciu și intoleranță, după ce nu a mai rămas aproape nimic întreg pe planeta pe care se aflase și Noe, Dumnezeu a știut că întreaga sa creație ar putea fi
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
mai treacă pe la mine, o nebunie neînțeleasă care a pornit dintr-o dată și nici peste ani nu i-am înțeles motivul, când regretul față de tot ceea ce cauzasem ca supărare fratelui meu nu am deslușit-o. Într-una din nopțile de urgie, pe care le petreceam cu un grup de cinci băieți, cu vârste mai mari ca a mea, în compania a trei pițipoance, aduse de unul dintre ei, cu muzica în surdină, pentru a nu atrage atenția vecinilor și cu băutura
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
sune, soneria de la ușă sau zbârnâitul telefonului. Când m-am dumirit nu se mai auzea nimic. Telefonul tăcea pe măsuța lui iar soneria se poate să fi încetat dacă nimeni nu s-a dus să deschidă. Îmi amintesc scenele de urgie, o sodomizare a fiindului cum numai în filmele răului se pot vedea. Când îmi aduc aminte nu-mi vine să cred că eu, cel care sunt astăzi în fața celui care îi povestesc trecutul, am putut să trăiesc și o astfel
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
femeile voastre iubite... copiii-abandonați, uitați, fără de mame, făr’de tați... nu mai robiți pentru străini, nu mai trudiți o viață-n spini! redeveniți demni iară și reveniți la voi în țară, străvechea vatră milenară...! se zvârcolesc strămoșii în morminte de urgia grea din țară... români, fiți demni urmași, nu epigoni, nu mai fiți lași! veniți-napoi din băjenie în mândra noastră Românie! Ionel GRECU Referință Bibliografică: BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
și a filosofului prof. univ. dr. de la Academia Militară din Chișinău, Ion Sârbu. Au fost citite două comunicări ale unor personalități ce nu au putut fi prezente din motive obiective: ing. Eugen Statnic de la München, originar din Basarabia, refugiat de urgia bolșevică în 1944; prof. univ. dr. Ilie Popa din jud. Argeș. Conaționalul nostru din Germania și-a intitulat comunicarea „Reamintesc. Cuvinte împotriva uitării tragediei anului 1940”, iar coorganizatorul conferinței de la Pitești s-a referit la „Alianța sovieto-nazistă și anexarea Basarabiei
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
lovit fără a concepe măcar că, punând umăr la umăr, ar fi învins și furioasa natură. Supărător este că moare de foame muncind din greu mica parcelă, PROPRIETATEA SA, când, în asociere ar putea obține recolte mult mai mari, independent de urgiile naturii, fără să-și riște PROPRIETATEA. Nici politicianul nu-i mai breaz de vreme ce, în loc să emită legi aspre care să genereze recolte mănoase prin desființarea micilor parcele, rezolvă situațiile prin comisia Nana! Au ajuns de râsul cimpanzeilor. O simplă concluzie pe
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
Și crucea să își ude Cu sângele-I din răni adânci Prins de-a durerii gheară Și pe Golgota printre stânci Urcând cu grea povară, Mânat sub izbituri mușcând Din trupu-I carne vie, Abia suflând, abia gemând Spre locul de urgie Unde să fie răstignit Spre--a lumii izbăvire Pentru păcate ce-a greșit Abjecta omenire, Piciorul i s-a-mpiedicat Pe-un dâmb numai cocoașe De-un vrej de plantă ridicat Pe pietrele golașe. Ci semăna cu iedera, Ori poate cu sulfina, Întregul
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
permanent sub supravegherea securității. Rămâne de la N.Steihardt o lecție de viață pe care tineretul ar trebui să și-o însușească. Și ar trebui să se nască o mișcare de masă care să lupte să nu se mai repete asemenea urgii. Prof. ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: N.STEINHARDT-evreul care a îmbrăcat haina lui Hristos / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 992, Anul III, 18 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
N.STEINHARDT-EVREUL CARE A ÎMBRĂCAT HAINA LUI HRISTOS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365065_a_366394]
-
și mureau de foame iar oamenii sufereau cumplit. În vremea aceasta el se retrăsese la pârâul Kerit unde Domnul îi trimitea printr-un corb pâine dimineața și seara carne. Este căutat de Ahab care-l consideră pe el vinovat de urgia abătută asupra țării dar Dumnezeu îl protejează de fiecare dată. Și pentru răutățile și nedreptatea se înmulțesc, la îndemnul Izabelei, regele ia prin abuz și crimă, via lui Nabot care se învecina cu el iar acesta este omorât. Sfântul Ilie
SFÂNTUL ILIE de ION UNTARU în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365267_a_366596]