6,525 matches
-
panoramă a orașului Singapore trebuie să vă urcați în „The Merlion“, un turn-simbol înalt de 37 m, cu cap de leu și corp de pește. Apoi pregătiți-vă pentru a merge la Cinemania, un cinema interactiv simulator, în care veți urla cu siguranță. În Sentosa nu trebuie să ratați nicidecum Fântâna Muzicală, o inedită experiență pentru vizitatori. Folosind cea mai recentă tehnologie cu laser, imaginile animate 3D fac coregrafia unui balet de... apă, muzică și lumină. Și dacă nu v-am
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
ușor, a doua oară ! or voi cum m-ați luat cu mâna cocoșata întâi sub bolta m-ați urcat un timp fiind eu Domnul și apoi m-ați lăsat să mă prăbușesc printr-un subțire, nalt și negru turn. și urlu. îngrozit de întuneric. și turnu-i nesfârșit. că ochiul morții ! Cezar Ivănescu, Rod / Seed Time and Harvest, Poeme / Poems, Editura Junimea, Iași - 2005, p. 268. ! craniu de crin, morții te șlefuiră cu sufletele că petalele căci forma-ți dulce nu ucide
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
de ani. parchetul comunică l Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș l-a trimis în judecată pentru omor calificat pe S.S. , de 51 de ani, din Sălbăgel. În 14 noiembrie 2003, cu noaptea-n cap, inculpatul a bătut la poarta vecinilor săi urlând că i-a murit soția. Una dintre vecine a sesizat că victima avea sânge la gură și la nas, mâinile și picioarele pline de vânătăi, iar inculpatul încerca să simuleze plânsul. Luat la întrebări, S.S. a declarat că înainte cu
Agenda2004-27-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282611_a_283940]
-
calitățile timp îndelungat. C. H. P. Feteasca neagră - vin roșu, rubiniu, sec, cu nerv, echilibrat la gust și nu prea taninos, expresiv, catifelat, buchetat, puternic, asigură vigoarea organismului uman. Sortimente de bună calitate sunt obținute în centrele viticole Valea Călugărească, Urlați, Cotești, Vârteșcoiu și Oancea.
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
Dar ce înseamnă distracție în așa un loc? Poate părea ciudat la prima vedere, dar cei care sunt aici creează o comuniune. Fluierele „hausiste“ de la gât se aud până la câțiva kilometri distanță, iar în momentele în care muzica „coboară“, lumea urlă. Și aplaudă. Energia degajată de majoritatea celor prezenți e impresionantă. E o refulare pașnică a unor chestiuni. Accesele de violență sunt uitate acasă. Lumea vine să se distreze, să închege prietenii și, nu în ultimul rând, să danseze pe plajă
Agenda2004-29-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282652_a_283981]
-
Vădan; 10. Laurențiu Ulici. Lipsește numele scriitorului Radu Vasile. * "Gândurile mele - se plânge Bujor Nedelcovici în LUCEAFĂRUL (nr. 26 din 7 iulie 1999) - sunt ca niște câini. Nu-mi dau pace zi și noapte. Mă hartuiesc, mă încolțesc... Lătra! Musca! Urlă! Îmi smulg liniștea și bucuria de a fi și a trăi!" Din nefericire, gândurile lui Bujor Nedelcovici nu-i dau pace nici cititorului. * Florin Ioniță, eminent profesor de limbă și literatura română, comentează cu umor în VINERI (suplimentul literar al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
din dispoziția întunecată a poetului, din înclinația sa spre decorul apocaliptic): "Nevăzutul călător/ pornește ploaia/ care oxidează resturile/ din viața mea/ și isteria clopotelor/ și tristețea unui furnicar/ și desfrîul minții// apoi șterge urmele/ celor plecați să aducă/ smerenie/ apoi urlă plînge pentru/ moartea nebunului/ mare cît tot cartierul// mai sînt și alte cuvinte/ cu miros de bălegar de urină/ care își așteaptă/ înălțarea la cer/ ca nevăzutul călător!// oare cîtă viață au zilele anii/ de cînd mă sfidez?// atît mai
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
fac o sperietoare/ îmi amintesc zilele în care ascuns sub pat îmi desăvârșeam lucrarea/ grămada pe care îmi rezemam capul uneori când adormeam/ iar acum când e gata noapte de noapte sting lumina și numai bănuind-o acolo/ încep să urlu de spaimă" (Ion Mureșan - Poemul despre poezie, din Antologia poeziei generației '80, Ed. Vlasie, Pitești 1993, pag. 170) - op. cit. pag. 115-116). "Day after Night - Twenty Romanian Poets for the Twenty First Century", edited by Gabriel Stănescu și Adam J. Sorkin
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
excepțional despre atmosferă acelor oribili ani și despre umorul disperat al atît de atasantului I.D. Sîrbu: "...în disperările mele, de aici, din exilul meu barbar, între acești valahi semigloti, de fiecare dată cînd ridic mîinile spre cer și încep a urlă a neputința, a pustiu, si aia-măsii, mă tot aștept că, de după nouri, să văd apărînd zîmbetul calm și îndelung-răbdător al lui Blaga și să-i aud vocea lancrămă spunîndu-mi: pass-mal auf, Gări - jetzt kommt der ăfututză (asta se leagă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
clasice: "Miracolul mă-nfrînge și mă izbeste-n fibre,/ Cel zburător e poate încremenit în rai/ Și-mi face semne albe. Parcă mă-nstrăinai./ Mediterana-ti musca tăcerile, felibre!/ Zice un glas apropiind polipii,/ Meduzele, urzici căzînd polog/ Pe sînii Afroditei. Urlă știrbii/ Nebuni pe lînga rozele din orb./ Alteța m-a facut mama din flori/ Și mă înfățișez tot sfiiciune/ Cu lira-n brațul care fierbe./ Pîndesc lumină pentru a scoate cornul de licorn./ Mirajul bestialității mă părăsește, somn,/ Și-și
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
acest plan al mărturisirii estete, care, cu aceeași premisa afectiva, ar putea fi de o platitudine dezarmanta, în absența artei: "Bătrîn poetul se trage/ Fetus în melc/ Și rostogolește lumea/ Pînă la prăpastie./ La cel mai mărunt uruit al afundului/ Urlă în el fierea măiastra/ Și de pînzele păianjenilor își atîrnă capul./ Pînă la ceruri își vede sfîrșire./ Pînă la Dumnezeu i se deșira limba/ Pe care s-au lipit condurii tăi, amoroaso,/ Cînd ai fugit priveghind luna? (Vreasc). Deși tatuat
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
la sediul Reuniunii scriitorilor români. Căci, spune scriitorul Grigore Crigan într-o discuție cu I.T. Zegrea și Dumitru Covalciuc: "Pe lînga nenorocirile economico-financiare și sociale de tot felul s-a lăsat peste noi o Sahara spirituală. Mîine-poimîine vom începe să urlam cu toții că în Podișul Gobi sau Ciukotka, unde haitele de lupi se sfîșie unele pe altele...". Concluzia celor trei scriitori este că înființarea unui centru cultural român la Cernăuți ar fi extrem de necesară. Țara misterelor de presă Presa cotidiană de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
piept și să-i țin mîinile la spate, sub el. Așa l-am văzut și pe tata. Se cățărase cu genunchii pe mami și o strîngea de gît. M-am speriat atît de rău, că am fost pe punctul să urlu. Dacă nu m-aș fi temut. Avea și obiceiul prost a ma lua de ureche, dar să stau și să mă uit la el, cum o chinuia acolo, cum se trîntise peste ea și o pisa, măruntind-o, încît abia de
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
încăperii largi și ea, cu geamuri înalte, ca încăperea unei case de orășeni; iar în tevatură iscata de naștere, nimeni n-o observase cum ședea pitita după un scaun peste care atîrnă o rochie... Cînd dăduseră de ea, în timp ce femeia urlă în chinurile facerii și voiseră s-o alunge... O fetiță de 4 ani să nu vaza o asemenea oroare. Nu izbutiseră. Încăpăținata, fetița refuză să plece. Era numai curiozitate, cu viitorul ei înainte gata încărcat, gata suprasaturat de întîmplări și
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
boală societății, care ne atinge pe toți, de nici nu mai e boală: suntem ceea ce e în jurul nostru, oricât ne-am opune, oricât am sta cu nasul în cărți ca să ne salvăm sau, mai nou, cu urechile înfundate de căști urlându-ne alte melodii. Ce e mai greu, mai complicat, e că suntem și ceea ce a fost în jurul nostru acum treizeci, patruzeci, cincizeci de ani, ba unii și ceea ce a fost acum șaizeci ori mai mult. Ceea ce complică lucrurile dar complică
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
guvern care se intutitulează al reformei și privatizării nu s-a conformat urgent dorinței muncitorilor și nu le-a oferit-o, ăncăpătănăndu-se să-i subvetioneze de la buget pierderile? Cercul era perfect ănchis: pe câtă vreme an brașoveni vorbea furia oarbă, ăn guvernanți urlă dogmă paternalist-centralistă. Din această conlucrare de mentalități se plămădește dezastrul: fabrică va rămâne an proprietatea statului, perpetuăndu-si ineficientă, iar cetățeanul va plăti oalele sparte ale paranoiei sindicalisto-guvernamentale! E mult mai ușor să spui că profesorii universitari care s-au alăturat
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
un tunel oranj inundat de o ceață luminiscenta și compactă, pe un tărâm ănghetat bântuit de hâite sălbatice, acoperit de zloate murdare sub un cer apăsător și opac de unde "murise ăngerul!" și unde ănsusi daimonul ominiscient se arătă ănspăimântat și urlând. Un apocalips vâscos al ninsorilor dese și al pustiului ghețurilor, nu al arderilor focului, coboară an ultimul volum, ănfrigurând un univers al ororilor și al supliciilor ordonate de o instanță atotputernica, al cărei nume nu este niciodată rostit, mesagera a
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
avertizează birtașul, ca un mușteriu i-a trecut pragul... Văzusem instinctiv clopoțelul legănîndu-se cu putere deasupra, dar fără să scoată vreun sunet, acoperit total de cele două voci ale celor doi bărbați unguri îmbrățișați și care, însoțiți de un clarinet, urlau atît de fioros în jelania lui. M-am oprit locului, speriat. Birtașul nici nu mă luase în seamă ascultînd zbieretele celor doi ce se țineau de gît scoțînd din piepturile lor voinice un muget colosal, ca de taur înjunghiat și
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
aici, pe pagina mea de facebook, ședințele CNA. Să vedeți cu toții cine, cum, ce se vorbește, cine e corect, cine taie frunze la câini, cine minte, cine pleacă din ședințe și uită să se mai întoarcă, cine încalcă legea, cine urlă, cine e "vândut", e.t.c., pe banii dumneavoastră", scrie Valentin Jucan, pe pagina sa de Facebook. Acesta mai spune că speră ca aceste transmisiuni să "nu supere șefa atât de tare încât să taie internetul de la sala de ședințe
Sedințele CNA, transmise în direct pe Facebook by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/24852_a_26177]
-
pentru el”, cică așa, ca între noi, porcii, să arunc bucuros la picioarele smintitorului bruma de mărgăritar, cică așa, de dragul urzelii smintitoare în care, chipurile, una suntem - noi și tatăl pierzării porcești, din noi. Vreau să te pipăi și să urlu, Este!, nu pe tine, tatăl pierzării porcești din noi, cel înfipt, băgat în față în toate epocile - oricum te vei fi numind tu. Vreau să te pipăi și să urlu, Este!, pe tine Domn al poeziei și al păcii, pe
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
pierzării porcești, din noi. Vreau să te pipăi și să urlu, Este!, nu pe tine, tatăl pierzării porcești din noi, cel înfipt, băgat în față în toate epocile - oricum te vei fi numind tu. Vreau să te pipăi și să urlu, Este!, pe tine Domn al poeziei și al păcii, pe tine „gentleman first”, pe tine piatră din capul unghiului aruncată iar și iar în picioarele porcilor. Și iar repusă, de fiecare dintre noi, cu fiecare vers, cu fiecare cuvânt nesmintit
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
s-a golit. Într-o stare de surescitare totală, colegii de la tehnic, în marea lor majoritate, și-au luat hainele și au plecat. Nu înainte de a mai striga puțin la noi. Unul dintre ei m-a luat în colimator și urla la mine, care voiam să filmez cu telefonul, momentul istoric. Din păcate, uitasem să apăs pe record. Când a țipat la mine, mi-am adus aminte de Adevărul, de Melania Vergu, care, la ruptură, a fost la fel de isterică precum băiatul
Corina Drăgotescu despre cum a trăit ruptura de la Realitatea TV: M-am dus în cabina pustie şi m-am machiat singură. L-am machiat şi pe Striblea. Regia de emisie din hală s-a golit () [Corola-journal/Journalistic/24847_a_26172]
-
în lume să nu stea locului. Un morb hiperactiv le-a intrat în oase desfigurînd încărcătura aerului. De la vînzoleala trupurilor se trece prin molipsire la paroxismul gurii, actorii dezlegînd cuvintele de o pronunție normală și țipîndule din convingerea că, dacă urlă, sunt mai expresivi. E o poftă de exacerbare contaminînd totul, cu o stridență atît de frapantă că momentele de subtilitate dispar. De aceea piesele nu mai au psihologie, doar dinamică apocaliptică. Subînțelesurile sunt stîrpite în numele trepidației ca scop în sine
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
filmate Popa susține că întreg scandalul a pornit din cauza unui proxenet care a scuipat un operator de la Antena 3. "Proxenetul acela a devenit extrem de violent, l-a scuipat pe operator iar noi l-am reținut. Atunci au început fetele să urle și să țipe. Ele nu au nimic împotrivă să fie filmate, ba chiar de obicei spun "lasă, să mă filmeze că sunt frumoasă". Acesta a mai adăugat că în urma prostituatelor de obicei rămâne un adevărat dezastru, pentru că locația de umple
Le convine bucureștenilor că se face sex oral pe băncile de la Gara de Nord, întreabă Poliția Locală? () [Corola-journal/Journalistic/24992_a_26317]
-
dar să recapitulăm actorii principali. Protagonistul indubitabil al primei jumătăți din existența revistei este Mihai Beniuc. Acesta dă tonul încă din primul număr al revistei, cu poezia La drum, ale cărei îndemnuri (No haida/ Să nu ne pese ce-o să urle haita!) le urmează neabătut. Primește de cîteva ori Premiul de Stat, este lăudat de fiecare scriitor care se întîmplă să răspundă la un interviu, bifează poetic toate temele politice (de la partid la atom, la omul sovietic în spațiu, Grivița, 23
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]