5,910 matches
-
sub condiție, în textul intabulării se va face mențiune despre această. Cererea de revocare a liberalității pentru ingratitudine se va putea notă în cartea de publicitate funciară. -------------------------- A se vedea, de asemenea, art. 829 și urm. și art. 930 și urm. C. civ. -------------------------- *1) Hotărîre definitivă, potrivit art. 377 C. proc. civ. Articolul 27 Dacă în contractul de donație s-a stipulat întoarcerea bunurilor dăruite la donator, atît pentru cazul cînd donatarul ar muri înaintea lui, cît și pentru cazul cînd
LEGE Nr. 242 din 12 iulie 1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii în cărţi de publicitate funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106098_a_107427]
-
datoriilor din 7 Aprilie 1934, nu constituie un beneficiu pentru comercianți sau instituțiunile de credit care vor fi obținut aranjamente sau reduceri din creanțe și ca atare asemenea diferențe nu sînt impozabile. Articolul 30 Prin derogare de la art. 49 și urm. și art. 94 ale legii asupra cambiei și biletului la ordin, cambiile și biletele la ordin care constată creanțe supuse dispozițiunilor art. 50 și 52 ale legii lichidării din 7 Aprilie 1934, sînt dispensate de protest la scadentele lor și
LEGE din 19 aprilie 1935 cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106074_a_107403]
-
Stat își desfășoară activitatea pe baza Decretului nr. 470 din 20 decembrie 1971 privind organizarea și funcționarea Administrației Asigurărilor de Stat, precum și a statutului de față. Anexa 2 Fondurile Administrației Asigurărilor de Stat Articolul 1 Administrația Asigurărilor de Stat are urm��toarele fonduri: fondul statutar, fondul de rezervă, fondul mijloacelor fixe, rezerva de prime pentru asigurările de persoane și fondurile speciale. Articolul 2 Fondul statuar este de 200.000.000 lei. Articolul 3 Fondul de rezervă se constituie prin alocarea unei
DECRET nr. 470 din 20 decembrie 1971 privind organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106337_a_107666]
-
economic și financiar, în gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, precum și rezultatele controalelor efectuate și măsurile luate. Articolul 5 Activitatea conducătorilor organizațiilor socialiste va fi supusă unui control sistematic din partea organelor ierarhic superioare, cît și din partea organelor cu atribuții de control, urm��rindu-se îndeplinirea sarcinilor ce le revin, întărirea spiritului de răspundere în munca acestora, determinarea unui atitudini de exigenta în administrarea patrimoniului. Articolul 6 Controlul financiar nu poate fi exercitat de cel care prin natura muncii sale participa la actul sau
LEGE nr. 5 din 10 iulie 1970 privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106299_a_107628]
-
V. și cronica lui Vladimir Streinu la monografia Ion Creangă de Zoe Dumitrescu- Bușulenga, în „Viața românească”, nr. 2, febr. 1964. 7. Tzvetan Todorov, Noi și ceilalți. Despre diversitate. Traducere de Alex. Vlad. Institutul European, Iași, 1999, p. 520 și urm. 8. Din bogata bibliografie pe această temă, v. Fred Bérence, Boccaccio sau spovedaniile unui fiu al secolului al XIV-lea, în „Renașterea Italiană”, vol. I. Trecento, Primăvara Renașterii, trad. Maria Carpov, Ed. Meridiane, București, 1969, p. 160 și urm. 9
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
și urm. 8. Din bogata bibliografie pe această temă, v. Fred Bérence, Boccaccio sau spovedaniile unui fiu al secolului al XIV-lea, în „Renașterea Italiană”, vol. I. Trecento, Primăvara Renașterii, trad. Maria Carpov, Ed. Meridiane, București, 1969, p. 160 și urm. 9. V. Capitolul III. Basmele și poveștile. 10. Este vorba de versiunea apărută la Ed. Univers, București, 1974, p. 11 și urm., trad. de S. Recevski, versiunea în limba rusă datând din 1965. 11. Vladimir Streinu, Ion Creangă. Ediție critică
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
în „Renașterea Italiană”, vol. I. Trecento, Primăvara Renașterii, trad. Maria Carpov, Ed. Meridiane, București, 1969, p. 160 și urm. 9. V. Capitolul III. Basmele și poveștile. 10. Este vorba de versiunea apărută la Ed. Univers, București, 1974, p. 11 și urm., trad. de S. Recevski, versiunea în limba rusă datând din 1965. 11. Vladimir Streinu, Ion Creangă. Ediție critică de Cristian Livescu, Editura Crigarux, Piatra Neamț, 2010, p. 83-84. 12. Umberto Eco, De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn și interpretare
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
iar din anul 1943 a semnat George Ivașcu. Corespondenț a sa cu G.Călinescu, din anii 1941-1944, conține informații detaliate și a fost publicată, însoțită de valoroase note explicative, în Confruntări literare, vol. II, Editura Eminescu, 1986, p. 7 și urm., fiind apoi editată de Nicolae Mecu, în G.Călinescu și contemporanii săi (Corespondența primită), vol. II, Editura Minerva, 1987, p. 65-112. Dl. N.Manolescu notează, în articolul său, unele date referitoare la numirea lui George Ivașcu în funcția de redactor-
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
trimiși pe Valea Jiului” să lucreze la construcția liniei ferate. Procurorul menționează că „în lagărul de la Târgu-Jiu și cel de la Craiova se săvârșesc mari abuzuri.” În lagărul din Craiova fuseseră aduși „numeroși evrei din Moldova.” șDosar 40/1941, filele 11-16 și urm.ț În același dosar se află declarațiile unor evrei, care atestă că, înainte de atacul contra URSS, autoritățile de la București au decis evacuarea forțată a tuturor evreilor din târgurile din Nordul Moldovei și de pe Valea Prutului, oamenii pierzându-ș i toate bunurile
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Convorbiri literare”, an XXIV, nr. 3/ 1 iunie 1890, reluat în „Lupta”, nr. 1225/ 21 sept. 1890; v. N. Iorga, Despre Creangă, ediție tematică, cu studiu introductiv, note și tabel cronologic de Cristian Livescu, Editura Crigarux, 2009, p. 21 și urm. 4. Dosarul lui Ion Creangă, în „Șezătoarea”, VII, 1902, p. 16. 5. J. J. Wunenburger, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 13. 6. Ibid., p. 129. 7. Irena Marica, Diplomația publică: imagine promovată versus imagine receptată, în vol. Relații
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
în întregime pedepsele cu închisoarea de până la doi ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum și pedepsele cu amenda, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanță. Cristiana Anghel invocă succesul grațierii colective ce a avut loc în urm cu 12 ani și spune că dintre cei aproximativ 3.000 de deținuți eliberați atunci 80% dintre ei nu au recidivat și s-au integrat în societate. Senatoare mai spune că supraaglomerarea închisorilor împiedică reabilitarea deținuților și că statul român
Grațierea din nou în Parlament. Ce spune proiectul de lege by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29162_a_30487]
-
diferite. Note 1 Andrei, Alexandrescu, "Români și străini. Raportul dintre români și străini în discursul politic despre Biserică Ortodoxă: cercurile de alteritate", în Imaginând istorii, Simona Corlan-Ioan, Ovidiu Bozgan, Daniela Zaharia (ed.), Editura Universității din București, 2006, pp. 369 și urm. 2 Ibidem, pp. 370-372. 3 Lucian, Boia, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 145 și urm. 4 Andrei, Alexandrescu "Români și străini. Raportul dintre români și străini în discursul politic despre Biserică Ortodoxă: cercurile de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
alteritate", în Imaginând istorii, Simona Corlan-Ioan, Ovidiu Bozgan, Daniela Zaharia (ed.), Editura Universității din București, 2006, pp. 369 și urm. 2 Ibidem, pp. 370-372. 3 Lucian, Boia, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 145 și urm. 4 Andrei, Alexandrescu "Români și străini. Raportul dintre români și străini în discursul politic despre Biserică Ortodoxă: cercurile de alteritate", op. cît., pp. 381- 386. 5 Exemplu cel mai dezbătut (dar rămas totuși un caz nerepetat în această formă în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
11 M.Of. nr. 339/18.05.2015. 12 Referitor la listele electorale suplimentare reglementate de Legea nr. 35/2008, vezi și Cristian Ionescu, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului - dezbateri parlamentare, CH Beck, București, 2008, p. 72 și urm. 13 http://www.cdep.ro/proiecte/2015/ 300/20/8/pl386.pdf. 14 Theodore Lowi, The Personal President. Power Invested, Promise Unfulfilled, Cornell University Press, Ithaca, 1985. 15 Mauro Calișe, Îl partito personale. I due corpi del leader, Laterza, Romă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Marinescu, quoted op., p. 47. 31 Idem, pp. 49-50. 32 Ibidem, p. 50. 33 Ibidem, p. 47. 34 David Korten, quoted op., pp. 238-240, 245-253. 35 Daniela Marinescu, quoted op., p. 46. 36 Daniela Marinescu, quoted op., pp.17 și urm. 37 Mărie Claude Smouts, quoted op., p. 201. 38 Daniela Marinescu, quoted op., pp. 9-13. 39 David Held et al., quoted op., p. 469, 183-185. 40 Mircea Duțu, Andrei Duțu, Dreptul la proprietate și exigențele protecției mediului, Editura Universul Juridic
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Humanitas, București, 1997, pp. 70, 487-489. 17 Idem, Aion. Contribuții la simbolistică sinelui, în Opere complete, 9, Editura Trei, București, 2005, p. 43. 18 Alfred Adler, op. cît., pp. 196-197. 19 C.G. Jung, Opere complete. Dezvoltarea personalității, 17, ‹2006›, si urm., p. 97. 20 Idem, Aion. Contribuții la simbolistică sinelui, si urm., pp. 86-89. 21 Karen Horney, Personalitatea nevrotica a epocii noastre, Editura IRI, București, 1998, p. 23. 22 Ibidem, pp. 210-211. 23 Patrick Di Mascio, Freud după Auschwitz. Psihanaliza culturală
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
simbolistică sinelui, în Opere complete, 9, Editura Trei, București, 2005, p. 43. 18 Alfred Adler, op. cît., pp. 196-197. 19 C.G. Jung, Opere complete. Dezvoltarea personalității, 17, ‹2006›, si urm., p. 97. 20 Idem, Aion. Contribuții la simbolistică sinelui, si urm., pp. 86-89. 21 Karen Horney, Personalitatea nevrotica a epocii noastre, Editura IRI, București, 1998, p. 23. 22 Ibidem, pp. 210-211. 23 Patrick Di Mascio, Freud după Auschwitz. Psihanaliza culturală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, pp. 36, 38-39. 24 Karl Jaspers, Condiții
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a luat revanșa în fața marxismului. Cele mai reușite pagini conțin fie secvențe literare (portretul lui Rubeli - p. 77, al lui Imre Toth - p. 178, al lui Pantazi - p. 268), fie mici piese speculative („dușmanul“ în optica securiștilor - p. 98 și urm., „conștiința“ ca putință de a te perpeli - p. 311 și urm.). Stilul apăsat literar nu-ți dă defel senzația că volumul e scris în marginea unui dosar arid de urmărire informativă. Dar, dacă lăsăm deoparte palierul memorialist, Dragul meu turnător
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
secvențe literare (portretul lui Rubeli - p. 77, al lui Imre Toth - p. 178, al lui Pantazi - p. 268), fie mici piese speculative („dușmanul“ în optica securiștilor - p. 98 și urm., „conștiința“ ca putință de a te perpeli - p. 311 și urm.). Stilul apăsat literar nu-ți dă defel senzația că volumul e scris în marginea unui dosar arid de urmărire informativă. Dar, dacă lăsăm deoparte palierul memorialist, Dragul meu turnător e un eseu despre geneza delațiunii ca act spiritual. Numai așa
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
noutate pentru majoritatea echipajelor care vor lua startul aici, în perioada 5-6 septembrie. Raliul propriu-zis va debuta vineri, la ora 16.00, când se va da startul din centrul istoric al Iașului. Vineri sunt programate trei probe speciale, restul probelor urm~nd a fi parcurse sâmbătă. Tot că o noutate pentru acest an, Superspeciala de la Râpă Galbenă va avea loc în finalul etapei de la Ia[i, sâmbătă, de la ora 16.00 (n direct la TVR Ia[i, TVR 3 [i TVR
Incepe Raliul Iasului Cotnari 2014 [Corola-blog/BlogPost/95732_a_97024]
-
care nu-mi era destinat.Nu cred că am tratat ceva mai cu lipsa de interes în toată viața mea cum am tratat școală aceea.Si totuși reușeam să par normală. Dar cât de normal putea fi un copil până la urm urmei ,un copil care își știa viitorul doar pentru că și-l vedea zilnic în orele de practică ,în ochii femeilor care lucrau într-o uzina comunistă? Și ciudat nu mi se părea greu dacă ai avea chemare sau ...dacă nu
EU SUNT UN ZBOR FRANT... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361232_a_362561]
-
28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SAXOFON Cu vocea caldă, dulce, languroasă, Ne-nvăluie-n chemarea sa lascivă, Nu poți să-i fii vreodată împotrivă Și nu mai vrei să stai închis în casă. Se-nalță sunetele-n cer-ogivă Indiferența toată-n urm-o lasă, Din timp ar vrea să fugă și să iasă Cu dragostea cea mare deopotrivă. Vom depăși ce-i trist și monoton, Va curge aprig sângele-n artere, Nu vom mai sta scorțoși prin vreun salon, Când viața-n
SAXOFON de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384359_a_385688]
-
împreună cu Filip, au înștiințat pe Domnul ca niște elini (greci), veniți în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paștelui iudaic, voiau să-L vadă (Ioan 12, 20-22). Alături de ceilalți ucenici, a fost trimis și Andrei de către Mântuitorul la propovăduire (Matei 10 și urm). L-a însoțit pe Mântuitorul pe drumurile Țării Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a săvârșit, a ascultat cuvintele Sale de învățătură și parabolele pe care le-a rostit în fața mulțimilor, a suferit alături de ceilalți apostoli, atunci când
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
lor, a Sf. Nicolae din Schei (prima școala românească, înființată în 1495, n.r.).Episcopul Petru Pavel Aaron are meritul cel mare că a deschis în Blaj cele dintâi patru școli românești naționale, la jumatatea veacului al XVIII-lea (1754 și urm.); ele se compun dintr-o școală primară, un colegiu latin și două seminarii, cele dintâi școli de preoție pe care le aveau românii. După ele se îndreptară toate celelalte, care răsăriră mai mult în veacul al XIX-lea pe acest
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
120 ha de pământ. </notelist> 1 Alexandru I. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura „Dosoftei”, Iași, 1989, p.25-36; 55-72. 2 Radu Rosetti, Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova. Tom I. De la origini până în 1864, București, 1907, p.168 și urm. Pentru aceeași chestiune și pentru altele înrudite vezi: V. Costachel, Aculin Cazacu, P.P. Panaitescu, Viașa feudală în ara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Științifică București, 1957; I.C. Filitti, Opere alese, Editura Eminescu, București, 1985 (Proprietatea solului în Principatele române
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]