16,924 matches
-
floare pe care o ia din mâna unei femei.). Aici, în fața tuturor, La picioarele marelui zeu nemuritor recunosc în acest fecior Viitorul meu moștenitor! ( Poporul îl aclamă. Fulgere luminează încăperea. Decebal ridică copilușl deasupra capului. Dochia plânge.). El este urmașul, urmașilor poporului meu! Știu, a înțelege e destul de greu Că în vinele lui curge sânge de dușman. 31 ( Se lasă o tăcere profundă.). Sângele lui Licinius, general roman ... Tehomir știa și a înțeles cu mintea-I vie Pe Dochia s-o
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
își va lua. ( După o pauză.). Copilul rămâne sub ocrotirea mea. ( Adresându-se către copilul din brațe. Ești ca floarea aceasta.Nevinovată făptură, Nu ști ce-i trădarea, nu ști ce-i ură. Poate, în vremuri, floare din altă floare, Urmașii, urmașilor tăi nu vor mai fi hârțuiți de popoare. În cântece să rămână, să fie știut Că de aici totul a început! ( Decebal lasă copilul din brațe și îl dă Olacului care îl ia de mână. Copilul se uită la
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
va lua. ( După o pauză.). Copilul rămâne sub ocrotirea mea. ( Adresându-se către copilul din brațe. Ești ca floarea aceasta.Nevinovată făptură, Nu ști ce-i trădarea, nu ști ce-i ură. Poate, în vremuri, floare din altă floare, Urmașii, urmașilor tăi nu vor mai fi hârțuiți de popoare. În cântece să rămână, să fie știut Că de aici totul a început! ( Decebal lasă copilul din brațe și îl dă Olacului care îl ia de mână. Copilul se uită la Decebal
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
înseamnă pe cel vinovat! Dă, mare zeu, dezlegare, Dă, mare zeu, poporului iertare! De când sunt dacii nimeni n-a îndrăznit Neamul ași trăda, altfel l-ai fi trăznit. Nimeni n-a fost laș Și nimeni să nu mai fie, din urmaș în urmaș! Scena 7. DECEBAL ( Către străjerul ce se apropie.). Ne aduce străjerul vreo veste? STRĂJERUL Sunt trimis de Baldobal să aduc veste Că dușmanul la Borodina este Și oaste de fier și nesfârșită Vine către cetate pe drum bun
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
cel vinovat! Dă, mare zeu, dezlegare, Dă, mare zeu, poporului iertare! De când sunt dacii nimeni n-a îndrăznit Neamul ași trăda, altfel l-ai fi trăznit. Nimeni n-a fost laș Și nimeni să nu mai fie, din urmaș în urmaș! Scena 7. DECEBAL ( Către străjerul ce se apropie.). Ne aduce străjerul vreo veste? STRĂJERUL Sunt trimis de Baldobal să aduc veste Că dușmanul la Borodina este Și oaste de fier și nesfârșită Vine către cetate pe drum bun, nestingherită. De
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
noastră, a celor de astăzi, este să păstrăm ceea ce au realizat înaintașii noștri, să reparăm, acolo unde s-a deteriorat, edificiul Unității Naționale și să clădim în sufletul copiilor și concetățenilor noștri bucuria de a fi români, de a fi urmașii celor ce au știut să găsească cele mai potrivite mijloace pentru a clădi o Istorie a Neamului Românesc, celor ce au știut să străbată prin veacuri ca popor, în ciuda marilor opreliști. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA 24 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA
MICA UNIRE de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1360779363.html [Corola-blog/BlogPost/351780_a_353109]
-
e la Soci își exercită misiunea preoțească într-o frumoasă împletire cu misia lumească de bun cetățean în comunitatea care l-a adoptat. În acest context, e remarcabilă atașarea sa de faptele demne ale înaintașilor, cele ce au hrănit memoria urmașilor. A ridicat monument soldaților care au stropit cu sânge jertfelnic glia locului și a animat evenimente de aducere aminte chiar în locurile impregnate cu simbolistica faptelor vrednice ale strămoșilor. Îmi amintesc, între altele, un eveniment care a prilejuit părintelui repovestirea
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
trebuie să fii încă de la ora trei, mult înainte de răsăritul soarelui pentru că numai atunci trage! Și nu trage orice ci numai exemplarul de colecție! Ehee, secrete pe care pescarii amatori le duc în mormânt, mai ales dacă nu văd în urmașii lor pe unii demni de aceste taine. Afară se lăsase frigul dar în mașină era bine și cald așa că, Relu și Melu, traseră și câte un gât de votcă ca să le fie plăcerea deplină. Nici nu băgară în seamă privirea
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
Lătărețu. Cântecele Polinei Manoilă nu se înscriu pe o linie de sate sau în cercul închis al unei regiuni, ci pe întinsa pânză a vieții sufletești a oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile strămoșilor și urmașilor Mariei Lătărețu. Fiecare cântec are poteca lui care spintecă de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele Polinei Manoilă curg ca un șuvoi de apă, curat, dulce și milenar, drept prin moșia inimii Gorjului. O Oltenie
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
Permadi, fiul lui Jayakeshi ÎI. El conduce până regatul până la 1171 fiind urmat de fratele său Vijyaditya ÎI până la 1201. Cum Shatha Deva a fost ultimul rege Kadamba care nu a avut succesor bărbat, tronul trece la cumnatul acestuia Kamadeva. Urmașii săi vor rămâne la conducere până când vor fi cuceriți de Yadavs din Deugiri. În 1294 Alauddin Khilji, vicerege al Bengalului și nepot al Jalauddin din Delhi capturează regatul Yadava din Deugiri în Deccan. Goa cade în mână musulmanilor pentru prima
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
excursul său tendința majoră a lumii contemporane spre globalizare, în ciuda faptului că, tradițional, suntem legați de concepte precum „patrie” și „specific național”. Se cunoaște că Biblia ne spune că pământul a fost dăruit oamenilor fără graniță „Grădina Eden” era pentru urmașii Bărbatului și ai Evei. Fără opreliști teritoriale. Mai târziu oamenii și-au creat granițele și interdicțiile dintre ele. Deci, era fenomenul imploziei. Acum, acest fenomen socio-uman este invers. Al exploziei. Se dorește revenirea la „Grădina Edenului”, prin fenomenul globalizării, implicit
TEATRU ŞI IDENTITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zoltan_schapira_teatru_si_identitatea.html [Corola-blog/BlogPost/356888_a_358217]
-
nedorită, scrisă de către Ștefan Paraschiv: „S-a stins regizorul Cornel Diaconu, cel pe care el l-am supranumit ,,regizorul-stenograf al erupției Vulcanului” - pentru că domnia sa a înregistrat pe bandă spectacole de apogeu ale Cenaclului ,,Flacăra”, creat și condus de primul între urmașii lui Eminescu, poetul iubirii Adrian Păunescu. În vara aceasta, măcinat de calvarul propriei existențe, l-am cunoscut pe domnul Andrei Păunescu, urmașul de sânge și de artă al Poetului, a cărui prietenie îmi face mare cinste. Printre altele, mi-a
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu by http://uzp.org.ro/un-ultim-omagiu-lui-cornel-diaconu/ [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
pentru că domnia sa a înregistrat pe bandă spectacole de apogeu ale Cenaclului ,,Flacăra”, creat și condus de primul între urmașii lui Eminescu, poetul iubirii Adrian Păunescu. În vara aceasta, măcinat de calvarul propriei existențe, l-am cunoscut pe domnul Andrei Păunescu, urmașul de sânge și de artă al Poetului, a cărui prietenie îmi face mare cinste. Printre altele, mi-a făcut, cu încredere, legătura cu domnul Diaconu, care se afla, pentru tratament, la Neptun. Deși apropiații presimțeau acest sfârșit, nu mă gândeam
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu by http://uzp.org.ro/un-ultim-omagiu-lui-cornel-diaconu/ [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
vântul hoinar se strecura voios, purtând poveștile de la o margine de pământ, la alta. Așa a ajuns povestea și la mine. Ca să nu se piardă, am ascuns-o în rădăcini, ca pe o comoară de preț. O comoară tainică pentru urmașii poporului care viețuia pe aceste sfinte meleaguri-dacii Trecuseră câteva zile de la Sărbătoarea Iubirii, sărbătoarea închinată ție, Dragobete. Înserarea învăluise pe nesimțite pădurea, zăpada începea să se topească, iar miresmele pădurii îi fermecau și-i tulburau pe cei cu inima sensibilă
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_floarea_carbune_1393774125.html [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
ce au ajuns luminători ai slavilor din Centrul Europei, care întregesc această alcătuire spirituală și civilizatoare. Nu putem ignora faptul că Răsăritul, pe parcursul istoriei bimilenare, a avut o evoluție spirituală diferită căci prin îndrumătorii săi duhovnicești adică sfinții și prin urmașii acestora ce au pășit pe calea sfințeniei, Răsăritul ortodox a rămas credincios Tradiției scripturistice, apostolice și patristice, care este foarte diferită, chiar diametral opusă Scolasticii și tuturor evoluțiilor istorico - spirituale din spațiul Europei occidentale. În Răsărit a funcționat Isihasmul cu
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
pe o asemenea margine. Din punctul acesta de vedere stăm bine, am putea organiza o Olimpiada a Selfiurilor. Oare Țânțarul Tigru are și el o soață crudisimă? Nu de alta, dar trece vara și ar fi păcat să rămânem fără urmași țânțăricoși și nu știu dacă Doamna Anofel se poate combina cu Domnul Tigru. Universul dulcic consideră inoportună ultima zicere, de altfel prostească, acum când toate răspunsurile le găsim din mers pe Internet. Mă întrebi dacă avem criminali în serie? Avem
MIGDALE DULCI AMARE (1) – DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_bud_1449855333.html [Corola-blog/BlogPost/341668_a_342997]
-
ce are la bază o legendă a unificării celor 3 ținuturi arhaice - ,,Severinelor, Gorjiilor și Vâlcelelor’’, într-o structură statală de sine stătătoare - și o a doua parte ce se desfășoară în epoca contemporană cu căutători de comori, testamente și urmași ai eroilor din vremurile de mult apuse. În cele 13 capitole ale romanului, parcă și numărul acestora predestinat, se desfășoară o luptă contnuuă între bine- reprezentat de cei cu frică de Dumnezeu și cu dragoste pentru glia strămoșescă și rău
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422546562.html [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
fi mai bine să facem un om de zăpadă Să vedem el ce orientare politică are poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă (25 ianuarie 2013) Erezie nulă sau fructele oglinzii M-am împăcat cu ideea Nu sunt urmașul Romei Zamolxis m-a învă țat latina direct de la greci Panthe onul din Carpați Așa strigă după mine nebunul satului Poți să știi de unde are informația De multe ori i-am făcut semn că-l înțeleg Și când a
EREZII DE-O CLIPĂ (1) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Erezii_de_o_clipa_1_costel_zagan_1374587337.html [Corola-blog/BlogPost/364181_a_365510]
-
viziona un film realizat de redactorul Mihai Georgevici - MCPRESS, la Muzeul Satului în 08.XII.2013, unde și-au dat concursul artiști ai Ansamblului Artistic Ciocârlia: Rodica Anghelescu, Ionuț Sidău, Maria Stroia și naistul Gheorghe Dumitru, un virtuoz al naiului, urmaș al maestrului Gheorghe Zamfir. În final veți putea asculta doi interpreți de certă valoare de la Orchestra Simfonică Radio: Andrei Adrian Dăgotescu - vioară și Adrian Teodoru la clarinet Vă doresc vizionare plăcută! https://www.facebook.com/voicanmarin?sk=wall Specta Referință
RENAŞTEREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Renasterea_traditiilor_roma_marin_voican_ghioroiu_1387022396.html [Corola-blog/BlogPost/363500_a_364829]
-
sărac, dar fericit (s.n.) că am apucat zilele mari pe care le-a vestit gândul meu, prin pana mea, în acești 50 de ani, începând cu cuvântarea ținută la Putna, în al 18-lea an al vieții mele . Las moștenire urmașilor mei - fiilor acestei țări... filele vieții mele, începută în săraca căsuță a părintelui meu, Dimitrie Xenopol, mic funcționar al țărei mele, care cu 350 de lei lunar, ținea o casă împovărată de 6 copii și care cu ajutorul sfintei gospodine ce
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
anul 1433 Alexandru Aldea hotărește să dea în fiecare an 3000 de asprii acestui așezământ. În 1466 Ștefan cel Mare și Sfânt stabilește mănăstirii un ajutor de 1000 de galbeni ungurești pe an. Dania va fi plătită anual de către toți urmașii lui. În anul 1471 același domnitor construiește turnul pentru corăbii de lângă mare, reface zidul, chiliile și trapeza mănăstirii. Prin anii 1501-1502 Ștefan Vodă repară, încă o dată, întreaga mănăstire și împodobește cu pictură biserica principală. Radu cel Mare stabilește, în anul
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
directorul Școlii Medii locale. Or, românii din această frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiți de demnitate națională, știu să-și iubească și să-și prețuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moștenit. Și-apoi dl Nicolae Bodnariuc e un urmaș demn de înaintași, anume grației sârguinței și hărniciei lui a și fost creat muzeul din Oprișeni: „Ideea înființării unui muzeu al satului natal s-a născut încă în aula universitară, pe când eram student. Apoi devenind profesor, am fost susținut de
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Icosul 1 Ales de Dumnezeu pentru virtuțile părinților tăi, ai urmat calea cea încredințată, înmulțind talantul ca un vrednic iubitor de cele sfinte, lucrând ziua și noaptea în via lui Hristos, pentru care ai primit plata ostenelilor tale: Bucură-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te, pământ bun al semănăturii duhovnicești; Bucură-te, mărgăritar dezgropat din țarină; Bucură
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Icosul 1 Ales de Dumnezeu pentru virtuțile părinților tăi, ai urmat calea cea încredințată, înmulțind talantul ca un vrednic iubitor de cele sfinte, lucrând ziua și noaptea în via lui Hristos, pentru care ai primit plata ostenelilor tale: Bucură-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te, pământ bun al semănăturii duhovnicești; Bucură-te, mărgăritar dezgropat din țarină; Bucură
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
să-nvingă, ori să moară”. Ne-ați dat mărețe pilde nouă și le-om păstra sub jurământ, Din jertfele ce le făcurăți, noi facem astăzi un crez sfânt. Și-n fiecare an de-acum, în ziua aceasta, fiecare, Din călăreți, urmași ai voștri, vom face-a șarjei sărbătoare. Plecați, smeriți, pe-al vostru templu, depunem laurii, ca floare, Strigând în fața morții voastre: Să știți că șarja-n veci nu moare! NOTA: În ziua de 16 noiembrie 1916, escadronul 3 din regimentul
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]