549 matches
-
Mirzam Al-Jawza' (Sirius), se închină un grup de arabi.” Denumirea alternatică "Aschere", utilizată de Johann Bayer, este derivată din aceasta. În teosofie se crede că "Șapte Stele din Pleiadele" transmit energie spirituală la cele Șapte Raze din "Logosul Galactic din Ursa Mare", apoi la Sirius. De acolo este trimisă prin Soare către zeul Pământului (Sanat Kumara) și în final prin șapte Maeștri ai Înțelepciunii Antice către rasă umană. Dogoni sunt un grup etnic din Mali, Africa de Vest, au cunoștințe tradiționale astronomice despre
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
Verde), Cornel Costea (Forța Civică), Iosif Eugen Vucicu (Partidul Uniunea Ecologistă din România), Marinică Bunea (Partidul Poporului), Nicolae Apostolescu (Partidul Social Democrat al Muncitorilor), Mariana Șerban (PRM), Adonis Cezar Mihalache (Partidul Național Democrat Creștin), Sorin Cristian Nică (PER) și Gheorghe Ursa (Partidul ” Totul pentru Țară”).
Rezultate finale exit-poll Sectorul 4: Piedone câștigă cu 83% () [Corola-journal/Journalistic/44426_a_45751]
-
29 15529 TINCA LUCIA (n. 1964) Rm. Vâlcea, str. I. L. Caragiale, nr. 1, bl. A41/, sc. B, ap. 6 14500 UNGUREANU F. ION (n. 1933) Rm. Vâlcea, Str. Luceafărului nr. 5, bl. A20, sc. E, ap. 7 țel. 726720 9465 URSA N. EMIL AURELIAN (n. 1938) Rm. Vâlcea, Str. Dacia nr. 7, bl. 7, sc. B, ap. 10 țel. 725239 9485 VÂRTEJ C. CONSTANTIN (n. 1944) Rm. Vâlcea, Str. Tineretului nr. 14, bl. S2, sc. I, ap. 26 țel. 093274249 14627
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
măsoară 38x28 cm) cuprinde 56 de file. Ilustrațiile au fost gravate inițial pe plăci de cupru de către artistul augsburghez Alexander Mair (cca. 1562-1617) înainte de a fi reproduse pe hârtie. Filele se împart astfel: Filele sunt numerotate începând cu prima constelație (Ursa Mică), utilizând un cod alfanumeric bazat pe cele 24 de litere ale alfabetului latin (literele J și U nefăcând parte în acea epocă). Astfel, prima filă este numerotată (recto-verso) A, a doua B, apoi C până la a douăzeci și patra
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
cu o capă înstelată. În sfârșit, partea inferioară a gravurii este compusă de o reprezentare a constelației Capricornul, precum și o vedere din Augsburg, orașul în care a fost publicată lucrarea. Constelațiile sunt prezentate în ordinea descrescândă a declinației, începând cu Ursa Mică, cele 12 constelații ale zodiacului apar de la a 22-a (Berbecul) până la a 33-a poziție (Peștii), următoarele 15 constelații fiind situate sub planul eclipticii. Fiecare ilustrație este înconjurată de o riglă divizată în grade pentru a permite determinarea
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
În oraș. Se făcuse târziu În noapte... Eu deja mă vedeam În canalul colector... Știți cine erau ceilalți care erau cu ei? Colonelul Ruxandra și nu mai știu cum, era șeful anchetatorilor cu problema legionară... Era Berbec ăsta, era Vasile Urse, zis Sile, și Încă doi sau trei pe care nu-i știam pă nume... Și aceste șicane au mai continuat? Eu, spre exemplu, În felul acesta am scăpat, dar nu știu ce s-a Întâmplat cu ceilalți, cu Lupescu sau cu Brezeanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe Brezeanu nici nu Îl cunoșteam. Nu știam ce se Întâmplă cu ei, da’ când m-au obligat să fac pe informatorul m-a Întrebat: „Cunoști pe cutare?”. „Pe cutare?” „Nu cunosc. Nu cunosc.” Cu toate că pe unii Îi cunoșteam... Și Urse ăsta mi-a spus: „Pentru un timp nu mai luăm contact. Te las În pace, te mai odihnești și dumneata”... Mă lua cu planuri, dar când eram cu soția prin oraș, Îl vedeam pe după câte un copac mai gros că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
230 Turdeanu (deținut) 141 Turturea (judecător) 306 Turtureanu (deținut) 238 Ț Țopa Petre 74 Țucă Marin 78 Țurcanu (Eugen) 33, 59-61, 68-69, 214, 230, 232-233, 238-241 Țuțea Petre 38 U Unghie Costică 370 Untaru 329, 331, 342 Urdea Simion 353 Urse Vasile 80 Ursescu (deținut) 355 Ursu Sever 50 Urzica Marin 303, 324 Urzică (din Rașca) 28 Urzică Petre (din Târgu Mureș) 279 V Vâlcu (prim-secretar) 93 Valeriu Mateescu 302 Vasile 347 Vasile Savu 273, 279 Vasiliu (deținut) 85, 324
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aveau alte treburi, nu-i mai băteau la cap ! Dar acolo, sus, "în creierul munților", nu prea era semnal și cabanierul nu se obosise să-și pună antena, așa că toată ziulica stăteau pe afară, băteau mingea, se mai jucau cu Ursei câinele ciobănesc mare cât un urs și cam atât. Cărți nu prea citeau nici când erau la școală, darămite acum, în vacanță !... De desenat desenau la școală, când nu aveau chef de învățat și, vorba ceea, când are un elev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
să miroase așa. Îl ținea de după gât și-și afundase fața în pletele lui. Era așa de bine acolo, așa de cald dar altfel de căldură decât a soarelui încât adormi. Când se trezi, își văzu prietenii dormind în poieniță. Ursei, câinele, stătea acolo și-i păzea, așa cum făcea de obicei la stână, cu oile soarele era sus și îi era foame. Când deschise pumnul, ce să vezi ! Înăuntru era o bucățică mică de pâine albă, pătrată, cât o înghițitură. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
nu-l auziseră și alergaseră toți în poiană, râzând, strigând. Atunci cabanierul îi spusese câinelui, care se luase pe poteca după el : "Tu stai aici și păzește copiii!" Iar câinele se întorsese spre casă. Se uitară unul la altul înmărmuriți. Ursei se făcuse și el mic (cât putea să se facă de mic un câine ciobănesc) și când se uitară la el nu le veni să creadă : lacrimi mari i se rostogoleau pe bot și se uita în sus, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
să nu te audă urlând sau când te-apuci tu să sapi de nu te mai oprește nimeni, le dai cu praf în ochi ! De ce-i mai fi fiind și tu câine la stână, asta nu știu... Nu era rău Ursei ăsta, dar zicea și el așa, cu năduf, că alergase toată ziua după oi și acu' picase lemn de oboseală. Las' că-i trece, behăi ușurel Bălțata și adormi la loc așa era ea, bună și blândă, ca oaia. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
luă Valentina. Lui tati Îi scria banca, cei de la impozite, cei de la gaz - din câte se pare, nu și-a plătit facturile. Îi scriau chiar și cei de al Asistența Socială - un psiholog, al cărui nume de familie era D’Urso. Cine știe de ce? Se cățărară În sus pe scări. Poate că această clădire fusese cândva o mănăstire, dar Valentinei Îi părea că seamănă cu un spital - toți pereții erau albi și avea geamuri către scările interioare, ca În sălile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
154 P.Anca, op.cit., p.32-33 (în sensul că certificatul de naștere nu dovedește identitatea copilului, această identitate dovedindu-se cu orice mijloace de probă și mai ales prin folosirea stării civile, vezi, A.Ionașcu,M.Mureșan, M.N.Costin, V.Ursa, Filiația și ocrotirea minorilor, Cluj Napoca, Edit. Dacia, 1980, p.22.) 155 Art.51, C.fam. 156 Trib.Sup.,dec. civ. Nr. 731 din 20 mai 1970, in CD. 1970,p. 183.. 157 Trib.Sup.,dec. civ. Nr.809 din 28
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Plus, Cluj-Napoca, 1997; Nopți și zile, Târgu Mureș, 1999; Just Poems, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Adriana Cean, Drum iterativ, ECH, 1993, 9; Alina Cuceu, Printre femei și în lume, ECH, 1993, 9; Maria-Elena Ganciu, Sabatul poeziei, ECH, 1993, 9; Mihaela Ursa, „E toamnă printre femei și în lume”, ST, 1993, 11; Al.Cistelecan, Primul poet de la Direcția IX, LCF, 1994, 4; Traian Ștef, „E toamnă printre femei și în lume”, F, 1994, 2; Rareș Moldovan, „E toamnă printre femei și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
compoziții poate să alunece pe "piste greșite ". 2. Documentarea și căutarea ideilor (invențiunea) 2.1. Documentarea constă în căutarea faptelor, a exemplelor absolut indispensabile pentru a răspunde la solicitările subiectului. Aceasta se real izează prin consultarea mai mul tor s urse: texte (științifice , beletristice), manuale, lucrări de critică (literară, științifică), dicționare, experiența personală. 2.2. Căutarea ideilor înseamnă procesul de gândire în care sunt implicate faptele și exemplele. Procesul căutării ideilor constă în trei operații și anume: * analiza (reducerea unei idei
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Concepte și metode În cercetarea imaginarului: dezbaterile Phantasma Cuprins Cuvânt Înainte (Corin Braga) 7 I. Imaginar cultural Anarhetipul și stările alterate de conștiință (Corin Braga) 15 Ficționalizarea (Mihaela Ursa) 73 Metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop) 103 Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea (Cornel Vâlcu) 130 Lux, calm și voluptate - Un excurs de estetică fenomenologică (Horea Poenar) 170 II. Imaginar social Dezintoxicarea creierelor (Ruxandra Cesereanu) 213 Locurile memoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
absolută, temele prezentate În cadrul primei serii au fost: anarhetipul (Corin Braga), deprogramarea creierelor (Ruxandra Cesereanu), locurile memoriei (Ovidiu Pecican), rezistența prin cultură (Sanda Cordoș), metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop), tranziția și reconstrucția societății civile (Marius Jucan), ficționalizarea (Mihaela Ursa), postmodernitatea - pod cu trei capete (Cornel Vâlcu), estetica fenomenologică (Horea Poenar) și generații fără memorie (Ștefan Borbély). În acord cu preocupările membrilor, temele s-au grupat spontan În două arii tematice, reflectând cele două „aripi” ale Centrului: imaginarul cultural-artistic și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Phantasma, precum și a câtorva invitați din afară care au participat la aceste dezbateri, i-a cuprins pe Ștefan Borbély, Corin Braga, Carmen Bujdei, Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordoș, Anca Hațiegan, Marius Jucan, Ovidiu Mircean, Mircea Muthu, Horea Poenar, Doru Pop, Mihaela Ursa, Diana Adamek, Marius Lazăr, precum și doctoranzii și masteranzii Vlad Roman, Nicolae Turcan, Cosmina Berindei, Constantina Buleu, Andrada Fătu-Tutoveanu, Ioana Macrea-Toma, Iulia Micu, Corneliu Pintilescu, Andrei Simuț, Radu Toderici, Florin Morar. Tot ce Îmi rămâne să sper este ca din plăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la o „nebuloasă” de imagini, În care „pulberea” de sensuri ajunge să vorbească prin ea Însăși, fără ca noi să fi scos din operă un schelet interpretativ. Într-un fel, asta e ceea ce face Simona Popescu scriind despre Gelu Naum. Mihaela Ursa: Da, numai că acele latențe rămân până la urmă tot niște interpretări, un fel de rămășițe de sens. Chiar dacă ele nu devin coerente Într-un sens unic, ele păstrează destul de clar o certă coerență interioară... Ovidiu Mircean: Problema e ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
artistic, la fel fiecăruia dintre noi. O operă are un efect diferit pentru oricare tocmai din acest motiv: participăm la facerea ei În egală măsură În care ea participă la facerea noastră. Și atunci orice „știință” este făcută imposibilă. Mihaela Ursa: Pe mine, În temele la care lucrez În prezent, despre feminitate, despre critic, autor, despre felul În care aceștia Își substituie pozițiile, mă ajută foarte mult o metodă compozită, care vine parțial dinspre psihocritică și parțial dinspre metoda gândirii analogice
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de sens și nu se configurează Într-un sens unitar și final, există totuși unitățile mai mici de sens. Pe undeva, nu știu dacă nu cumva pe trupul mort al arhetipului nu se ridică niște copii arhetipali la fel de unitari. Mihaela Ursa: Puneai pe același plan Orbitor cu Exuvii ca exemple de rupere, de destrucție a textului. Mie nu mi se par a sta deloc pe același plan, chiar În afara oricărei judecăți de valoare, tocmai pentru că Exuvii ajung la anarhetip, la niște
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
stil estetic care are complexitate Îndeajuns de puternică pentru a crea o lume credibilă, profundă, care nu este limpede la nivelul unei singure dimensiuni, cum ar putea fi cazul În Hidra. Iar spre deosebire de volumul doi din Orbitor, are coerență. Mihaela Ursa: Aici atingem un alt punct nevralgic, pentru că, deși În privința judecății de valoare lucrurile sunt cât de cât clare, când luăm În calcul doar textele artistice, unde operăm la nivel estetic, o teorie anarhetipală am Înțeles că ar integra și, de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dar nu cred că lucrul acesta e evident pentru istoria esteticii. Să ne gândim la ideea de autonomie a esteticului care a tronat până nu demult. Conform ei, esteticul trebuia izolat de psihologic, de social, de existențial, În definitiv. Mihaela Ursa: La cealaltă extremă, opusă primatului esteticului, ar fi critica de tip poststructuralist, fundamental stângistă, neomarxistă (unde intră și noul istorism, dar și cele mai multe feminisme), care aproape că trece cu vederea orice idee de estetic, fiind interesată exclusiv de mesajul social
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dar cum e posibil să preluăm zonele de interes ale alterității, cum percepem stilul În care lumea este văzută, creată, filtrată de un alt imaginar? Pentru că practic e posibil. O știm datorită acestei experiențe (arta) În care trăim repetat. Mihaela Ursa: Cred că, În teoretizarea pe care o propui, undeva ar trebui făcut loc fantasmelor pe care criticul le proiectează În text. Cu oricâtă democrație m-aș raporta la un text, nu pot pretinde că Îl abordez În absolută libertate și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]