541 matches
-
prin dezbaterea naturalității sale, față de orice proteză umană. Trăim azi posibilitatea reală ca definiția omului să fie refăcută prin manipularea organicului. Ficționalizarea ar putea duce la o redefinire a umanității, la limită. Altfel, ar rămâne un marsupiu al literaturii. Mihaela Ursa: I-aș fi făcut pe plac lui Cornel spunând că, probabil, o să vă dezamăgesc printr-o perspectivă mult prea tradiționalistă la momentul acesta. Toată meditația mea despre autor, subiect auctorial, critic pornește de fapt dintr-o meditație mai veche asupra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a descoperi paradigma organicistă. Sigur că gândirea umană este analogică, dar dacă noi am fi fost doar niște analogiști noutatea nu s-ar fi produs. Or, aici este misterul: cum este posibilă noutatea, cum este posibilă tocmai despărțirea, ruptura? Mihaela Ursa: Noutatea și ruptura mi se par posibile tocmai prin faptul că metaforele intervin În discursul științific Înainte ca discursul științific să formuleze concepte, să conceptualizeze, adică să cristalizeze și să cimenteze o evoluție fluidă. Metaforele În egală măsură catalizează cunoașterea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
le distrugă reciproc, sensuri care Într-o paradigmă poststructuralistă se anihilau reciproc. Noua idee este că aceste sensuri divergente ar putea să coexiste pașnic și să creeze printr-o conlucrare, nu totalizatoare, nu centrată, ci pur și simplu rizomică. Mihaela Ursa: Vreau să spun ceva legat strict de experimentul tău cu Castaneda. Un cosmolog - publicat și la noi, cu aplecări certe spre discursul teoretic, filosofic, critic -, Lee Smolin, scrie o carte de educare a publicului nespecializat cu ceea ce Înseamnă teoria relativității
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un pact (chiar dacă foarte mic și foarte ușor insinuat) cu orice structură din afara acestei realități și pe care noi o presupunem deviată. Din acest punct de vedere, voi răspunde și eu În absența domnului Jucan, care tocmai a ieșit... Mihaela Ursa: Vei răspunde ca și cum ar fi aici... Vlad Roman: Nu cred că ficționalizarea are ca finalitate proteza, ci mai degrabă o repliere a omului pe care noi Îl presupunem Într-o logică pozitivistă ca stând acolo, o reconstrucție a unui alt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o reconstrucție a unui alt om, cel pe care Îl văd eu, cel pe care Îl am În mine și pe care eu Îl proiectez În acel loc. Din acest punct de vedere, ficționalizarea este, În primul rând, constitutivă. Mihaela Ursa: Asta și susțin; singurul punct În care mă desprind de ceea ce crezi tu este afirmația ta că prezența lui „ca și cum” Înseamnă a afirma un pact anterior cu realul. Spui că nu e tocmai realul, e ca și cum ar fi realul. Când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mare viteză, Își schimbă opțiunile de la o fracțiune de secundă la alta, dar că În momentul În care exiști și gândești la o lume... Vlad Roman: Cu cât gândești mai mult la o lume, cu atât trăiești În ea... Mihaela Ursa: Trăiești Într-o lume infinită, dar ți-o imaginezi Închisă pentru că funcțiile noastre cognitive au nevoie de această limitare. Vlad Roman: Iar să ți-o imaginezi este un factor extern, exact diferența de care vorbeam, de care amintea Sanda Cordoș
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginezi este un factor extern, exact diferența de care vorbeam, de care amintea Sanda Cordoș când spunea că ea se adecvează textelor, nu adecvează ea textele, și că densitatea ei nici măcar nu este alterată, ci este identitatea textelor Înseși. Mihaela Ursa: Sigur că da, Însă citind un anumit text mă adecvez Într-un fel, În schimb nu pot participa la un altul În baza aceleiași modificări. Nu mă pot adecva și la o altă lume, În aceeași fracțiune de secundă. Subiectul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
virtualitate, fie că este Într-un trecut pe care ni-l amintim. Asta Înseamnă că nu acceptăm o logică exterioară de nici o treaptă, ci ne reconstruim În noi logicile parțiale prin care am trecut de la o clipă la alta. Mihaela Ursa: Mă gândeam cum să te conving că spunem același lucru. Faptul că Anca nu există, deși tu o vezi și Îi acorzi același grad de realitate cu Ruxandra, care există și În lumea noastră, a celorlalți, nu demonstrează decât că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acel ax identitar tare față de care să poată fi constatat jocul de rol? Față de un model exterior, din afara eului? Sau trebuie să admitem că, În mod paradoxal, proteismul infinit elimină teatralitatea, termenul nemaifiind adecvat la ideea de metamorfoză perpetuă. Mihaela Ursa: Ceea ce spui mă face să am certitudinea că În momentul În care spui „ca și cum” afirmi deja o opțiune pentru o lume, dar nu pentru o lume existentă, ci pentru una posibilă. Spui: „Îmi aleg lumea asta, Îmi aleg să trăiesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sute, atâți câți au fost ei, cel mult o mie. Această rezistență a existat În paralel cu Gulagul, pentru că ultimii luptători din munți au fost capturați și executați În 1962. Corin Braga: De aceea nici nu au fost reeducați... Mihaela Ursa: Susțin observația Sandei că ar trebui departajate tipurile de reeducare. Mi se pare, Ruxandra, că vorbești În textul tău În aceiași termeni - confundându-i de fapt - despre necesitatea de-a inversa procesul reeducării, pentru generațiile care au trecut efectiv prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poate inculca și o realitate a limbii, care continuă să fie cel mai unificator factor. Desigur Însă, ce fel de literatură? Scepticii nu cred să aibă dreptate când prevestesc retragerea literaturii În cercul unor inițiați. „A fi român” astăzi Mihaela Ursa: Cred că punctul nodal al lucrării Îl constituie ideea de revenire a tranziției, de tranziție reversibilă - cred că Anca oferă de fapt un argument În favoarea acestei idei. Dincolo de asta, spunând de la Început că nu Îmi recunosc nici un fel de competențe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se vedea fenomenul, ce tinde să devină de masă, al emigrării.) Așa că, dacă am vrea să dăm o definiție, am putea spune că „a fi român Înseamnă a avea În sânge dorința capitală de a nu mai fi român”!... Mihaela Ursa: Le vorbeam studenților mei despre patriotism ca o formă de iubire - la care, ridicând ochii, m-am lovit de privirile lor condescendent amuzate, și mi-am dat seama că generația lor, Încă și mai mult generația mea, nu poate să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
caz, dacă nu de-a dreptul amenințător, Într-o țară În care ideologia comunistă a demonetizat orice referire la patriotism. Cu toate acestea, nu putem trăi, se știe, Într-o societate civilă „internațională”. Apropo de cele spuse mai Înainte de Mihaela Ursa privind termenul patriotism - s-a comentat Îndelung intervenția unui parlamentar german care a spus că este „mândru” că este german. Revenind la Cioran, dramatismul exploziv al condiției de marginal al românului nu mai poate fi exploatat decât ca o emblemă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Editura Dacia, Cluj, 2005. Prezent În volumul colectiv Eminescu poet național, Editura Dacia, Cluj, 2002. Manuale: Introducere În relațiile publice, Editura Dacia, Cluj, 2000, Introducere În teoria media, Editura Dacia, Cluj, 2001; Media și Democrația, Editura Polirom, Iași, 2002. Mihaela Ursa a absolvit Facultatea de Litere din Cluj În 1995; și-a luat doctoratul În 2004. În prezent este lector universitar la Catedra de Literatură Universală și Comparată a Facultății de Litere din Cluj, calitate În care susține un curs despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
AFT, 1969, 11; Magdalena Popescu, „Secol nervos”, RL, 1969, 48; Cristea, Interpretări, 148-153; Regman, Cronicari, 56-65; Ardeleanu, „A urî”, 89-94; Ciobanu, Critica, 135-141; Dan C. Mihăilescu, Filtrele istoriei, LCF, 1979, 17; Adriana Iliescu, Tradiție și istorie, RL, 1989, 12; Mihaela Ursa, Între obsesie și sens, TR, 1991, 20; Alexandru Vrânceanu, În umbra lui Ulise, RL, 1991, 22; Munteanu, Jurnal, VI, 196-208; Cosma, Romanul, II, 136-137; Dicț. scriit. rom., II, 399-400; Micu, Ist. lit., 483-484; Popa, Ist. lit., II, 1025-1026. M.Mh
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
Ioan Holban, O privire către cei care vin, CRC, 1988, 42; Gheorghe Crăciun, Alibi pentru un prieten, ECH, 1989, 1; Val Condurache, Privind orașul furnicar, RL, 1991, 14; Cornel Ungureanu, Dumnezeu s-a născut în provincie, O, 1991, 16; Mihaela Ursa, „Scene din viața lui Anselmus”, ST, 1991, 4; Mihai Dragolea, Colecționarul din blocul pensionarilor, VTRA, 1991, 7; Sanda Cordoș, Despre singurătate, TR, 1991, 36; [Al. Th. Ionescu], Scurte note subiective la cartea unui însingurat prieten, „Calende”, 1996, 4; A.I. Brumaru
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
muzicanților (1978), culegere de proze care continuă linia mâlos-fantastică a narațiunilor de început, T. publică ceea ce critica va considera a fi cartea lui cea mai bună: romanul Coroana Izabelei (1982), o parabolă care ambiționează să înghesuie în strâmtul spațiu rural-imaginar Ursa Mică procesul de ardere în efigie a regimului politic contemporan cu scrierea romanului. Ambițiile sunt strangulate din fașă de incontinența literară a autorului, de altfel Coroana Izabelei fiind transformată după 1989 în trilogie. Marmură neagră (1989) e un roman despre
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
Florin Sicoie, Gheorghe Iova); Cornel Ungureanu, Țepeneag și ai săi, O, 1992, 20; Corin Braga, Onirism estetic și onirism halucinatoriu, RL, 1992, 21; Florin Manolescu, Miorița în versiunea postmodernă, LCF, 1992, 21; Ioan Urcan, Apocalipsa mioritică, APF, 1992, 5; Mihaela Ursa, Exerciții de zbor și arta fugii, APF, 1992, 5; Fevronia Novac, Singurătatea autorului, RL, 1992, 26; Gheorghe Iova, La est de Țepeneag, CNT, 1992, 50; Mihai Dragolea, Tiparul și urmarea, F, 1993, 2; Florin Manolescu, La o reeditare, LCF, 1993
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Jenö, „Boala scriitorilor români: lipsa de solidaritate” (interviu cu Dumitru Țepeneag), CNT, 1994, 40, 41; Octavian Soviany, Dezhumarea dragonului, CNT, 1994, 42; Negoițescu, Scriitori contemporani, 444-446; Petraș, Lit. rom., 113-116; Richard Saint-Gelais, Châteaux de pages, Lasalle (Québec), 1994, 95-107; Mihaela Ursa, Jurnalul relevant cultural, APF, 1995, 8; Ungureanu, La vest, I, 203-219; Micu, Scurtă ist., III, 354-358; Laurențiu Hanganu, Viața ca eșec, LCF, 1996, 13; Ioan Petru Culianu, Onirism și hipnagogie, CC, 1996, 4-5; Eugen Simion, Personajele reale în căutarea autorului
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
și nu prea, foșnind prin solzii vineți,/ în timp ce-n altă lună, a lotcii pescărești/ aproape roase vâsle strâns le țineți”. Răsună aici și alte clape, inclusiv (și nu fără farmec) cele amintind de G. Călinescu: „văzduhul e vibrant:/ - planete, astre urse -/ parcă ne vin ciudat/ peste planete curse.// Iubirea de înalturi/ ne arde-n trup, precum/ mari peșteri în bazalturi/ păstrează-al lunii fum”. Categorial, dominanta producției lirice din deceniile al șaselea și al șaptelea este un romantism aproximativ, puțin diferențiat
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
și candoare, TR, 1994, 13-14; Octavian Soviany, Între verism și parabolă, CNT, 1994, 34; Tania Radu, Un debutant cam sceptic, LAI, 1994, 39; Ada D. Cruceanu, „Felia amară”, „Timpul”, 1994, 10; Miruna Nicolae, Între felii amare, RL, 1994, 43; Mihaela Ursa, „Felia amară”, ST, 1994, 12; Eugenia Tudor-Anton, Felia dulce și amară a debutului, LCF, 1995, 28; Dan Silviu Boerescu, „Felia amară”, „Cartea”, 1996, 3; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 368-369; Aura Christi, „Ridicarea în genunchi”, CNT, 2000, 40; Paul Ungureanu, „Socrate
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
, Mihaela (25.IX.1971, Sângeorz-Băi), eseistă, critic literar. Este fiica Mariei Ursa (n. Artene), profesoară, și a lui Iacob Ursa, instructor feroviar. Urmează Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1986-1990) și Facultatea de Litere, secția română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1990-1995). După absolvire este asistent-cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
, Mihaela (25.IX.1971, Sângeorz-Băi), eseistă, critic literar. Este fiica Mariei Ursa (n. Artene), profesoară, și a lui Iacob Ursa, instructor feroviar. Urmează Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1986-1990) și Facultatea de Litere, secția română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1990-1995). După absolvire este asistent-cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” (1996-1998), apoi cadru didactic la Facultatea
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
9; Mircea Ivănescu, Un pariu cu literatura contemporană, „Rondul de Sibiu”, 1994, 2 decembrie; George Bădărău, Un pelerin în orașul imperial, DL, 1994, 12; Horea Poenar, „Melancolii retorice”, ST, 1995, 1-2; Mircea Doreanu, Melancoliile ultimului Văcărescu, AST, 1995, 2-3; Mihaela Ursa, „Melancolii retorice”, APF, 1995, 8; Sanda Cordoș, Dicționar de cărți, ECH, 1995, 6-9; Dan Silviu Boerescu, Dicționarul debutanților 1990-1995, „Cartea”, 1996, mai; Iulian Boldea, Melancolia exilului interior, „Cuvântul”, 2000, 12; Gheorghe Azap, Între vot și dezbatere, VTRA, 2001, 6-7; Lefter
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
Mircea Vasilescu, Lectura unui climat spiritual, CNP, 1990, 19; Monica Spiridon, „Ecorșeuri”, F, 1990, 7; Papahagi, Cumpănă, 240-252, 261-266; Steinhardt, Monologul, 50-55; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 180-184; Doina Curticăpeanu, Sub semnul lui Hermes, F, 1995, 6; Mihaela Ursa, „Institutul inimii”, APF, 1995, 10; Ulici, Lit. rom., I, 160-162; Simuț, Critica, 154-158; Georgeta Drăghici, Antologie de autor, RL, 1999, 38; Popa, Ist. lit., II, 568-569; Dicț. scriit. rom., IV, 673-674; Horia Gârbea, Inima 3 D a poetei, LCF, 2003
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]