529 matches
-
cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure Împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă tăciunele păstrat cu atâta grijă până atunci. Bărbatul se Întoarce mort În căruță, i se-mplini bietului om ursita. Pavel Ruxăndoiu Întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor necazurile nu cad pă pietre și soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună, subliniind faptul că ele se Înscriu În contextul generic al proverbelor despre
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o foarte abilă analiză a proverbelor necazurile nu cad pă pietre și soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună, subliniind faptul că ele se Înscriu În contextul generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este Înregistrată În colecții În forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice. Adaptat semantic la contextul concret, proverbul Încheie o secvență introductivă a narațiunii, care se Înscrie și ea În, paradigma om fără noroc, În care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită (oameni tare cumsecade, căsătoriți) și eșec (n avusesă dăloc parte dă bucurii). Acest conflict domină Întreaga narațiune, nu numai prin natura Întâmplărilor povestite (un destin reușit Întrerupt brutal de Împlinirea ursitei), ci și la nivel stilistic. Al doilea proverb semnalează Începutul declinului Într-o viață până atunci În plină ascensiune. Declinul destinului nu rămâne proiectat asupra lumii, ca În varianta-model (nu poate Încălzi toată lumea), ci este reproiectat simbolic asupra astrului Însuși
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
veșnică, neschimbată, nimene În lume, afară de unicul Dumnezeu..., nu e În stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată; ori să-l scape de pericolul sau moartea care i-au predestinat-o. Un singur mijloc prin care s-ar schimba ursita unui om e numai acela dacă, auzindu-le ce au ursit unui om, s-ar ruga nemijlocit după aceasta și anume până ce n-au apucat a i-o scrie În Cartea Sorții, să-i croiască o soartă mai bună. Dacă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
gradul cel mai Înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există În aceste condiții și o funcție de corijare, de raționalizare a realității, așa cum se Întâmplă, În alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! Iată o sintagmă adesea Întâlnită În narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat major. Prin ursită se Înțelege soția fiecăruia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
romanescă. Asta mi-e ursita! Iată o sintagmă adesea Întâlnită În narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat major. Prin ursită se Înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei În viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc pe cea de-a treia, atunci trăiesc cu ea până la moarte. Dacă o nimeresc pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat major. Prin ursită se Înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei În viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc pe cea de-a treia, atunci trăiesc cu ea până la moarte. Dacă o nimeresc pe cea de-a doua, atunci aceasta, după un timp oarecare, moare și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
timp oarecare, moare și el o ia pe-a treia. Dacă o nimerește pe cea dintâi, atunci va avea În viața lui trei femei. Când doi soți se despart, Însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină. În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita. Încercări de influențare a destinului apar chiar din seara de Sf. Vasile, când Înregistrăm un obicei consemnat de S. FI
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
viața lui trei femei. Când doi soți se despart, Însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină. În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita. Încercări de influențare a destinului apar chiar din seara de Sf. Vasile, când Înregistrăm un obicei consemnat de S. FI. Marian În Sărbătorile la români. Scopul principal al speciei prime de vergel (la care participă cine vrea) e profețirea norocului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
reușită. Supărat că nu i se dă făgădașul de la naștere, eroul din basmul. Fata Îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas În lume. Împăratul, În cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, Întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu păpușica licărea are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita Într-un mort. Fetei mult dorite de perechea Împărătească nu-i da inima brânci să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, parc-avea peri În cap, iar părinții erau Îngrijorați că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iar pe umeri și pe spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm În care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător , În care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă acolo, nu Înainte de a-i spune mamei tranșant: -Mamă, io am
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de la dânsa. Într-o dimineață, venise vestea că feciorul Împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul Împăratului, umbla el după vânat, dar gându-i era la nsurătoare și ținea morțiș să-și aleagă singur ursita, o fată crescută la țară, blândă ca o mielușea și frumoasă ca Viorica, fără viclenia și rățoielile celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acasă, Îi povestește tatălui său Întâmplările prin care a trecut, iar tatăl Îi mărturisește fiului că și el a vrut să vâneze aceeași vacă În tinerețe. O variantă derivată a vânătorii, al cărei rezultat este alegerea miresei, o constituie aflarea ursitei În urma tragerii cu arcul. Putem spune că tragerea cu arcul, ca punct de plecare al unei căsătorii, este o variantă metonimică a vânătorii. Acțiunea În sine poate nimeri ținta sau o poate rata; ținta aleasă poate fi o țintă bună
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei vedea oameni câtă frunză și iarbă și-i videa și o fată cu ștergari pus costește de la umăr Înspre brâu; aceea-i ursita ta, să o ieai. Merge acolo, Îi spune fetei că e partea lui. Fata Îi pune o condiție: dar tu să nu-mi bănuiești niciodată, când voi face ceva, că mai mult n-o să mă ai; ai să mă lași
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, În cele din urmă, În noroc. După ce află de la moșul Întâlnit În drum că E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te Însoară, că În doi mai degrabă veți afla norocul, este Îndrumat să meargă pe o cărărușă, Într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Slujba lui de căpetenie era să dea În fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, În fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde Își tocesc condurii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă "Duduca Mămuca", republicata ulterior sub titlul "Micuța", dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă "Răzvan și Vidra" (1867). Prima dramă romantică de inspirație istorică, "Răzvan și Vidra" prezintă o viziune pașoptista asupra trecutului, în spiritul ideilor "Introducției
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
Emil Giurgiuca (Dimineață de primăvară), Cornelia Buzdugan, G. Retezeanu, Iustin Ilieșiu, Teodor Murășanu, I. Constantinescu-Delabaia, Augusta Dragomir, Traian Ieremici, Grigore Popa, J. Murgu. Proză semnează Ion Agârbiceanu (În noapte, Fructul oprit, Solomon împărat), Victor Papilian (Un acuzat zâmbi), Pavel Dan (Ursita), Ion Munteanu, iar Al. Ciura publică pagini de memorialistică (În străini, din ciclul Amintiri din Blaj). Revista mai conține studii și articole privind literatura română sau universală (Horia Teculescu, Folclorul și literatura cultă, Elena Văcărescu, Mistica națională română în generația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
în special fetele bătrâne și urâte care nu se măritaseră ca să le vrăjească și să se poată mărita. Dacă se întâmpla ca una să se mărite, ea era slăvită și lăudată și avea clientelă. Unele babe știau să facă de ursită. Era un fel de magie neagră. Se practica mai ales cu scopul de a face rău altora în favoarea unora. Așa a fost în toamna anului 1924 cazul unei fete din sat pe nume Elena Gh. Cronț, frumoasă de altfel și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au dus opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
morții lor - le este prescris de soartă. Și că, între ei și Soartă, se află și zeii, care se joacă adesea cu ei. Și totuși se poartă în mare măsură ca și când ar fi liberi, ca și când ar putea să-și schimbe ursita sau lucrurile ar putea lua cumva alt curs. Oricât ar ști că totul este hotărât din nevăzut, ei tot aleg și stăruie să spere până și ceea ce prevestirile le-ar interzice să nădăjduiască. Iar atunci când Soarta îi constrânge să aleagă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lăcașul ei din mare și o poftește la Zeus. Tetis e nedumerită și nu se arată prea dornică să se ducă pe Olimp acum, când, îndurerată, plânge, înconjurată de surorile ei cele multe (Iliada pomenește, pe nume, treizeci și șase), ursita fiului ei. Dar până la urmă își pune un veșmânt albastru întunecat și pornește într-acolo. Este primită solemn, Atena îi dă locul ei de lângă Zeus. Hera o salută cu mare politețe și îi întinde o cupă de aur plină cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
beneficiază de un ,,tratament’’ epic edificator prin funcționalitatea lui umoristică. În ceea ce privește Făt-Frumos cu Moț-în Frunte, cel deal treilea ,,basm nuvelistic’’, aderența la fantastic se produce aici numai în virtutea unui progres de fermecătoare ambiguizare a leit motivului magic explorat de autor. ,,Ursita’’ face dreptate acolo unde vitregia legilor naturii a ,,însemnat’’ pe om cu defecte imposibil de înlăturat (urâțenia fizică și puținătatea minții, în cazul de față). ,,Arma secretă’’ a ,,ursitei’’ este, firește, iubirea. Zice autorul însuși în final: Doamne, bine trebuie
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
progres de fermecătoare ambiguizare a leit motivului magic explorat de autor. ,,Ursita’’ face dreptate acolo unde vitregia legilor naturii a ,,însemnat’’ pe om cu defecte imposibil de înlăturat (urâțenia fizică și puținătatea minții, în cazul de față). ,,Arma secretă’’ a ,,ursitei’’ este, firește, iubirea. Zice autorul însuși în final: Doamne, bine trebuie să fi petrecut câți au avut parte să se afle p-atunci acolo, la nuntă, dacă nu mai la față barem pe la coada meselor de la margini !... Dar nouă să
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]