306 matches
-
se poate schimba. Și iarăși mai crede că, până ce nu vine vremea să se întâmple un lucru, nu se întâmplă. Și vremea asta îi vine românului de timpuriu, pentru că însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață sunt de samă." 1 Ursitul/Ursita În majoritatea narațiunilor populare despre căsătorie, ursitul/ursita, numele sub care este desemnată perechea maritală, materializează în gradul cel mai înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există în aceste condiții și o funcție de corijare, de "raționalizare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
până ce nu vine vremea să se întâmple un lucru, nu se întâmplă. Și vremea asta îi vine românului de timpuriu, pentru că însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață sunt de samă." 1 Ursitul/Ursita În majoritatea narațiunilor populare despre căsătorie, ursitul/ursita, numele sub care este desemnată perechea maritală, materializează în gradul cel mai înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există în aceste condiții și o funcție de corijare, de "raționalizare" a realității, așa cum se întâmplă, în alt plan
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a persoanelor care îl serbează și, mai pe urmă, încuscrirea sau înrudirea. Specia a doua de vergel, care se serbează tot în seara spre Sf. Vasile sau Anul Nou, însă numai de către fetele mari, se ține pentru profețirea și cunoașterea ursiților. Cea de-a treia specie de vergel este sărbătorită în ziua de Anul Nou, după amiază, sau la Lăsatul de Sec în Postul Mare, doar de către feciori; la el se invită și fetele mari împreună cu părinții lor." Timpul căsătoriei poate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-l veghezi/până când să-l înviiezi!" Roaba o asigură că "unde s-a mai pomenit fată de-mpărat să rămâie nemăritată, ca ale proaste și sărace!" Fata le spune părinților despre prorocirile călugărului, apoi pornesc toți trei să-i caute ursitul. Locul unde-și află ursitul are atribute ciudate: mai întâi, se află în afara limitelor împărăției, apoi casele mari și frumoase, jur-împrejur cu ziduri de piatră nalte cât biserica se-ntind pe un șes întins. Bat la poartă, nu răspunde nimeni
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înviiezi!" Roaba o asigură că "unde s-a mai pomenit fată de-mpărat să rămâie nemăritată, ca ale proaste și sărace!" Fata le spune părinților despre prorocirile călugărului, apoi pornesc toți trei să-i caute ursitul. Locul unde-și află ursitul are atribute ciudate: mai întâi, se află în afara limitelor împărăției, apoi casele mari și frumoase, jur-împrejur cu ziduri de piatră nalte cât biserica se-ntind pe un șes întins. Bat la poartă, nu răspunde nimeni; bate și fata, iar poarta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de fapt, un palat ce se află în mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat "pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna". În basmul Zâna Zânelor [Ispirescu], cea sortită i se înfățișează eroului sub forma unei bufnițe . În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
teoretice de bază: lectura celor mai importante opere ale cercetătorilor care s-au aplecat asupra problematicii destinului. În ceea ce privește nașterea , am identificat trei clase de invariante : nașteri miraculoase, ursitoarele și destine deviate . Capitolul despre căsătorie include numai două clase de invariante :ursitul și anomalii neîntâmplătoare Dat fiind materialul documentar imens aflat la dispoziție, am căutat să operez o selecție destul de severă din punct de vedere tematic.Am căutat ca narațiunile să nu se repete, analizând doar reprezentările destinului:nașterea și căsătoria, în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Între document și evocare (1975) urmărește, între altele, sursele utilizate de Zamfir C. Arbore în scrierile sale memorialistice, iar monografia Creația literară a lui B. P. Hasdeu și folclorul (1983) analizează importanța literaturii populare ca izvor de inspirație pentru romanul Ursita, scrierea istorică Ioan Vodă cel Cumplit, drama Răzvan și Vidra și pentru alte opere. SCRIERI: Proza lui Vasile Alecsandri, Chișinău, 1970; Între document și evocare, Chișinău, 1975; Creația literară a lui B. P. Hasdeu și folclorul, Chișinău, 1983. Antologii: Vasile
ZAVULAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290719_a_292048]
-
nici nu va pieri II. Reînvie-n mine tot trecutul Plin de tinerețe și avânt Glasul celor ce și-au dat tributul Iarăși ne trimite-al lor cuvânt Peste soarta noastră neclintită Orișice furtuni se vor zdrobii Luminând a neamului ursită Soarele din nou va răsării Români fiți gata când veți auzii Semnalul care vă va dezrobii Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ce au oarece suferințe și care cred că prin magia practicată de acestea ar putea fi lecuiți. Una din cunoscutele vrăjitoare ale satului a fost Baba Victoria Căpățână care ne-a lăsat câte ceva din cunoștințele ei, în domeniu : Pentru cunoașterea ursitului. - O fată care vrea să-și vadă ursitul, o poate face când firele din război sunt aproape gata și n-a mai rămas pe sulul de urzeală decît o singură vergea, ia vergeaua cu dinții, iese de se uită în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prin magia practicată de acestea ar putea fi lecuiți. Una din cunoscutele vrăjitoare ale satului a fost Baba Victoria Căpățână care ne-a lăsat câte ceva din cunoștințele ei, în domeniu : Pentru cunoașterea ursitului. - O fată care vrea să-și vadă ursitul, o poate face când firele din război sunt aproape gata și n-a mai rămas pe sulul de urzeală decît o singură vergea, ia vergeaua cu dinții, iese de se uită în uliță, de după stâlpul porții. Primul om pe care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
gata și n-a mai rămas pe sulul de urzeală decît o singură vergea, ia vergeaua cu dinții, iese de se uită în uliță, de după stâlpul porții. Primul om pe care-l va vedea pe uliță, va fi din neamul ursitului ei. - Scrie numele feciorilor pasibili a-i fi soți, pe petice de hârtie, le împăturește bine, le amestecă în aluat, le bagă în oală de pământ și le pune la fiert, la ora 12 noaptea. Fata va avea parte de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
colac Și te pui noaptea sub cap; Iar tu încă să-mi aduci Pe cine o fi să fie Mie de soție. În vis să-l visez, Aievea să-l văz ! Peste noapte, fata «în mod sigur» își va visa ursitul. De ibovnicie. - Fata care vrea să-și facă de dragoste, se desbracă-n pielea goală și-și toarnă unt topit după cap și printre sâni. Cu unsoarea ce i s-a prelins pe trup va face scovergi cu care-l va
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
semnul predestinării: căci astfel a fost voința sorții/ Ca tu să-mi dai durerea și voluptatea morții/ Și să-mi răsai din marea de suferinți, înnaltă,/ Ca marmura eternă ieșită de sub daltă 100. Într-o imagine pandant, iubita își caută ursitul reluând motive din literatura populară: Ca să iasă chipu-n față,/ Trandafiri aruncă tineri,/ Căci vrăjiți sunt trandafirii/ De-un cuvânt al sfintei Vineri 101. Ființa ei este mai întotdeauna poleită de lumina lunii, dând astfel tonul unei subtile magii. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mișcă dulce a ei buze mici, subțiri;/ Iar pe patu-i și la capu-i presurați-s trandafiri 106. Revin aceleași imagini ale iubitei, fie înconjurată de trandafiri roșii, fie aruncând ea însăși în apă petalele simbolicei flori pentru a-și vedea ursitul; în subsidiar, însă, trandafirul simbolizează nașterea sentimentului iubirii abia-nțelease, dar care, încet-încet, îi cotropește sinea. Când zburătorul apare, el nu este descris fizic; este redată doar comuniunea sufletească a celor doi, accentuându-se ideea de mister: încăperile gândirii mai nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la frontierele noastre" de către conducerea de la Belgrad. Acestea "stârnesc indignarea și ura întregului nostru popor muncitor. Toți oamenii cinstiți și iubitori de pace condamnă manevrele criminale titoiste și devin mai hotărâți în a spori vigilența pentru a zădărnici orice uneltiri ursită (sic!) de dușmanii păcii de la Belgrad". Următoarea frază pare scoasă din repertoriul propagandistic al ceaușismului târziu: "Ei ("oamenii cinstiți și iubitori de pace", n.m.) înconjoară cu dragoste fierbinte bravii grăniceri cari apără eroic hotarele sfinte ale patriei" (DJTAN, fond Comitetul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
urmă moștenitoare a vechii familii domnești...” (Al. Odobescu, 123) În structura apozițiilor cumulative, coexistă termeni-secunzi în nominativ cu termeni acordați în caz cu termenul-bază: „Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară (...) îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian?” (M. Eliade, 502) Dacă se realizează substantival, termenul secund al relației de apoziție se situează uneori în cazul genitiv, deși termenul-bază, exprimat printr-un adjectiv, calificativ sau pronominal, stă în nominativ sau acuzativ: „Partidul nostru, al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Legenda Sfintei Vineri, un împărat poruncește slugilor să pregătească o „căldare” cu „plumbu și seu și smoală”, în care, după „șapte zile și șapte nopți” de fierbere s-o bage pe cea ce-l refuzase 12). Vrînd să-și cunoască ursiții, „timpul cînd se vor căsători, precum și soarta ce le așteaptă”, în unele locuri - arăta Simion Florea Marian - fetele „în diferite zile de peste an, dar mai ales în sara de Sf. Andrei, spre Anul Nou sau Sf. Vasile și spre Sîn-Georgiu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
existenței este luată de la început și desfășurată în forme noi. Muribundul Hamlet își dă adeziunea, cu ultima suflare, la alegerea ca rege a tînărului și cutezătorului Fortinbras, ale cărui energie și temeritate îl vor duce spre alte destine decît cel ursit melancolicului visător. 31. Humor și religie Întrebarea dacă Kiekergaard are dreptate cînd stabilește o acută contradicție între humor și religie depinde, firește, de modul în care definim conceptul de religie. În eventualitatea că are dreptate în definiția lui, humoristul se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a-i feri de eventuale neplăceri în viața de familie care îi așteaptă. Așadar, tinerii erau căsătoriți ... , nu se căsătoreau, adeseori nici nu se cunoșteau. Dovadă că și mama, ne povestea ea altădată, era nespus de curioasă să-și vadă ursitul. Nu l-a văzut decât în ziua nunții, când fanfara, venită de dimineață în larga ogradă a bunicilor, deschidea marele eveniment al satului. A rămas copleșită la început de statura lui înaltă, figura severă, mustăcioara neagră ... tunsă scurt ... după moda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor se continua astfel: veneau la palatul domnesc dascălii școalelor cu discipolii lor, care rosteau orații întâi în grecește și apoi în românește...” Ajunul Crăciunului În Ajunul Crăciunului, se agită fetele mari, ca să-și viseze ursitul, adică viitorul soț. Astfel, fata pune, sub perna pe care va dormi, toate lingurile cu care a mâncat la masă, așa cum au rămas- nespălate. Tot așa, după ce s¬a spălat, își pune săpunul și pieptănul sub pernă. De obicei, se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ce simțea că îl atinge. Atunci își luă inima în dinți și strigă: - Asta să fie logodnica mea. - îți foarte mulțumesc, dragul meu iubit, îi răspunse atunci broasca. Cuvântul tău a sfărâmat toate farmecele ce mă țineau înlănțuită. Tu ești ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma până voi avea viață în mine.” Broasca cea fermecată - text cules de Petre Ispirescu) Limba română 1. Alcătuiește propoziții cu sinonimele expresiilor: de florile mărului, la urma urmelor, își luă inima în dinți
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor se continua astfel: veneau la palatul domnesc dascălii școalelor cu discipolii lor, care rosteau orații întâi în grecește și apoi în românește...” Ajunul Crăciunului În Ajunul Crăciunului, se agită fetele mari, ca să-și viseze ursitul, adică viitorul soț. Astfel, fata pune, sub perna pe care va dormi, toate lingurile cu care a mâncat la masă, așa cum au rămas- nespălate. Tot așa, după ce s¬a spălat, își pune săpunul și pieptănul sub pernă. De obicei, se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a boteza (a sfinți) casa. Se povestește că acum fetele nemăritate își puneau sub preșul de la pragul ușii mărgelele. Cereau de la preot un fir de busuioc. Seara așezau sub pernă mărgelele și firul de busuioc pentru a-și visa ursitul. III 4.3 OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ Astăzi se păstrează puține pe teritoriul comunei noastre. În seara dinaintea zilei de 9 martie, când se sărbătoresc „Cei 40 de mucenici” se aprindeau focuri înalte din paiele adunate de la curățatul grădinilor. În jurul focurilor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995), cea care în volumul de memorialistică Ursitul. Evocări, amintiri (1970) scria, printre altele: „ĂÎn timpul acesta, eu mă împrieteneam cu mama lui. Grație ei mă adusese tata în țară. Era o mare putere în făptura ei, cu fața netedă și palidă, ca o piatră scoasă din râu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]