306 matches
-
de un simțământ de pătimașă răzvrătire împotriva acestei nedreptăți.. -Că viata veșnică, nu-ti este sortită...din această pricină, să nu-ti fie inima întristată, nici mâhnită, nici posomorâtă...îi șopti rar un gând. Nu te plânge de ceea ce aparține ursitei tale, și nu tânji după ceva, ce nu ți-a fost hărăzit !... ”Sic erat in fatis ! ”. ...Înainte ca ființele să fie, a continuat gâdul, Cel de Sus a orânduit toate faptele lor...și, în vremea trăirii lor își împlinesc sarcina
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în fir de aur, cu părul de calcedonie și pirită, rătăcind printr-o pădure amară, luminată de nori trandafirii. Prințese oglindindu-și buzele triste în heleșteul verde ca smaraldul, în care picură o lacrimă de inorog. Prințese care-și omoară ursitul cu dulci prăjituri otrăvite și-și fac inel dintr-o șuviță castanie din părul lui, tăiată cu foarfece negru. Prințese cu maghiran ofilit între degete pale, cu ochi azurii, depărtați, cu sânii sferici și tremurători, cu palmele fără linii, cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
le este lor, când nu jertfesc nimic/ Ei își vor da viața pentru Troia - I 2). De fiecare dată, percepția eroinei trece dincolo de suprafața lucrurilor la care se oprește privirea omului comun. Ifigenia are vise prevestitoare. Ei i se arată ursitul, niciodată zărit în realitate, cu trăsături imprecise (Îl văd, dar nu-i ghicesc culoarea ochilor), nepământești : E născut dintr-o zeiță și ochii lui ard ca două văpăi. În brațele lui, paloșul nu șovăie. Fruntea lui e luminată de un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să discearnă semnele funeste în situații aparent fericite, ea rămâne neînțeleasă până și de cele mai apropiate persoane. Prietena ei Chrysis îi reproșează că percepe nefiresc lucrurile (Tu nu vezi ca toți oamenii), îi contestă capacitatea de a-și închipui ursitul, pe care o atribuie unei imaginații debordante (asta e o închipuire a ta. Nici nu știi cum îl cheamă), dar admite că de multe ori nu-i poate pătrunde sensul cuvintelor (vorbești întotdeauna prea frumos pentru mine - I 3). Chrysis
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
până în momentul când fetei i se poate anunța soarta reală, iar mai apoi nimeni nu mai pomenește de căsătorie. Ifigenia lui Eliade care nu a acceptat o moarte oarecare, ci doar una cu sens, continuă să vadă în Ahile mirele ursit și crede că nunta lor se va săvârși în cer. Și de data aceasta ea reușește să atribuie o semnificație simplei înșelătorii plănuite de oameni obișnuiți, condamnați să nu-și poată depăși condiția terestră. Ifigenia îi jură fidelitate eternă lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
m-am dezlegat de mult. Spre o căință plină de cântec înalță-mi cugetul și nu mă mai lăsa vecin mie, ci întinde-ți deșerturile tale între inima și gândul meu. Au nu vezi tu vrăjmașul duh al soartei mele, ursită blestemelor și plînsului? Ce rugi găsi-voi pentru tine, Moșneag neputincios, și din ce istoviri ridica-voi un urlet spre nepăsarea ta? Dar cine-mi spune că sânt și eu bătrân, mai bătrân ca tine, că inima mi-e mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de arțar, Să vină ca un armăsar ! (descântec din Oltenia, cf. 86, p. 330 ; din Vâlcea, cf. 20, p. 428 ; din Moldova, cf. 26, p. 229) Și tot arțarul este cel care oferă remedii magico- medicale în cazul în care ursitul/ursita întârzie să vină, și fata/băiatul se îmbolnăvește de „dor la inimă”. Sau „când le mănâncă Striga inima” (4), ca în această recomandare, scrisă în 1788, într-o Carte de doftorii : „Pentru dor de inimă, flori de arțar să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în cei doi ani de Africa, Teofana, și noi vom fi alții nu cei de acum, cum ai observat foarte bine că nu mai suntem liceeni de ieri. evoluăm odată cu timpul. Poate te găsesc căsătorită. — Dacă-mi iese în cale ursitul, sigur că mă căsătoresc, îl necăjește Teofana. Tu la fel vei proceda, dacă întâlnești femeia visurilor tale. — Teofana, îți spun ceva! — De acord. — Peste doi ani, indiferent ce se va întâmpla, că te vei căsători tu, că mă voi căsători
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Și în durerea-i muge ca un taur, 165Dar el mereu pe dânsul pietre toarnă Pân nădușit plesni acel centaur. Trecu - nainte - două lancii scurte - Pân- ce dădu de strălucita curte. Un an de când copila petrecuse 170Urzind gîndirea-i și visând ursitul, Un an întreg prea fericită fuse, Dar dup-un an mi-a fost-o-ajuns urâtul. Își amintea viața ce-o avuse Și peste pieptu-i își îndoae gâtul 175Și trist privea un punct cu ochii țintă, Și se uscă ca și la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nenorocirile ei. Simplitatea, sărăcia... asta îi păstrează liberi și senini. Așa, nu poartă povara nici unei bogății, nu sunt robii nici unei munci care să strice omenia din ei. Ei nu datorează vieții nimic altceva decât existența. N-au fatalitate... Au numai ursită. Stau drepți și ușori, gata să primească pe umerii lor slobozi viitorul. Bătuți de toate vânturile, de toate ploile și toate viscolele.. Asta-i viața lor, asta-i libertatea lor și nu și-ar schimba-o pentru nimic în lume
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un flex, Pierzând volanului controlul, El a pătruns pe ...contrasex! Șahistică Nebunul Negru, zvonuri curg în salbă, Ar fi sedus-o pe Regina Albă, Iar dânsa i-a cedat, s-ar presupune, Că, despre negri, știți cam ce se spune!. Ursită Când a deschis a vieții poartă, I-a fost Fortuna, cred, nefastă, Că fu întâi bătut de soartă, Apoi de soacră și nevastă. Idilă cu epilog Fu îmbătat de-a ei privire, Și-ndrăgostit ca-ntr-un scenariu, El a
VASILE VAJOGA by VASILE VAJOGA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83947_a_85272]
-
-i place s-o ia întotdeauna de la început. Să fie cumva nostalgia debutului ei de acum aproape douăzeci de ani? Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară, undeva, pe la marginile orașului, îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian? Sau să fie pur și simplu timiditate, indiferență, sau poate, chiar un început de neurastenie? - În orice caz, îl întrerupse Cladova, nu s-a schimbat prea mult. De când am văzut-o întîia oară, parcă ar fi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ce simțea că îl atinge. Atunci își luă inima în dinți și strigă: - Asta să fie logodnica mea. - îți foarte mulțumesc, dragul meu iubit, îi răspunse atunci broasca. Cuvântul tău a sfărâmat toate farmecele ce mă țineau înlănțuită. Tu ești ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma până voi avea viață în mine.” Broasca cea fermecată - text cules de Petre Ispirescu) Limba română 1. Alcătuiește propoziții cu sinonimele expresiilor: de florile mărului, la urma urmelor, își luă inima în dinți
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Legenda Sfintei Vineri, un împărat poruncește slugilor să pregătească o „căldare” cu „plumbu și seu și smoală”, în care, după „șapte zile și șapte nopți” de fierbere s-o bage pe cea ce-l refuzase 12). Vrînd să-și cunoască ursiții, „timpul cînd se vor căsători, precum și soarta ce le așteaptă”, în unele locuri - arăta Simion Florea Marian - fetele „în diferite zile de peste an, dar mai ales în sara de Sf. Andrei, spre Anul Nou sau Sf. Vasile și spre Sîn-Georgiu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sacre. A. Olteanu ia ca puncte de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (în noaptea de Sfântul Vasile, de Anul Nou, Bobotează, Paști sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele "de luare a dragostei" diferă de vrăjile "de aducere a ursitului"; dacă "luarea dragostei" se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele "de luare a dragostei" diferă de vrăjile "de aducere a ursitului"; dacă "luarea dragostei" se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe acele prin care tânărul este făcut conștient de calitățile fetei neglijate, vrăjile "de urât" îl vizau mai ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc în discuție un material
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre, ursitoarele figurează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: "[...] a treia zi după naștere, vin în casă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se întâmplă și în Ursitul sau în [Menirea ursitoarelor se împlinește] [Oprișan, IV]. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
destinului), continuând cu momentul popasului pe prisma unde aude spusa ursitoarelor (care sunt mesagere ale destinului), tentativa nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei într-un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat în noaptea de Anul Nou), prezența moașei, semnul norocos de la ceafă, faptul că flăcăul devine bogat, întâlnirea întâmplătoare de la târg (în discuția celor trei, cuvântul "noroc" se repetă în sintagma "noroc să ne dea Dumnezeu"), învoiala rapidă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aceasta, pentru a dejuca destinul, îl trimite pe copil în țări cât mai îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar îl acceptă numai pe fiul ei. Forța fatalității, autoritatea infailibilă a destinului reprezintă nodul fundamental din narațiunea Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui [B.P. Hasdeu]. Elena Niculiță-Voronca include în Datinile și credințele... o poveste în care "un filosof" spune părinților ce anume "îi era scris" copilului în viață: "Să facă trei maice îngreunate, să-l omoare pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se poate schimba. Și iarăși mai crede că, până ce nu vine vremea să se întâmple un lucru, nu se întâmplă. Și vremea asta îi vine românului de timpuriu, pentru că însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață sunt de samă." 1 Ursitul/Ursita În majoritatea narațiunilor populare despre căsătorie, ursitul/ursita, numele sub care este desemnată perechea maritală, materializează în gradul cel mai înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există în aceste condiții și o funcție de corijare, de "raționalizare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]