607 matches
-
pe care o Împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede În evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, În acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre naștere. B.P. Hasdeu Înregistrează diferite cazuri În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre naștere. B.P. Hasdeu Înregistrează diferite cazuri În care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre naștere. B.P. Hasdeu Înregistrează diferite cazuri În care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se Înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se Înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. Lazăr Șăineanu arătă că, În basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: a treia zi după naștere, vin În casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: a treia zi după naștere, vin În casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare, Ursitoarea, toarce firul vieței; cea mijlocie, Soarta, rostește pățirile noului-născut; iar cea de-a treia, Moartea, rupe ața, și acolo va muri noul născut. Rostirile lor uneori se completează sau se contrazic rămânând În vigoare menirea celei din urmă. Aceea se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În cartea vieței și scrisa ei (anticul fatum) rămâne neclintită. Nici sfinții, ba uneori nici chiar Dumnezeu nu poate schimba hotărârea fatală. În afara prezențelor umane care sunt implicate În conturarea devenirii omului la momentul nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență În relație cu omul În gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai În legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința În ursitoare nu notează ca basmul, de pildă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
uneori nici chiar Dumnezeu nu poate schimba hotărârea fatală. În afara prezențelor umane care sunt implicate În conturarea devenirii omului la momentul nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență În relație cu omul În gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai În legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința În ursitoare nu notează ca basmul, de pildă practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență În relație cu omul În gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai În legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința În ursitoare nu notează ca basmul, de pildă practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
relație cu omul În gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai În legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința În ursitoare nu notează ca basmul, de pildă practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința În ursitoare nu notează ca basmul, de pildă practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă În imaterialitatea ei, imposibilitatea comunicării. Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă Într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia Îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de Întâlnire conflictuală a individuluicu ursitoarea lui. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nefavorabile (o desființare violentă Într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia Îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de Întâlnire conflictuală a individuluicu ursitoarea lui. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele celor ce se nasc și mor) și se hrănesc cu carne de furat. Ursitoarele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de Întâlnire conflictuală a individuluicu ursitoarea lui. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele celor ce se nasc și mor) și se hrănesc cu carne de furat. Ursitoarele, numite de români ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursitoarea lui. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele celor ce se nasc și mor) și se hrănesc cu carne de furat. Ursitoarele, numite de români ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cele trei dintâi nopți de a rândul: după altele, În noaptea a treia numai sau În cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai În a opta. Identificarea mai multor tipuri de narațiuni În care apar ursitoarele constituie o etapă importantă În tabloul reprezentărilor destinului În proza populară românească. a. Ursitoarele voci ale destinului Un prim tip include situațiile În care ursitoarele se constituie În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
șaptea sau tocmai În a opta. Identificarea mai multor tipuri de narațiuni În care apar ursitoarele constituie o etapă importantă În tabloul reprezentărilor destinului În proza populară românească. a. Ursitoarele voci ale destinului Un prim tip include situațiile În care ursitoarele se constituie În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor și Întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursitoarele constituie o etapă importantă În tabloul reprezentărilor destinului În proza populară românească. a. Ursitoarele voci ale destinului Un prim tip include situațiile În care ursitoarele se constituie În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor și Întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele Îi menesc astfel copilului: prima: ani mulți, În sănătate și cu pace să trăiască
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se constituie În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor și Întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele Îi menesc astfel copilului: prima: ani mulți, În sănătate și cu pace să trăiască; a doua Îi rânduiește să ia fata Împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În care poruncea să fie omorât. Baba, carel salvase la naștere, Îi iese din nou În cale și schimbă scrisoarea Împăratului; astfel, Împărăteasa Îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află În centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o Înfige Într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
copila nou născută, o fură și o Înfige Într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se Întâmplă și În Ursitul sau În Menirea ursitoarelor se Împlinește. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia destinului), continuând cu momentul popasului pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia destinului), continuând cu momentul popasului pe prisma unde aude spusa ursitoarelor (care sunt mesagere ale destinului), tentativa nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei Într un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat În noaptea de Anul Nou), prezența moașei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
va căsători cu o slujnică nevoiașă, care tocmai se născuse. Nobilul aruncă fetița În valurile râului Ouse. Aceasta e salvată de un pescar. Abia la sfârșit, nobilul Înțelege că nimeni nu se poate opune forței destinului. După credințele poporului român, ursitoarele scriu viața omului, așa cum are să se desfășoare, În toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat. Acțiunea din basmul Aflatul se petrece Aceeași situație
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]