1,059 matches
-
aparte: așezarea lor în rândul calităților și faptul de a fi un mijloc de definire a devenirii și de a reprezenta diferența maximă (Tusc.V, 50: contrarium est, quod positum in genere diverso ab eo, cui contrarium dicitur, plurimum distat ut frigus calori, vitae mors); necesitatea logică a adevărului unui contrariu și a falsității celuilalt (Tusc.IV, 53 necesse est ... in rebus contrariis duabus... alterum verum esse, alterum falsum); armonia contrariilor (De finibus bonorum et malorum, IV, 20 res..concurrent contrariae
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
una din doua) și sunt, după cantitate și calitate, contrariae. El enunță toate legile cunoscute despre raporturile de contrarietate și contradicție (Dogm.Plat.III). Maniera în care indică aceste raporturi stă la originea pătratului lui Boethius: Haec omnia ita esse ut dicimus, ex ipsis propositionibus facile ostendunt infra scripta. Incongruae Omnis voluptas bonum est Omnis voluptas bonum non est. Suppares Quaedam voluptas bonum est. Quaedam voluptas bonum est. III. Scopul lucrării este de a evidenția și de a analiza problematica armoniei
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ca și Macrobius, susține că nu trebuie confundată această esență nici cu lucrurile pur divizibile, nici cu formele indivizibile care se află în corp (culoare, fiecare calitate sensibilă; Comm. II, 2, 14 non quia aliquid significaret illam habere corporeum, sed ut possit universitatem animando penetrare et mundi solidum corpus implere, per numeros soliditatis effecta est). Critică opiniile peripateticienilor menționate de Iamblichos în Despre Suflet ap. Stobaios Ecl. I, 11, 32. Esența divizibilă este o esență care nu se opune esenței indivizible
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
2; II, 2, 14 qui et a pari et ab impari cybum id est perfectionem solliditas efficiunt) prin unitatea divizibilă distribuie principiul vital în toate părțile corpului și realizează "soliditatea" Universului; prin unitatea indivizibilă conduce, guvernează ansamblul cu înțelepciune (; sed ut possit universitatem animando penetrare et mundi solidum corpus implere, per numeros soliditatis effecta est - Comm. II, 2, 15). Amestecul fiind realizat, Demiurgul îl împarte în 7 părți, fapt posibil datorită prezenței esenței divizibilului (parului) în conținutul lui. Aceste părți sunt
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
liniară a progresiei alternată de pătrați și cubi 1, 2, 3, 4, 9, 8, 27 (ca și Porphyrios), iar ultimul pasaj (I, 6, 2-3) în care apare această teorie platoniciană nu aduce nicio reprezentare figurată (II, 2, 17 alternis, enim, ut monadem quae et par et impar est, primus par numerus ponetur id est duo). Jacques Flamant consideră că poziția autentică a lui Macrobius este cea a lui Porphyrios, ale cărui interpretări și teorii le urmează în general, adică schema liniară
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
interpretări și teorii le urmează în general, adică schema liniară. Demiurgul recurge, mai apoi, la umplerea intervalelor (spatia, ) existente între termeni (Tim. 36a; Comm. II, 2, 15; post hoc spatia quae inter duplos et triplos numeros hiabant insertis partibus adimplebat ut binae medietates singula spatia colligarent, ex quibus vinculis hemioli et epitriti et epogdoi nascebantur) cu ajutorul a două medietăți. Medietatea () este o serie de trei termeni care formează fie o progresie continuă ( ), fie termenul mediu unește între ele cele două extreme
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lor produs. Din punct de vedere geometric, punctul 12 este principiul mărimii, al dimensiunii; cel care dă naștere liniei (I, 5, 7; I, 5, 11 si quidem unum apud geometras puncti locum obtinet, duo lineae ductum faciunt quae duobus punctis ut supra diximus coercetur). Macrobius accentuează caracterul metafizic pe care îl implică noțiunea de , raporturile ei cu Divinitatea (deus prima hypostas) și cu sufletul (anima a treia hypostas), identificarea cu cea de-a doua ipostază Intelectul (mens, , Comm. I, 6, 8-9
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
având ca medietate ab) și a 19-a, asupra existenței necesare a două medietăți proporționale între două numere solide asemănătoare (a3 și b3, având ca medietăți a2b și ab2) Tim. 31b-32b, Comm. I, 6, 23 - primo ergo ternario contigit numero, ut inter duo summa medio quo vinciretur acciperet, quternarius vero duas medietates primus omnium nactus est) pentru a determina a priori numărul elementelor și a legitima posibilitatea transmutării lor. Platon stabilește o progresie continuă între elemente așezând două medietăți între cele
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
prin cealaltă să se opună, realizându-se o legătură inextricabilă între elemente: Focul : cald + sec; Aer : umed + cald; Apa : rece + umedă; Pământ : rece + sec. Comm. I, 6, 25-26 ita enim elementa inter se diversissima opifex tamen deus ordinis opportunitate conexuit, ut facile iugenrentur. Nam cum binae qualitates, talem uni unique de duabus alteram dedit, ut in eo cui adhaereret cognatam sibi et similem reperiret. Terra est sicca et frigida, aqua vero frigida et umecta est. [...] aer umectus et callidus est [...] super
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sec; Aer : umed + cald; Apa : rece + umedă; Pământ : rece + sec. Comm. I, 6, 25-26 ita enim elementa inter se diversissima opifex tamen deus ordinis opportunitate conexuit, ut facile iugenrentur. Nam cum binae qualitates, talem uni unique de duabus alteram dedit, ut in eo cui adhaereret cognatam sibi et similem reperiret. Terra est sicca et frigida, aqua vero frigida et umecta est. [...] aer umectus et callidus est [...] super hunc ignis cum sit callidus et siccus. Din aceasta decurge o combinație elaborată de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
alia movet. Et prior ad animam, ad omnia vero corpora secundus refertur (II, 15, 25). Această distincție între mișcarea corporală, care primește mișcarea de la un motor și cea a Sufletului 20, motorul (de eo autem quod ita per se movetur, ut sit cum moveri dicitur, quia ex se, non ex alio movetur, nulla potest suspicio passionis intellegi. II, 15, 15) denotă o altă opoziție fundamentală dintre agent (faciens, sufletul) și pacient (patiens, corp Comm. ibid. et passim), amândouă tipurile de mișcare
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în ce fel, pornind de la mișcările simple (circulare și uniforme), să ia în considerare mișcarea contrară a planetelor menționând mișcarea diurnă (I, 17, 6-7 de septem subiectis globis ait, qui versantur retro contrario motu atque caelum. quod cum dicit, admonet ut quaeramus si versatur caelum, et si illi septem et versantur et contrario motu moventur [...]). Autorul omite teoria platoniciană a construirii sferei celeste, dar cu siguranță o implică, de vreme ce, pe de o parte, descrie atât crearea Sufletului Universal de către Demiurg (I
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
concretă: bolta cerului. Ambele mișcări de rotație ale Identicului și Diferitului nu sunt nici paralele, nici nu se desfășoară în același sens, sunt contrare (Comm., I, 17, 6-7; I, 18, 1 nunc utrum illi septem globi qui subiecti sunt contrario, ut ait, quam caelum vertitur motu frantur argumentis ad verum ducentibus sequiramus). Macrobius studiază mai întâi mișcarea care face să se rotească sfera celestă în mișcarea de revoluție diurnă, apoi ipotezele referitoare la mișcarea planetelor. Mișcarea cerului stelelor fixe este în
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
câteva ipoteze: fie planetele nu comportă mișcare proprie, urmând doar mișcarea cerului, fie au mișcare proprie, care poate fi sau în sensul mișcării stelelor fixe, sau în sens contrar (I, 18, 9: has erraticas cum luminibus duobus aut infixas caelo, ut alia sidera, nullum sui motum nostris oculis indicare, sed ferri mundanae conversionis impetu, aut moveri sua quoque accensione dicemus: rursus si moventur, aut caeli viam sequuntur ab ortu in occasum et communi et suo motu meantes aut contrario recessu in
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
plasării lui în centru, după o doctrină foarte răspândită în Antichitate (Phaed. 108e- 109e, Arist. De caelo 2, 13, 295b, Martianus Capella 6, 599; Comm. I, 22, 5-7 semper enim pondera in imum natura deducit, nam et in ipso mundo ut esset terra). Demonstrația lui Macrobius asupra mobilității Pământului pornește de la argumente de natură geometrică (atât plană, cât și în spațiu), mai apoi, folosindu-se de doctrine din fizica platoniciană și aristotelică, ajunge să respingă teoriile (e.g. epicureică) care nu concordau
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
prin reducere la absurd. Astfel centrul unei sfere trebuie să fie imobil pentru că un cerc nu se poate roti decât în jurul unui reper fix (I, 22 est enim centron, in sphaera autem solum centrom diximus non moveri, quia necesse est ut circa aliquid immobile sphaera moveatur), iar într-o sferă punctul cel mai de jos este centrul, fapt care determină ca toate lucrurile să fie atrase înspre el (I, 22, 4 in sphaera vero hoc solum constat imum esse quod medium
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
într-o sferă punctul cel mai de jos este centrul, fapt care determină ca toate lucrurile să fie atrase înspre el (I, 22, 4 in sphaera vero hoc solum constat imum esse quod medium est. et si ima est, consequitur ut vere dictum sit in eam ferri omnia). Dacă nu centrul ar fi punctul cel mai de jos într-o sferă, ploaia ar cădea în cer, argument prin reducere la absurd (I, 22, 8-11 imbres qui extra latera terrae defluunt non
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ad lineam quae in I ducta est, alterum a D usque ad lineam quae in F ducta est, intellegantur pruina obriguisse perpetua est enim superior septentrionalis, inferior australis extremitas medium vero ab N usque in L zona sit torrida; restat ut cingulus ab I usque ad N de subiecto calore et superiore frigore temperetur, rursus ut zona quae est inter L et F accipiat de superiecto calore et subdito rigore temperiem). Cauza acestei dispuneri a zonelor climaterice este apropierea sau depărtarea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
F ducta est, intellegantur pruina obriguisse perpetua est enim superior septentrionalis, inferior australis extremitas medium vero ab N usque in L zona sit torrida; restat ut cingulus ab I usque ad N de subiecto calore et superiore frigore temperetur, rursus ut zona quae est inter L et F accipiat de superiecto calore et subdito rigore temperiem). Cauza acestei dispuneri a zonelor climaterice este apropierea sau depărtarea Soarelui care încălzește sau îngheață în timpul cursei sale oblice. Macrobius insistă pe simetria perfectă a
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
duae zonae a se distantes similiter incolantur). Pământul este strâns între brațele fluviului Oceanus care îl desparte în zone și care interzice comunicarea între ele, fiind complet izolate, ca niște insule (II, 9, 4-6 omnem terram quadrifidam dividunt et singulas ut supra diximus habitationis insulas faciunt). Când brațele acestui fluviu se întâlnesc, șocul produs de ape determină mișcările contrare de flux (accesio) și reflux (recessio)26. O consecință importantă a repartiției simetrice a zonelor în raport cu ecuatorul este stabilirea de necontestat a
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sibique consentiens modulamen educitur.). Macrobius 30 distinge două tipuri de sunete cel ascuțit (acutus, ) și cel grav (gravis, ): dacă mișcarea aerului sau șocul produs este rapid, sunetul va fi ascuțit, dacă este lent, sunetul va fi grav (II, 4, 2 ut autem sonus ipse aut acutior aut gravior proferatur, ictus efficit qui dum ingens et celer incidi acutum sonum praestat, si tardior lentiorve, graviorem; Ascuțitul nu poate fi definit astfel decât prin opoziție cu gravul, iar gravul cu ascuțitul. În Philebos
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
grav cu cât mișcarea este mai lentă, ceea ce ar însemna că planetele se învârt cu atât mai multă viteză cu cât sunt mai îndepărtate (II, 4, 4 ergo et superiores orbes dum pro amplitudine sua impetu grandiore volvuntur, dumque spiritu ut in origine sua fortiore tenduntur, propter ipsam ut ait concitatione conversionem acute excitato moventur sono, gravissimo autem hic lunaris atque infimus, quoniam spiritu ut in extremitate languescente iam volvitur, et propter angustias, quibus paenultimus orbis artatur, impetu lenior econvertitur). Macrobius
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ar însemna că planetele se învârt cu atât mai multă viteză cu cât sunt mai îndepărtate (II, 4, 4 ergo et superiores orbes dum pro amplitudine sua impetu grandiore volvuntur, dumque spiritu ut in origine sua fortiore tenduntur, propter ipsam ut ait concitatione conversionem acute excitato moventur sono, gravissimo autem hic lunaris atque infimus, quoniam spiritu ut in extremitate languescente iam volvitur, et propter angustias, quibus paenultimus orbis artatur, impetu lenior econvertitur). Macrobius susține că toate planetele se mișcă cu aceeași
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
II, 4, 4 ergo et superiores orbes dum pro amplitudine sua impetu grandiore volvuntur, dumque spiritu ut in origine sua fortiore tenduntur, propter ipsam ut ait concitatione conversionem acute excitato moventur sono, gravissimo autem hic lunaris atque infimus, quoniam spiritu ut in extremitate languescente iam volvitur, et propter angustias, quibus paenultimus orbis artatur, impetu lenior econvertitur). Macrobius susține că toate planetele se mișcă cu aceeași viteză și că doar depărtarea lor este cauza duratei mai scurte sau mai lungi a revoluțiilor
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
II, 3, 14). După ce respinge metoda de măsurare a lui Archimedes a distanțelor dintre planete, contrară doctrinei lui Platon, Macrobius le calculează în funcție de progresia matematică utilizată de Demiurg în crearea Sufletului Universal (II, 3, 14 et statuerunt hoc esse credendum, ut quantum est a terra usque ad lunam, duplum sit a terra usque ad solem, quantumque est a terra usque ad solem, triplum sit a terra usque ad Venerem, quantumque est a terra usque ad Venerem, quarter tantum sit a terra
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]