424 matches
-
nu poate servi ca instrument unic de judecare a acțiunii umane, deoarece depinde de o cunoaștere anterioar] a naturii umane, este o tr]s]tur] standard a argumentelor dreptului natural. Argumentul pare s] pun] în conflict teoria dreptului natural cu utilitarismul modern. Totuși, adev]rul este mai complicat decât sugereaz] aparențele; aceste chestiuni vor fi discutate mai jos.) Argumentele antice și medievale susțineau c] legile naturale au fost împlântate în oameni de c]tre Dumnezeu (sau de c]tre zei). Se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
importante preocup]ri ale filosofului moral contemporan. Dreptul natural și rivalii s]i moderni Observațiile lui Grotius asupra metodei sunt, de asemenea, instructive deoarece ne ajut] s] înțelegem mai bine relația dintre dreptul natural modern și principalul s]u rival, utilitarismul modern. El prezint] dou] metode de stabilire a ceea ce este în acord cu dreptul natural. Metodă a priori const] în „demonstrarea acordului sau dezacordului necesar cu natura rațional] și social]”, în timp ce metodă a posteriori urmeaz] cursul mai expus eșecului de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a preferințelor aflate în conflict. Cel mai simplu ar fi s] aloc]m o greutate egal] preferințelor individuale și apoi s] alegem rezultatul care ofer] gradul cel mai înalt de satisfacere a preferințelor. O astfel de metod] este echivalent] cu utilitarismul preferințelor. (Dac] am adopta o psihologie hedonist] a acțiunii am alege în acest caz utilitarismul clasic. O detaliere a acestor forme de utilitarism poate fi întâlnit] în capitolul 10, „Utilitatea și Binele”). Aceast] schem] ajut] la identificarea diferențelor principale dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egal] preferințelor individuale și apoi s] alegem rezultatul care ofer] gradul cel mai înalt de satisfacere a preferințelor. O astfel de metod] este echivalent] cu utilitarismul preferințelor. (Dac] am adopta o psihologie hedonist] a acțiunii am alege în acest caz utilitarismul clasic. O detaliere a acestor forme de utilitarism poate fi întâlnit] în capitolul 10, „Utilitatea și Binele”). Aceast] schem] ajut] la identificarea diferențelor principale dintre dreptul natural și rivalii s]i moderni: dac] diversitatea uman] poate fi înțeleas] în cadrul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ofer] gradul cel mai înalt de satisfacere a preferințelor. O astfel de metod] este echivalent] cu utilitarismul preferințelor. (Dac] am adopta o psihologie hedonist] a acțiunii am alege în acest caz utilitarismul clasic. O detaliere a acestor forme de utilitarism poate fi întâlnit] în capitolul 10, „Utilitatea și Binele”). Aceast] schem] ajut] la identificarea diferențelor principale dintre dreptul natural și rivalii s]i moderni: dac] diversitatea uman] poate fi înțeleas] în cadrul unui sistem articulat de bunuri umane distincte sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și rivalii s]i moderni: dac] diversitatea uman] poate fi înțeleas] în cadrul unui sistem articulat de bunuri umane distincte sau nu. Dac] accept]m existența unui astfel de sistem, dreptul natural într] în conflict nu numai cu forma clasic] a utilitarismului, ci și cu teoriile contemporane ale drepturilor precum cea aminitit] mai sus. În concluzie, desi dreptul natural a contribuit la elaborarea teoriei moderne a drepturilor, ar fi greșit s] o clasific]m ca specie a celui dintâi. În mod asem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În concluzie, desi dreptul natural a contribuit la elaborarea teoriei moderne a drepturilor, ar fi greșit s] o clasific]m ca specie a celui dintâi. În mod asem]n]tor, ar fi o greșeal] s] clasific]m dreptul natural și utilitarismul că teorii absolut opuse. Deși sunt în dezacord asupra gradului de diversitate a ființelor umane, teoriile trebuie considerate diferite mai degrab] în ceea ce privește accentul decât în ceea ce privește tipul. Teoriile dreptului natural se disting prin ipoteza potrivit c]reia c] valorile umane, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ceea ce privește accentul decât în ceea ce privește tipul. Teoriile dreptului natural se disting prin ipoteza potrivit c]reia c] valorile umane, indiferent de diversitatea lor aparent], prezint] asem]n]ri care susțin ideea unor bunuri umane naturale. Aceasta este o afirmație pe care utilitarismul nu o respinge neap]rât. De fapt, orice form] de utilitarism care a încercat s] identifice o ordine rațional] în preferințele umane, măi degrab] decât s] accepte pur și simplu diversitatea acestora, propune o viziune pe care nici o teorie a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ipoteza potrivit c]reia c] valorile umane, indiferent de diversitatea lor aparent], prezint] asem]n]ri care susțin ideea unor bunuri umane naturale. Aceasta este o afirmație pe care utilitarismul nu o respinge neap]rât. De fapt, orice form] de utilitarism care a încercat s] identifice o ordine rațional] în preferințele umane, măi degrab] decât s] accepte pur și simplu diversitatea acestora, propune o viziune pe care nici o teorie a dreptului natural nu o respinge („utilitarismul obiectiv” susținut de David Brink
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
De fapt, orice form] de utilitarism care a încercat s] identifice o ordine rațional] în preferințele umane, măi degrab] decât s] accepte pur și simplu diversitatea acestora, propune o viziune pe care nici o teorie a dreptului natural nu o respinge („utilitarismul obiectiv” susținut de David Brink în lucrarea Moral Realism and the Foundation of Ethics [Realismul moral și fundamentele eticii] este un recent exemplu ilustrativ). Totuși, dac] ipoteza uniformit]ții valorilor se dovedește a fi fals], formele mai simple și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
David Brink în lucrarea Moral Realism and the Foundation of Ethics [Realismul moral și fundamentele eticii] este un recent exemplu ilustrativ). Totuși, dac] ipoteza uniformit]ții valorilor se dovedește a fi fals], formele mai simple și mai puțin structurate ale utilitarismului - incompatibile cu dreptul natural - vor fi mai dificil de comb]țuț. Aceast] concluzie este susținut] și de formul]rile generale ale teoreticienilor dreptului natural, din moment ce ei afirm] c], desi dreptul natural nu este fondat pe utilitate, el este totuși în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atr]g]toare din punct de vedere al utilit]ții totale; ele se îndep]rteaz] astfel de spiritul dreptului natural mai mult decat utilitariștii. Aceast] prezentare sumar] nu ofer], desigur, o explicație complet] a relației dintre teoriile dreptului natural și utilitarism. Este util ins] s] abord]m problemă în acești termeni deoarece putem astfel evita o eroare de proporții. Ar fi greșit s] credem c] dreptul natural și utilitarismul modern se afl] pur și simplu în opoziție, mai ales când una
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ofer], desigur, o explicație complet] a relației dintre teoriile dreptului natural și utilitarism. Este util ins] s] abord]m problemă în acești termeni deoarece putem astfel evita o eroare de proporții. Ar fi greșit s] credem c] dreptul natural și utilitarismul modern se afl] pur și simplu în opoziție, mai ales când una dintre teorii se confrunt] cu probleme controversate precum avortul și eutanasia. Cele dou] teorii sunt de acord asupra unui aspect central. Dreptul natural se bazeaz], în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probleme controversate precum avortul și eutanasia. Cele dou] teorii sunt de acord asupra unui aspect central. Dreptul natural se bazeaz], în primul rând, pe afirmația potrivit c]reia exist] un fundament natural al credințelor morale care pot fi justificate rațional. Utilitarismul modern accept] aceast] viziune. Deși, în mod obișnuit, utilitaristul va încerca s] revizuiasc] toate credințele morale, el nu este un sceptic din punct de vedere moral; de altfel, utilitarismul accept] existența bunurilor morale autentice. Diferența dintre cele dou] poziții se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un fundament natural al credințelor morale care pot fi justificate rațional. Utilitarismul modern accept] aceast] viziune. Deși, în mod obișnuit, utilitaristul va încerca s] revizuiasc] toate credințele morale, el nu este un sceptic din punct de vedere moral; de altfel, utilitarismul accept] existența bunurilor morale autentice. Diferența dintre cele dou] poziții se reduce deci la m]sura în care atributele naturii umane (dac] ele exist]) modeleaz] și constrâng deciziile morale. O teorie a bunurilor umane O astfel de abordare care prezint
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neplauzibil, iar cerințele lui Finnis pentru rațiunea practic], în ciuda exager]rii, poate p]rea r]ul cel mai mic. Acestor acuzații le putem r]spunde în felul urm]tor. S-a susținut în acest eseu c] doar unele forme ale utilitarismului (cele mai sofisticate și cele mai puțin asem]n]toare cu teoria clasic]) sunt compatibile cu dreptul natural. În al doilea rând, de vreme ce dreptul natural este identificat în mod standard cu dreptul rațiunii, întregul construct teoretic depinde de felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acel punct de vedere din care toate persoanele conteaz] în mod egal. Aceast] credinț] este reg]sit] nu numai în etică lui Kant, ci în întreaga tradiție etic] a Occidentului atât creștin] (toți suntem copiii lui Dumnezeu), cât și laic] (utilitarismul furnizeaz] o interpretare necontractualist], proprie a imperativului de a-i gândi pe toți în mod egal; vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal” pentru o alt] intepretare necontractualist]). Spre deosebire de versiunea hobbesian], contractualismul kantian include aceste elemente de bâz] ale înțelegerii morale contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
by Locke, Hume and Rousseau (London: Oxford University Press, 1960) Buchanan, J.: The Limits of Liberty: Between Anarchy and Leviathan (Chicago: University of Chicago Press, 1975) Diggs, B.J.: „A contractarian view of respect for persons”, American Philosophical Quarterly, 18 (1981) : „Utilitarism and contract arianism”. The Limits of Utilitarism, ed. H.B. Miller and W.H.Williams (Minneapolis: University of Minnesota Press, 1982). Gauthier, D.: Morals by Agreement (Oxford: Oxford University Press, 1986) Gough, J.W.: The Social Contract, 2nd ed. (London: Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
University Press, 1960) Buchanan, J.: The Limits of Liberty: Between Anarchy and Leviathan (Chicago: University of Chicago Press, 1975) Diggs, B.J.: „A contractarian view of respect for persons”, American Philosophical Quarterly, 18 (1981) : „Utilitarism and contract arianism”. The Limits of Utilitarism, ed. H.B. Miller and W.H.Williams (Minneapolis: University of Minnesota Press, 1982). Gauthier, D.: Morals by Agreement (Oxford: Oxford University Press, 1986) Gough, J.W.: The Social Contract, 2nd ed. (London: Oxford University Press, 1957) Rawls, J.: A theory
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1986) Pateman, C.: The Sexual Contract (Oxford Polity Press, 1988) Riley, P.: Will and Political Legimacy: A Critical Exposition of Social Contract Theory în Hobbes, Locke, Rousseau, Kant and Hegel (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982) Scanlon, T.M.: „Contractualism and utilitarism”, Utilitaristsim and Beyond, ed. A. Sen and B. Williams (Cambridge; Cambridge University Press, 1982) Vallentyne, P., Contract arianism and Rațional Choice: Essays on Gauthier (New York: Cambridge University Press, 1990) 16 Egoismul Kurt Baier i. Introducere S-ar putea spune c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a 6-a ediție (London, Methuen, 1950) Bibliografie suplimentar] Gauthier, G.: Morals by Agreement (Oxford: Clarendon Press, 1986). Hampton, J.: Hobbes and the Social Contract Tradition (Cambridge: Cambridge University Press, 1986). Harsanyi, J.: ’Morality and the theory of rațional behaviour’, Utilitarism and Beyond, ed. A. Sen and B. Williams (Cambridge: Cambridge University Press, 1982). Laclos, C. de: Leș Liasons Dangereuses (1782); (Paris: Editions Garnier Frères, 1961). Meredith, G.: The Egoist (Harmondsworth: Penguin, 1968). Parfit, D.: ’Prudence, morality and the prisoners dilemma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale de bâz], însoțit] de o justificare pentru fiecare element al listei, precum și câteva îndrum]ri despre cum s-ar putea constitui alte principii asem]n]toare, pornind de la cele cu care am început. Exemplul cel mai elocvent îl reprezint] utilitarismul clasic, care ne ofer] un singur principiu de bâz], prezentându-ne câteva argumente potrivit c]rora ar trebui s] accept]m acest principiu (deși aceast] etap] este de multe ori omis]), apoi ne arăt] cum s] obținem din acest principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții la Universitatea Oxford în anii ’20-’30, a început prin a argumenta c] toate formele de monism (conform c]ruia ar exista un singur principiu moral de bâz]) sunt false. Ross cunoștea doar dou] forme de monism - kantianismul și utilitarismul, așa c] le-a tratat pe rând. Argumentul s]u împotriva lui Kant ar]ta c] principiul de bâz] al acestuia era incoerent. Principiul respectiv este urm]torul: „Numai faptele s]vârșite din simțul datoriei sunt corecte”. Ross consideră c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate cere s] action]m dintr-un anumit motiv. Kant ne cere acest lucru, așadar, teoria lui trebuie respins]. În capitolul 14, „Etică lui Kant”, Onora O’Neill neag] faptul c] ideile lui Ross sunt acceptate de c]tre Kant. Utilitarismul a fost respins datorit] unor motive diferite. Ross știa c] utilitarismul era singura versiune a unei abord]ri mai generale și anume: consecințialismul. Nu era de p]rere c] toate formele acestei teorii trebuie s] fie moniste, pentru c] era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cere acest lucru, așadar, teoria lui trebuie respins]. În capitolul 14, „Etică lui Kant”, Onora O’Neill neag] faptul c] ideile lui Ross sunt acceptate de c]tre Kant. Utilitarismul a fost respins datorit] unor motive diferite. Ross știa c] utilitarismul era singura versiune a unei abord]ri mai generale și anume: consecințialismul. Nu era de p]rere c] toate formele acestei teorii trebuie s] fie moniste, pentru c] era de acord cu faptul c] utilitarismul lui G.E. Moore era pluralist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]