270 matches
-
direcții. Pentru început, ar p]rea inacceptabile, la suprafaț], pentru utilitariști, deoarece împiedic] urm]rirea neînc]tușat] a bun]st]rii sociale. Într-adev]r, noțiunea de drepturi naturale a fost respins] deoarece era considerat] f]r] sens de c]tre utilitaristul Jeremy Bentham care, printr-o fraz] celebr], a respins, de asemenea, și drepturile naturale categorice, considerându-le „nonsensuri pe picioroange”. Este important s] ne amintim ins] c] reprimarea unor asemenea drepturi fundamentale precum dreptul la exprimare, dreptul de asociere, dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asociere, dreptul la a nu fi cenzurat și dreptul la un proces corect a p]rut, în mod frecvent - pentru așa-zișii reformatori sociali și politici - un pas esențial pe drumul spre noul mileniu. Acest lucru ar furniza o justificare utilitarist] a drepturilor, dar sub lumina capacit]ții omului de a se înșela singur ar fi mai bine văzut] că furnizând drepturi cu o justificare direct] și independent]. (Ins], aceast] afirmație - și anume, c] este mai bine ca drepturile s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi mai bine văzut] că furnizând drepturi cu o justificare direct] și independent]. (Ins], aceast] afirmație - și anume, c] este mai bine ca drepturile s] fie v]zute ca fiind justificate independent fâț] de utilitate - este un lucru pe care utilitariștii l-ar accepta - în mod privat - pe baze utilitariste.) Drepturile au fost atacate și de c]tre marxiști, nu doar pentru c] drepturile indivizilor ar putea sta în calea progresului social, dar și pentru c] nu se încadreaz] în relativismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anterior discutat] implic], la fel ca și cea a acțiunii pozitive, faptul c] trebuie prevenite toate aspectele negative atâta timp cât nu sacrific]m nimic semnificativ din punct de vedere moral, precum inc]lcarea promisiunilor, inc]lcarea legilor etc. (Singer, 1979). Interpretarea utilitarist] a beneficiului pune accentul asupra faptului c] trebuie promovat mereu cel mai mare echilibru al binelui în defavoarea r]ului. Aceleași lucruri sunt punctate și de c]tre orice alt] teorie care insist] asupra promov]rii drept]ții în cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi argumentat] etică putativ] a mediului? 1) Etică uman] Se consider] c] politicile de mediu trebuie evaluate doar în funcție de manieră în care ele afecteaz] oamenii (vezi Baxter, 1974 și Norton, 1988). Această genereaz] o etic] uman] a mediului. Deși utilitariștii clasici includ suferință animal] în sfera eticii, o variant] a utilitarismului, care impune maximalizarea excedentului de fericire uman] în raport cu nefericirea, reprezint] un exemplu de etic] uman]. O examinare serioas] a acestei etici ne oblig] la cânt]rirea diferitelor efecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale depline și entit]țile care nu au drepturi morale sau au drepturi morale diferite sau mai puține. Chiar și cei care nu vorbesc despre drepturi morale pot simți nevoia unui criteriu universal aplicabil pentru determinarea statutului moral. De exemplu, utilitariștii au nevoie s] știe care entit]ți au interese ce trebuie avute în vedere în determinarea utilit]ții morale, în timp ce deontologii kantieni trebuie s] știe care lucruri trebuie tratate că scopuri în sine și nu doar ca mijloace pentru atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot reprezenta pericole pentru bun]starea organismului pe termen lung. Oricum, despre ființele care dețin aceast] capacitate se poate spune c] sunt interesate de pl]cere și de evitarea durerii. Respectul pentru acest interes de bâz] este central în etică utilitarist]. Criteriul senzitivit]ții sugereaz] c], toate celelalte fiind egale, este mai r]u s] ucizi o vietate care posed] aceast] facultate decât una care nu o posed]. Omorârea unei ființe care are aceast] capacitate, chiar și atunci când ea este lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci nici o mușc] nu poate fi omorât] în absența unui motiv bun. Dar ce înseamn] un motiv bun atunci când este vorba despre a distruge o alt] vietate care își revendic] statutul moral pe baza unei facult]ți probabile? În general, utilitariștii consider] acte reprobabile din punct de vedere moral acele acte care sporesc durerea sau suferință din lume (f]r] o sporire, în compensație, a pl]cerii sau a fericirii) și invers. Dar uciderea unei ființe senzitive nu implic] întotdeauna astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu scad]. Mai mult, iepurii, ca și alte specii cu o rât] rapid] de înmulțire, trebuie vânate de alte specii pentru a menține s]n]tatea sistemului biologic. Astfel, omorârea unei ființe senzitive nu este un r]u în termenii utilitariști. Dar ar fi reprobabil din punct de vedere moral s] se sugereze c] oamenii pot fi omorâți doar pentru c] sunt prea mulți și tulbur] echilibrul ecologic natural. Dac] omorârea oamenilor este mai greu de justificat decât omorârea iepurilor, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne-ar ajuta acest lucru? Întrebarea nu este dac] animalele pot raționa sau pot vorbi, ci dac] pot suferi. (Introduction to the Principles of Morals and Legislation, capitolul 17, not] de subsol) Ca și în cazul teoriei drepturilor animalelor, poziția utilitarist] nu accept] influențarea judec]ților morale de c]tre atitudini arbitrare și prejudec]ți. Toate interesele similare au aceeași important], indiferent de culoarea, sexul sau specia celui implicat. Dup] cum afirma Peter Singer, „Dac] o ființ] sufer], nu exist] nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerare acea suferinț]. Indiferent de natură acelei ființe, principiul egalit]ții cere că suferință ei s] fie tratat] în același fel cu orice suferinț] similar] și, pe cât ne permite comparația, cu a oric]rei alte ființe.” (1979, p. 50) Poziția utilitarist] este extrem de eficient] în situațiile care implic] luarea unei decizii ce vă cauza durere sau va produce pl]cere. Dac] un tiran te oblig] s] alegi între a-ți p]lmui mama și a-i scoate un ochi unei pisici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este extrem de eficient] în situațiile care implic] luarea unei decizii ce vă cauza durere sau va produce pl]cere. Dac] un tiran te oblig] s] alegi între a-ți p]lmui mama și a-i scoate un ochi unei pisici, utilitaristul va alege prima variant] deoarece aduce o suferinț] mai mic], toate celelalte fiind egale. Trebuie menționat aici c] principiul minimaliz]rii durerii și maximaliz]rii pl]cerii nu se aplic] numai în cazul suferinței fizice, ci și în cazul durerii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celelalte fiind egale. Trebuie menționat aici c] principiul minimaliz]rii durerii și maximaliz]rii pl]cerii nu se aplic] numai în cazul suferinței fizice, ci și în cazul durerii sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu barca de salvare devine extrem de complex. Deoarece deciziile trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și c] cel aruncat va fi ucis înainte printr-o injecție și c] moartea sa va fi lipsit] de durere. Agonia nici unuia nu va fi mai lung] sau mai dureroas] decât a altuia. R]spunsul devine acum foarte simplu pentru utilitaristul clasic. Ființă aruncat] peste bord este cea care este cel mai puțin fericit] la momentul respectiv și care nu va fi probabil niciodat] prea fericit]. De vreme ce câinii nu au nevoie de prea multe pentru a fi fericiți, aceasta înseamn] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât timp cât procesul de creștere al acestor animale implic] o cantitate mare de suferinț] din partea lor. Dac] animalele vor avea o viat] fericit], natural] și lipsit] de stres, iar moartea le va fi provocat] f]r] durere, atunci este posibil ca utilitariștii s] accepte se le foloseasc] că hran]. În cazul folosirii animalelor pentru experimente de laborator, concluziile difer] iar]și mai mult în teorie decât în practic]. Din punctul de vedere al lui Regan, ideea drepturile animalelor este una, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu explic] de ce sunt comise infracțiunile, ci sunt teorii normative care ne spun cum trebuie tratați infractorii. Ele statuteaz] condițiile în care pedepsele sunt justificate și ofer] baza stabilirii pedepsei corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea infractorilor se previne repetarea infracțiunilor asem]n]toare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de alt] parte, retributiviștii au dificult]ți în explicarea motivului pentru care persoanele vinovate trebuie pedepsite dac] pedeapsă nu aduce nici o consecinț] benefic]. În majoritatea sistemelor legale, doar cei care au inc]lcat legea penal] sunt pasibili de pedeaps]. Dar utilitariștii permit pedepsirea nevinovaților dac] în acest mod sunt produse cele mai bune consecințe. De exemplu, presupunând c] un membru al unui grup rasial sau religios a comis o crim] teribil] împotriva unui membru al unui alt grup, în cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celui de-al doilea grup vor încerca s] își fac] singuri dreptate. Astfel, dac] vinovatul nu este g]sit, unul dintre membrii nevinovați va fi pedepsit, mai ales c] este foarte ușor s] fie fabricate dovezi împotriva unei persoane nevinovate. Utilitariști ar r]spunde la aceast] obiecție prin evidențierea faptului c], pe termen lung, consecințele negative ale acuz]rii și pedepsirii unei persoane nevinovate vor domina indiferent de consecințele pozitive produse pe termen scurt. Adev]rul și încrederea în instituția justiției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei persoane nevinovate vor domina indiferent de consecințele pozitive produse pe termen scurt. Adev]rul și încrederea în instituția justiției vor fi distruse. Persoanele nevinovate vor înțelege ins] c], în unele ocazii, vor fi sacrificate pentru binele social. Acest calcul utilitarist al consecințelor indezirabile ale pedepsirii vinovaților, chiar dac] este corect, nu ofer] suficiente explicații la obiecția adus] pedepsei propuse de ei. Nu este pedepsit] persoană nevinovat] pentru infracțiunile comise de c]tre altcineva deoarece consider]m c] este incorect sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu au putut evita comiterea unor fapte incriminate de legea penal]. Astfel, infractorii care au cauzat în mod accidental r]ul, în condiții speciale sau datorit] faptului c] erau afectați de boli mintale puternice, ar trebui s] nu fie pedepsiți. Utilitaristul ar încerca s] justifice recunoașterea excepțiilor în ceea ce privește pedepsirea pe baza argumentului conform c]ruia sancționarea acestor infractori ar fi chiar lipsit] de necesitate în inducerea aplic]rii legii. De exemplu, teama de pedeaps] nu ar fi putut împiedica un om
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care a inc]lcat accidental legea în aceeași m]sur] în care l-ar fi putut împiedica pe unul care a inc]lcat-o deliberat. Actele accidentale nu sunt produsul alegerilor conștiinței, prin urmare nu este deținut controlul asupra lor. Justificarea utilitarist] a excepțiilor legale nu este pe deplin satisf]c]toare. Recunoașterea excepțiilor face posibil] fabricarea de scuze false pentru cei care încalc] legea în mod voluntar. Costurile (în termenii ratei criminalit]ții) accept]rii excepțiilor pot fi semnificative și poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru cei care încalc] legea în mod voluntar. Costurile (în termenii ratei criminalit]ții) accept]rii excepțiilor pot fi semnificative și poate fi destul de neclar dac] aceste costuri sunt sau nu dep]site de beneficii. În cele din urm], explicația utilitarist] permite pedepsirea care este disproporționat] cu gravitatea faptelor. Utilitariștii nu ar promova o form] de pedepsire care s] cauzeze consecințe mai rele decât consecințele nepedepsirii infracțiunii, dar restricția referitoare la cantitatea pedepsei care trebuie aplicat] nu este superioar] celei exemplare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în termenii ratei criminalit]ții) accept]rii excepțiilor pot fi semnificative și poate fi destul de neclar dac] aceste costuri sunt sau nu dep]site de beneficii. În cele din urm], explicația utilitarist] permite pedepsirea care este disproporționat] cu gravitatea faptelor. Utilitariștii nu ar promova o form] de pedepsire care s] cauzeze consecințe mai rele decât consecințele nepedepsirii infracțiunii, dar restricția referitoare la cantitatea pedepsei care trebuie aplicat] nu este superioar] celei exemplare care determin] mulți f]ptași potențiali s] comit] unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât la sc]derea să, persoane instabile din punct de vedere mintal pot fi atrase de perspectivă pedepsei. Pedeapsă poate aliena infractorii de societate și poate spori activit]țile infracționale. Dac] pedeapsă ar avea aceste efecte nocive și multe altele, utilitariștii ar renunța la pedeaps] în favoarea unor abord]ri mai eficiente care s] rezolve problema r]uf]c]torilor. Ins] retributiviștii sunt preocupați de pedepsirea infractorilor. Efectul pedepsei retributive, într-o asemenea situație, este reprezentat de o creștere a num]rului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]