268 matches
-
de creșterea copiilor ș.a.m.d.) să apară înregistrați pur și simplu ca non-membri. Astfel, autorul a demonstrat efectele participării anterioare asupra valorilor de egalitate, neutralitate, cooperare și libertate pe care le atribuim în general democrației dar și asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății. Mai mult, chiar și simpla participare pasivă are un efect pozitiv asupra încrederii, densității rețelelor sociale și angajamentului civic (Wollebaek și Selle, 2002). O ultimă constatare pe care o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2. Este antropocentrismul inevitabil? / 76 3.3.3. Fascinația biocentrismului / 84 4. Argumente pentru etica mediului / 88 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" / 89 4.2. Un argument bazat pe științele vieții / 92 4.3. Un argument utilitarist bazat pe interese / 94 4.4. Un argument antropologic bazat pe "diferența ontologică" / 98 4.5. Un argument teologic sau bazat pe credințe religioase / 101 Partea a II-a. Paradigme în etica mediului / 107 1. Land Ethic / 107 2. Eliberarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sistemelor biologice a determinat o altă abordare a temporalității, dat fiind faptul că proprietățile enumerate mai sus, mai cu seamă ultimele două, se referă la procese în care acțiunile din prezent au efecte în viitor. Această concluzie vine împotriva argumentului utilitarist construit de G.E. Moore și J.J.C. Smart după care acțiunile prezente influențează minimal viitorul. Ca urmare, nu putem neglija efectele pe care acțiunile actuale le au în viitor. Astfel, în cazul problemei generațiilor viitoare, din această perspectivă, recunoaștem efectele în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ridică problema delimitării sferei moralității. Cum o delimităm? O putem face fie pe baza unor principii și reguli, așa cum se întâmplă în etica deontologică de tradiție kantiană, dar și în teoriile contractualiste, fie pe baza unor valori, inclusiv de tip utilitarist, fie pe baza virtuților etice, caz în care vom recupera tradiția aristotelică, în fine, pe baza unor criterii ce au legătură cu limbajul moral și judecățile morale, așa cum se întâmplă în filosofia morală de tradiție analitică. Cred că cei mai mulți dintre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că delimitarea se poate face pe baza pe baza redefinirii noțiunii de valoare, mai precis, înlocuirea unei perspective relaționale cu o perspectivă ce pornește de la noțiunea de valoare intrinsecă. Eventual, ar mai putea fi menționată și posibilitatea invocării unui principiu utilitarist de genul principiului precauției. Sfera moralității trebuie delimitată pornind de la noțiunea de comunitate morală. De aici ar rezulta că extinderea sferei moralității se poate face prin luarea în considerare a unor entități de același tip din interiorul comunității morale. Acesta
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prăbușească este mică, pe când economia de timp pe care o obținem este mare și sigură. Așadar, a fi rațional nu înseamnă a elimina orice risc, altfel ar însemna să refuzăm să zburăm cu avionul. A fi rațional în sens practic utilitarist ar presupune alegerea a ceea ce aduce beneficii. Atunci, de ce să nu riscăm dispariția unei specii pentru a construi o hidrocentrală care ar aduce beneficii comunității? Cel mai bun răspuns din perspectiva argumentului ignoranței ar fi acela că nu avem capacitatea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
poate admite chiar și sclavia prin reconsiderări la nivel ontologic. Altfel spus, teoria etică a virtuților poate fi compatibilă cu o ontologie în care demnitatea ontică a ființelor umane este diferențiată în funcție de anumite situări teoretice externe. Din punct de vedere utilitarist, așa cum am precizat deja, putem să luăm în considerare cazul ființelor capabile să simtă durerea și putem chiar să ne comportăm într-un fel anume față de animale. De ce nu, o vom face pe baza unui calcul de utilitate. Nici din
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
evidențieze insuficiența tradițiilor morale occidentale predominante, constă în prezentarea de contraexemple, adică de exemple de acțiuni care sunt evident rele, dar care nu sunt condamnate și puse la îndoială de principiile antropocentrice menționate mai sus, principiul absenței prejudiciului și principiul utilitarist al valorii. Din punct de vedere logic, Routley propune un raționament de tipul modus tollens: dacă e posibil să deducem dintr-un principiu moral general o judecată morală greșită, atunci principiul moral însuși este greșit. Dar dacă o propoziție se
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
încercările eticienilor mediului de a-și susține punctele de vedere. Astfel, chiar în construcția argumentului următor, al unei etici bazate pe interese, voi susține că rezolvarea problemelor se poate face prin arbitrajul dovezilor furnizate de știință. 4.3. Un argument utilitarist bazat pe interese În etica tradițională se discută despre interesele omului, în etica mediului se formulează întrebarea cu privire la existența unor interese ale naturii. Dar este consistentă o asemenea susținere? În continuare voi lua în considerare o încercare de respingere a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
alții. Din perspectivă utilitaristă acțiunile corecte trebuie să maximizeze beneficiile ori fericirea, pe când cele rele produc daune. Nici o acțiune nu este în principiu sau intrinsec greșită sau rea, împrejurările sunt acelea care o justifică. În opoziție cu punctul de vedere utilitarist, putem considera că unele acțiuni sau lucruri sunt greșite sau rele prin ele însele, fără a le raporta la consecințe, ceea ce înseamnă că drepturile morale trebuie să elimine asemenea acțiuni sau lucruri. Există limite ale acțiunilor chiar dacă obținem beneficii, în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considera că unele acțiuni sau lucruri sunt greșite sau rele prin ele însele, fără a le raporta la consecințe, ceea ce înseamnă că drepturile morale trebuie să elimine asemenea acțiuni sau lucruri. Există limite ale acțiunilor chiar dacă obținem beneficii, în sens utilitarist, la nivelul societății. Corespunzător, un teoretician al drepturilor animalelor va susține că anumite tratamente aplicate animalelor sunt greșite sau rele chiar dacă ele aduc beneficii, ceea ce înseamnă că, pentru a nu intra într-o contradicție, ele nu ar trebui să fie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un teoretician al drepturilor animalelor va susține că anumite tratamente aplicate animalelor sunt greșite sau rele chiar dacă ele aduc beneficii, ceea ce înseamnă că, pentru a nu intra într-o contradicție, ele nu ar trebui să fie justificate nici în mod utilitarist. Contradicția nu poate fi însă evitată dacă suntem consecvenți în raport cu punctele de pornire de natură principială ale celor două teorii. Dar Singer este un utilitarist, prin urmare el nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor. Este neîndoielnic că în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
filosofică demnă de a fi luată în considerare 214. Alții semnalează faptul că o discuție despre drepturi poate duce la o pledoarie pentru schimbarea ordinii sociale 215, ceea ce ar explica rezistența la asimilarea în dezbaterea publică a unor asemenea probleme. Utilitariștii au opinii diferite pe care le justifică prin reîntoarceri la Bentham și Mill. Astfel, după Bentham, orice drept este unul recunoscut, deci ar fi lipsită de sens invocarea drepturilor nerecunoscute pentru că ele nu ar fi drepturi ca atare. Ajungem astfel
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Hare deplânge utilizarea excesivă a retoricii drepturilor în scopul obținerii unei distribuiri favorabile a bunurilor. Această retorică duce la conflict și chiar la război sau la așa-numita luptă de clasă, așadar la vătămarea celor implicați. Regan susține că, față de utilitariștii menționați mai sus, J. St. Mill este un contraexemplu. Mill admite drepturile morale și nu restrânge sfera drepturilor la drepturile recunoscute prin lege. Este posibil ca un individ să aibă o cerință validă pentru ceva și societatea să nu o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dar unele animale sunt mai egale decât altele". Dacă încercăm să-i răspundem moralistului kantian care caută un statut special pentru oameni, atunci îi vom putea spune că animalele și utilitarismul reprezintă o poziție intermediară între persoane și pietre, pe când utilitaristului negativ îi vom răspunde că maximizarea fericirii unor viețuitoare prin folosirea altora trebuie înlocuită cu ideea unui tratament egal aplicat tuturor viețuitoarelor, pe modelul propus de Bentham privind criteriul suferinței. Mixajul utilitarist-kantianist de mai sus pare în dificultate în câteva
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în care nu producem nici un rău unor oameni care produc un mare rău animalelor. Desigur că în acest caz se impune discuția despre existența unor constrângeri, pedepse și sancțiuni aplicate celor care produc un asemenea rău. Alta este cazul "monștrilor utilitariști" care câștigă mai mult pe seama sacrificării altor ființe decât pierd acestea din urmă. Ajungem astfel la consecința că animalele trebuie întotdeauna să fie cele sacrificate pentru creșterea utilității totale. Altă consecință a unei asemenea poziții teoretice care ia în calcul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Altă consecință a unei asemenea poziții teoretice care ia în calcul maximizarea fericirii și limitarea suferinței este aceea că putem ucide animale pentru folosul nostru, dar ar trebui să le ucidem fără ca ele să simtă durerea. Un astfel de calcul utilitarist al maximizării fericirii duce la consecințe absurde dacă luăm în seamă numărul populației și maximizarea fericirii medii. Am putea justifica astfel uciderea unei persoane atâta vreme cât punem alta în locul ei sau diverse intervenții ale ingineriei genetice prin care creăm oameni cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au loc numai între agenți morali umani. Rolston extinde domeniul de la oamenii normali la oamenii cu probleme, apoi și la alte forme de viață: "moralitatea este necesară oriunde cel vulnerabil trebuie să fie protejat de cel puternic"247. Un criteriu utilitarist poate fi definit prin luarea în considerare a intereselor, ceea ce presupune că în măsura în care identificăm anumite interese legate de celelalte specii apare o problemă. În fine, adepții tezei valorii intrinseci pun în discuție problema valorii intrinseci a speciilor. Ponderea principală în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin interdependențe multiple. Revenind la discuția în termeni de obligații vom susține că fiecare generație are obligația de a maximiza randamentul durabil al utilizării resurselor regenerabile. Acest principiu suportă unele observații 264: • Într-un sistem etic în care adoptăm principiul utilitarist al randamentului durabil maximal împreună cu principiul dreptății apare o problemă generată de faptul că generațiile de până acum au practicat utilizarea distructivă a resurselor. Ca urmare, generația actuală sau câteva generații de acum înainte vor trebui să asigure reducerea consumului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
abordări diferite în cele două cazuri. De aceea, a pune gheparzii în cuști într-o grădină zoologică este condamnabil din perspectiva a ceea ce este natural, pe când a crește vițeii în țarcurile unei ferme industriale este normal. Un argument de tip utilitarist în favoarea creșterii animalelor domestice în ferme ar fi acela că în ferme animalele duc o viață bună și, în acest sens, ferma este pentru animal o lume mai bună decât altele. Se discută despre libertățile fundamentale pe care un animal
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a face cu un proces evolutiv care cere timp. Dezvoltarea durabilă nu ține, în termenii lui Naess, de ecologia profundă, ci de cea superficială. E drept, dezvoltarea durabilă presupune o abordare inter-generațională, dar doar atât, adică într-un sens aproape utilitarist. Rawls susține însă că principiul economisirii, care stă la baza analizei sale a dreptății dintre generații, este contractualist. Oricum, dezvoltarea durabilă ia în seamă principiul precauției, care este un principiu etic. Despre toate acestea voi discuta în continuare. 2.3
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dată de capacitățile sale, cele două poziții diferă prin modul în care valorizează natura, prima în sens instrumental, a doua în sens intrinsec. Putem deosebi între un liberalism deontologic, în care cel mai mult contează persoana autonomă, și un liberalism utilitarist, de tradiție britanică, în care cel mai mult contează nevoile și preferințele individuale. Dacă în primul caz cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă un stat liberal este apărarea libertății persoanei umane, în al doilea caz statul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
își propune să maximizeze fericirea individuală prin satisfacerea nevoilor și a plăcerilor, adică ține cont de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă statul drept, adică atât corect, cât și bun, are ca scop satisfacerea nevoilor și intereselor indivizilor, atunci preferințele lor pot fi contrare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
caz o problemă, generată de faptul că preocuparea exclusivă pentru eficiență economică subminează în cele din urmă chiar condițiile asigurării bunăstării. Cel puțin teoretic, putem avea efecte neașteptate ale propriilor acțiuni. Această situație arătă că este necesară construcția unui liberalism utilitarist care să pună în relație obiectivul maximizării fericirii cu starea mediului înconjurător. În favoarea unei asemenea reconcilieri pe toate fronturile vine și actuala tendință de a include rezultatele cercetărilor științifice în strategiile politice, în elaborarea politicilor publice și în luarea deciziilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
schimbate, n-are aparat de detectare. Ancorarea sa a devenit a doua natură, stereotip, mod de viață, funcție individuală. Ce-i de adăugat aici? Ideologia a fost utilizată de sistemele totalitariste ca instrument, i s-a repartizat adesea un scop utilitarist. Această viziune e, desigur, departe de definiția clasică după care ideologia ar fi studiul ideilor, a legilor și originii lor (vezi dicționarul Lalande), adică un sistem filosofic și o dezbatere asupra lumii și mai aproape de sensul mai terestru pe care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]