640 matches
-
în cînd, cu schimă de Mefisto, după ce-și copleșea orchestra rasata orchestră cu teribilul lui duh al priceperii muzicii, își oferea sălii profilul, ne oferea linia zîmbetului său himeric. Înfricoșîndu-ne, amuzîndu-ne. A început cu Wagner, scoțînd din pulberea vremii Uvertura la "Rienzi" și oferindu-ne-o fraged-alegră. L-a conturnat pe metodicul Goiți la propria-i viziune faustică despre Liszt, Concertul nr. 1 sunînd ca în febra primă a compunerii. (Nu mi-am putut reprima insidioasa suspiciune și, în pauză
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ani a devenit ajutor de organist la biserica din localitate; la vârsta de 12 ani studia cu organistul bisericii principale din apropiere de Busseto, a cărui asistent a devenit în 1829. Avea deja mai multe compoziții la activ. Compusese o uvertura pentru opera lui Rossini Îl Barbiere di Seviglia. În 1832 a fost trimis la studii, dar Conservatorul din Milano a refuzat să-l accepte printre studenții săi. A studiat cu Vincenzo Lavigna, compozitor și fost muzician la Teatro alla Scală
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de fapt să constea în obligativitatea repudierii statutului de femeie că o condiție pentru obținerea succesului. Verdi și Piave reduc personajele principale la un numar de trei: Carlo VII, regele Franței, Giovanna și Giacomo, tatăl ei. Opera debutează cu o uvertura în trei mișcări. O interesantă caracteristică a operei o reprezintă rolul extins pe care îl joacă corul în țesătura muzicală a lucrării. În piesa lui Schiller, Johanna povestește ea viziunea cu imaginea Fecioarei Maria, în timp ce în opera Giovanna aude o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu-ți poți imagina cât de mult m-am străduit să le remediez. Încurcăturile provin din esență operei și cârpăcind la ea nu am reușit decât să o fac mai proastă. Atunci... cum aș putea să o îmbunătățesc? Sperasem că uvertura și finalul actului doi să poată salva restul operei, dar am văzut că la Romă am dat greș. În același timp, cred că ăsta nu ar fi trebuit să se întâmple”. După 1858 opera avea să dispară în totalitate de pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o scurtă decupare dintrun cor de petrecere suprapus cu procesiunea prozonierilor și având același ritm, dar cu o drastică schimbare de stare sufletească, care anunță viitoarele creații Don Carlo și Aida. Mai este demn de notat că prima secțiune a uverturii crează o atmosferă de exotism care l-ar face invidios chiar și pe Ceaikovski, în baletul sau Spărgătorul de nuci. Verdi avea perfectă dreptate să se mândrească cu finalul operei care începând cu cele mai simple forme muzicale, câștigă în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Shakespeare putem menționa că Beethoven a făcut o încercare de a scrie o operă cu subiectul piesei marelui Will, Macbeth. Din păcate libretistul sau a murit pe la jumatatea actului ÎI, astfel că tentativa lui Beethoven a eșuat. A rămas o uvertura bazată pe schițele lui Beethoven. Această uvertura a operei Macbeth este bazată pe câteva din punctele de reper găsite în aceste schițe. Printre aceste schițe se află și schițele pentru Largo din Trioul op. 70 nr.1 “Stafia” . Această parte
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o încercare de a scrie o operă cu subiectul piesei marelui Will, Macbeth. Din păcate libretistul sau a murit pe la jumatatea actului ÎI, astfel că tentativa lui Beethoven a eșuat. A rămas o uvertura bazată pe schițele lui Beethoven. Această uvertura a operei Macbeth este bazată pe câteva din punctele de reper găsite în aceste schițe. Printre aceste schițe se află și schițele pentru Largo din Trioul op. 70 nr.1 “Stafia” . Această parte a fot extinsă și orchestrata și formează
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este bazată pe câteva din punctele de reper găsite în aceste schițe. Printre aceste schițe se află și schițele pentru Largo din Trioul op. 70 nr.1 “Stafia” . Această parte a fot extinsă și orchestrata și formează partea introductiva a uverturii în timp ce motivele din celelalte schițe, extinse, formează conținutul uverturii. O altă opera Macbeth a apărut în 1910 compusă de compozitorul elvețiano-american Ernest Bloch (1890-1959), pe un libret francez de Edmond Fleg, mai tarziu revăzut în engleză într-o încercare de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în aceste schițe. Printre aceste schițe se află și schițele pentru Largo din Trioul op. 70 nr.1 “Stafia” . Această parte a fot extinsă și orchestrata și formează partea introductiva a uverturii în timp ce motivele din celelalte schițe, extinse, formează conținutul uverturii. O altă opera Macbeth a apărut în 1910 compusă de compozitorul elvețiano-american Ernest Bloch (1890-1959), pe un libret francez de Edmond Fleg, mai tarziu revăzut în engleză într-o încercare de a aduce textul mai aproape de textul lui Shakespeare. Linia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
partitura, reprezentația a dat măsură reală a calibrului operei Stiffelio. O și mai stranie ediție a operei a fost cea din Octombrie 1972, de la Köln în care s-au efectuat tăieturi importante în partitura originală (în special în actul 1 - uvertura și corurile) și în schimb s-a adăugat material din opera Arolodo care nu figură în partitura originală. Opera Stiffelio a fost prezentată pentru prima oara în Marea Britanie la Collegiate Theatre din Londra de către University College London Music Society pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de altă dată, într-o opera genială. Film și alte versiuni Donato Lovreglio (1841- 1907), un flautist și compozitor italian, a compus un "Concert Fantezie pe teme din opera La traviata” (op. 45) pentru clarinet și orchestră. El a folosit uvertura și mai multe dintre ariile operei. Există o versiune cinematografică apărută în anul 1967 cu Anna Moffo (Violetta), Franco Bonisolli (Alfredo), Gino Bechi (Giorgio Germont), corul și orchestră de la Teatro dell'Opera din Romă, dirijate de Giuseppe Patanè. Regia filmului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
prea bolnav pentru a mai putea colabora cu Verdi. În Decembrie 1868 Verdi a apelat la ajutorul libretistului Antonio Gislanzoni. El a refăcut ultima scenă și a operat mai multe modificări în partitura. Cele mai importante modificări au fost: o uvertura/* mai extinsă, o re aranjare a scenelor în ultima parte a actului III, care acum se termină cu “Rataplan“ în loc de o arie a lui Don Alvaro extinsă cu o cabalettă și în sfârșit o scenă finală complet nouă această din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În momentul când acesta a terminat aria, lumina în sala s-a stins din cauza unei avarii produsă la un cimitir aflat peste drum de sală de spectacol. Mare Ți-e grădină Ta, Doamne, și mulți i-au mai sărit gardul ! * Uvertura la operă La Forza del Destino rămâne cea mai populară dintre toate uverturile operelor lui Verdi care se execută că piese de sine stătătoare în concertele simfonice. De la primele măsuri, nu încape nici o îndoială că este începutul unei tragedii. Uvertura
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din cauza unei avarii produsă la un cimitir aflat peste drum de sală de spectacol. Mare Ți-e grădină Ta, Doamne, și mulți i-au mai sărit gardul ! * Uvertura la operă La Forza del Destino rămâne cea mai populară dintre toate uverturile operelor lui Verdi care se execută că piese de sine stătătoare în concertele simfonice. De la primele măsuri, nu încape nici o îndoială că este începutul unei tragedii. Uvertura se deschide cu acordurile prevestitoare de rău ale alămurilor și continuă cu o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Uvertura la operă La Forza del Destino rămâne cea mai populară dintre toate uverturile operelor lui Verdi care se execută că piese de sine stătătoare în concertele simfonice. De la primele măsuri, nu încape nici o îndoială că este începutul unei tragedii. Uvertura se deschide cu acordurile prevestitoare de rău ale alămurilor și continuă cu o melodie agitată a corzilor. După o nouă enunțare a motivului inițial de către corzi, suflătorii de lemn intonează o melodie lentă, melancolica - rugăciunea lui Don Alvaro din actul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
melancolica - rugăciunea lui Don Alvaro din actul III. Urmează o scurtă înseninare a atmosferei sumbre, în care timp un solo de clarinet intonează aria Leonorei din actul ÎI, dar atmosferă se întuneca din nou printrun coral solemn intonat de alămuri. Uvertura se încheie cu o coda incandescenta. 377 Don Carlos *) Don Carlos: opera în cinci acte, pe un libret de Joseph Méry și Camille Du Locle, după poemul dramatic “Don Carlo, Infant von Spanien“ a lui Friederich von Schiller. Premieră a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cât și în cel al criticilor. Deși au fost voci influențe, precum Rossini care au lăudat opera, critică l-a acuzat pe Verdi de wagnerism cu toate că tot ce ascultase Verdi până la acea oră din creația lui Wagner fusese una din uverturile lui Wagner. 399 Pentru noi ar fi dificil să spunem ce fel de influență ar putea constitui un astfel de fapt. Nu există leit-motive, ci numai reveniri scurte a unor motive servind la reamintirea unor momente sau personaje. Don Carlo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu gândul la Teresa Stolz pentru care nutrea sentimente puternice de iubire. De fapt interesul lui Verdi în materializarea producției cu Aida era atât de intens încât Verdi însuși a ales scenograful. Inițial Verdi nu a intenționat să compună o uvertura pentru opera Aida ci pur 416 și simplu un scurt preludiu orchestral. Ulterior Verdi a înlocuit acest preludiu cu o uvertura cuprinzând un potpourri variat care să înlocuiască preludiul la actul I pentru că în final să revină și să decidă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Aida era atât de intens încât Verdi însuși a ales scenograful. Inițial Verdi nu a intenționat să compună o uvertura pentru opera Aida ci pur 416 și simplu un scurt preludiu orchestral. Ulterior Verdi a înlocuit acest preludiu cu o uvertura cuprinzând un potpourri variat care să înlocuiască preludiul la actul I pentru că în final să revină și să decidă că ea să nu mai fie executată din cauza - sunt propriile cuvinte ale lui Verdi - “caracterului insipid și pretențios”. Această uvertura, în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o uvertura cuprinzând un potpourri variat care să înlocuiască preludiul la actul I pentru că în final să revină și să decidă că ea să nu mai fie executată din cauza - sunt propriile cuvinte ale lui Verdi - “caracterului insipid și pretențios”. Această uvertura, în prezent neutilizata, a figurat doar în spectacolul realizat cu opera Aida de către Arturo Toscanini împreună cu orchestră NBC Symphony Orchestră pe 30 martie 1940, dar nu a fost niciodata editata și comercializată. Astfel se poate spune că în 8 Februarie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
conjunctură creatoare a unei monstruozități cu chip uman) s-ar dori drumul de la mistificare spre autenticitate, de la umilință spre demnitate, de la a fi oricum spre a fi tu însuți. Constantin Popa Mașina de vînt Referințe critice Măștile absurdului După o "uvertură" în tonuri prețios-poematice (per parcurs mai pîlpîie inflexiuni de lirism oarecum artificios), sugerînd un eteric ceremonial al iubirii, în piesa " Mașina de vînt" sîntem conduși, printr-o suită de replici zvîcnite, surescitate în intimitatea unei căsnicii intrate, ireversibil, în derivă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cea mai cuvenită unui artist: aceea de a-l asculta în număr mai mare decât în rândul trecut, spre a fi răpit de farmecul puternic al producțiunilor sale. 59 {EminescuOpXIII 60} Programa concetului al doilea e următoarea: Partea I: 1) Uvertură; 2) Concert pentru vioară (de Wienawski ) cu acompaniament de orchestră - a) Allegro b) Romanță c) Finale a la Zingara; 3) Retraite anglaise, executat de orchestră; 4) Fantasia apassionata pentru vioară (de Vieuxtemps ) cu orchestră. Partea II: 5) Uvertură; 6) Suite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
I: 1) Uvertură; 2) Concert pentru vioară (de Wienawski ) cu acompaniament de orchestră - a) Allegro b) Romanță c) Finale a la Zingara; 3) Retraite anglaise, executat de orchestră; 4) Fantasia apassionata pentru vioară (de Vieuxtemps ) cu orchestră. Partea II: 5) Uvertură; 6) Suite espagnole pe tema din opera Carmen, pentru vioară (de Sarasate); 7) Melodii țigane (de Sarasate) cu acompaniament de piano. Biletele credem că s-or mai aflând încă la magazinul d-lui Gebauer. [19 februarie 1882] ["NEVOIND A FI
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
jos, legat de gât și mâini cu lanțuri, escortat de 2 călărași. Călărașii au avut ordin să-l poarte prin toate comunele unde aveau hârtii de dat pe la primării, astfel că percursul a fost de peste 5 poștii. Aceasta e chiar uvertura operei Pahod na Sibir!! Pretinde-vor niște Adunări alese în asemenea condițiuni că sunt espresiunea adevărată a țării? Constatăm că suntem în plină revoluție de sus. Condiția de existență a unei societăți omenești este paza legii pozitive. Când în alte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îmbină critica de tip tematic cu o necesară deschidere comparatistă. Deși transpusă într-un stil hibrid, împănat uneori cu paranteze teoretizante neconcludente sau neavenite, analiza temelor din lirica lui Vinea, partea cea mai consistentă a lucrării, ar fi putut constitui uvertura unei pline de sugestii interpretări critice. S. comentează motivele și simbolurile „imaculării” din Ora fântânilor, decriptează nucleele mistice (Sfântul, Rugă, Proorocul, Vid), inventariază imaginarul din linia expresionismului magic ( Peisaj, Câinele pământului, Moara umbrelor, Ielele, Adam). Totodată, în investigarea prozei lui
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]