35,324 matches
-
inițiatorul florilegiului omagial, poetul Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, anunțând tradiționala ceremonie de depunere a florilor din partea societăților naționale românești, oaspeților din județul Suceava, Consulatului General al României la Cernăuți, prezent in corpore. Un moment de vârf l-a trăit pe muntele de lumină al Luceafărului poetul, traducătorul, istoricul literar, distinsul om de cultură, Mircea Lutic, învrednicit de cea mai înaltă apreciere a creației sale - Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, pentru poezie pe anul 2011. Un preambul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
care Mircea Lutic l-ar fi rostit în mediul academic i-a fost rezumat de efervescența emoțiilor la câteva trepidante cuvinte: „Consider locul acesta mult mai apropiat de prezența fizică și spirituală a marelui nostru Poet. E un moment de vârf al existenței mele că modesta-mi activitate a devenit cunoscută în cel mai înalt forum al culturii române, iar cartea mi-a fost citită de o bună parte a membrilor Academiei Române. Sunt recunoscător lui Vasile Tărâțeanu că a contribuit ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > JOC Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi trăim în lumea noastră, strâmtă cât un vârf de ac, Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac, Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac, Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac. Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac, De la aburii lui
JOC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1483087084.html [Corola-blog/BlogPost/381189_a_382518]
-
de trecut, în prezent mă privește, șorțul din piele de gând. îl ridic. mă cuprinde. sunt. plâng. icoane de lemn primesc ruga acum. cruce sunt. privesc oglinda apei. sunt șorțul rămas dintr-o toamnă, cu umbre de vară prin crâng... ...vârful de frunză, din copacul din oase de gând... Referință Bibliografică: șorțul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul II, 30 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞORŢUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sortul_anne_marie_bejliu_1335785695.html [Corola-blog/BlogPost/359226_a_360555]
-
Dănăuț Florin Petrescu preia din Pelerinul Român știrea că turcii au pus de pază peste ei doi turci, generali de armată, ca să nu vină vreun creștin la Mormânt. Când a văzut minunea, unul dintre ei care sta de pază în vârful stâlpului, a strigat: ,,Cred în Hristos!” Și atunci celălalt general de lângă el i-a tăiat capul cu sabia. Moastele acestui general turc convertit si devenit martir al Sfintei Lumini le-am sărutat si eu, sunt acolo în Ierusalim. - Nilocolo Poggibonsi
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_sfantului_mormant_i_ion_untaru_1365825735.html [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
înățimilor tu mă poți transforma prin numire/chemare, învelindu-mă în mantie de purpură, ascunzându-mă, taină în tine. Mă cunoști, îmi simți prezența. De mă poți numi devin Femeia ta în veci. Chemările mele sunt spirale ce pleacă din vârfurile degetelor când conturez limitele universului, pentru a nu te rătăci. Întoarcere în Țara de Nicăieri. Nu uitați: poveștile trăiesc atât timp cât credem în ele! E nevoie de credință, încredere ... zâmbet de zâne și IUBIRE pentru a serba sacralitatea dragostei de care
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Implinire_dor_danaela_1330546007.html [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
crucea cuvântului doi călători împart lumina cuvintelor între ecou și culoare sunt orb ascultă-mi muzica surdule eu te voi privi dincolo de culoare pe marginea unui vers citesc surdule citesc semnele mele au adâncimi câmpiile rostogolesc bilele de foc în vârful degetelor așa te văd surdule așa te văd orbule sunt surd știu privește-mi mai bine dansul între două coloane de foc ale timpului meu apoi spune-mi care cântec din împletirea razelor lunii este al meu dincolo de orb și
ÎMPĂRŢIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1395952055.html [Corola-blog/BlogPost/370184_a_371513]
-
discutăm despre Creație, constatăm existența unui design inteligent ce reprezintă capacitatea extraordinară a Creatorului de a “proiecta” omul, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, din punct de vedere anatomic și spiritual. Deși puțini oameni sunt conștienți de capacitățile omului, situat în vârful piramidei viețuitoarelor de pe Pământ, din punct de vedere anatomic, dar în special mental, totuși, câțiva realizează faptul că omul (în special corpul), așa cum a fost el proiectat, țintește perfecțiunea. Mizând pe o asemenea ipoteză, de design inteligent, constatăm faptul că
OMUL, REZULTATUL UNUI DESIGN INTELIGENT de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Paul_gheorghiu_1396854859.html [Corola-blog/BlogPost/354105_a_355434]
-
nu-i „iartă” nici pe unii contemporani precum Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, H.R. Patapievici sau Mircea Cărtărescu, tonul incisiv fiind presărat cu multe invective: „monstru diafan cu solzi de crocodil” sau „un alpinist rarissimo al Cuvântului românesc, tipic cățărării pe Vârful Omu din Carpații noștri”. În opinia M. Cozma „Un scriitor trebuie să se arunce în flăcările creației pentru a salva deriva unui popor, ci nu a-l manipula să fie îngropat de viu”. Cap. „Unde dai și unde crapă!”cuprinde
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
și făcându-i prăpăditului clipele și mai amare, decât orice altă pedapsă. Ieșea lumea la porți, fiecare comenta după cum îl tăia capul, iar el era oprit în dreptul fiecărei case cu apostrofarea: Mai zi mă' o dată! La care el își privea vârful picioarelor lui goale și rostea cu o totală lipsă de convingere: Cine o mai face camine, ca mine să pățească! Mă făcusem mai măricel, îmi plăcea să citesc basme și alte cărți care îmi stimulau imaginația: Pintea Viteazul, Radu Greuceanu
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
e cert: există interes în străinătate pentru a vizita România și există interes în România pentru a atrage vizitatori. Mergând pe firul logic, de ce nu se întâlnește cererea cu oferta? Cum face așadar Spania să se mențină pe poziții de vârf, în ciuda faptului că în anii ´90 a intrat într-o recesiune foarte severă, în urma scumpirilor și apariției de noi destinații în Europa și-n Bazinul Mediteranean? Mai bine spus: ce fac ei altfel decât noi? Mi-am îndreptat privirea spre
Spania și România, o paralelă inegală by http://uzp.org.ro/spania-si-romania-o-paralela-inegala/ [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
tare de tot. Nu cred că aș fi reușit să fiu atât de calm...”. Procurorul Zapciu era în picioare, alb ca varul. Nu văzuse saltul „cobrei” și nici smiorcăiala lui n-o auzise. Era adâncit în gânduri, cu privirea spre vârfurile ascuțite ale pantofilor bine întreținuți. Deplasarea mascaților i-a atras atenția și, când a văzut scena, s-a ridicat brusc în ideea de a interveni. Era prea târziu. Nu mai era nimic de făcut. „Ce cretin, domnule, ce brută! Să
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
și încordare supusă, senzația hipnotică.... Am rezistat, am rămas țintuit, am izbutit să depășesc momentul... Pot destăinui doar atât: și-a dezlipit palmele, a întins brațul stâng și, cu degetele răsfirate și palma deschisă a „măturat” fulgerător tot cerul. Din vârful fiecărui deget a țâșnit câte o rază orbitoare, în evantai. Una dintre lumini, ca un fascicul emis de un proiector, a trecut prin mine, așa cum mă aflam cu fața în sus, cu ochii spre cer, cu suflarea tăiată. Nu am
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Revelatii_interzise_romeo_tarhon_1341126914.html [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
acest regim, fără greș, de foarte multă vreme. Ea a rămas dovada insulară a unei lumi care se stinge. Vastele continente ale încrederii de mai an sunt azi scufundate. Până și simpla lor amintire pare neverosimilă. În schimb, avem cu vârf și îndesat parte de realitatea sinistră, cu aer de pușcărie și proceduri de rigoare judiciară, a altor biblioteci, unde nu ai acces la raft, trebuie să treci prin varii filtre, să prezinți diverse carduri care deschid diverse bare, să te
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
taină nu piară Un pumn de sfielnici cu drag mulțumește * Încă un drum cu Domnul mă-nchide într-o noapte. Uscatul uită mâna-nălțată către soare. Părinte, nesfârșirea e cumulul de fapte, O talpă cu nisipuri am scuturat în mare. Pe vârfuri de lumină, o rugă fără tihnă Aruncă din străfunduri protecții nestemate. Pământul e minune, nimicul e rutină Și toate împreună iubiri neferecate. Parcurs-am fără grabă introvertiri trecute, Le-am îngropat pe țărmul ce se îneacă-n ape. Ce blând
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1491898048.html [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
stele, de a demonstra că poate fi ea însăși o stea. Își privește rochia roșie, primită de la o prietenă de-a mamei și scurtată pe măsura ei cu câteva zile înainte de concurs, știind că îi vine bine. Își atinge cu vârful degetelor părul împletit cu migală de jur-împrejurul capului, ca o coroniță, și știe că totul este în perfectă stare, de la pantofii de lac și până în vârful unghiilor. Așteaptă cuminte să-i vină rândul, fără a lăsa sunetele, luminile rampei și aglomerația
VREAU SA FIU O STEA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416024467.html [Corola-blog/BlogPost/371688_a_373017]
-
măsura ei cu câteva zile înainte de concurs, știind că îi vine bine. Își atinge cu vârful degetelor părul împletit cu migală de jur-împrejurul capului, ca o coroniță, și știe că totul este în perfectă stare, de la pantofii de lac și până în vârful unghiilor. Așteaptă cuminte să-i vină rândul, fără a lăsa sunetele, luminile rampei și aglomerația să o tulbure mai mult decât emoțiile primei apariții în public. Și iat-o! Pășește în fața juriului, cu ochii strălucind de lumina bucuriei care o
VREAU SA FIU O STEA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416024467.html [Corola-blog/BlogPost/371688_a_373017]
-
Acasă > Versuri > Visare > SECUNDĂ INFINITĂ Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Din înaltul cerului, Am căzut aici pe pământ. În fracțiune de secundă am sărutat cerul, Cu vârful degetului meu. Apoi mi-am despletit gândurile vopsite în roșu. Pe amintirile tale, ale mele, sau ale timpului furat de încercări. Am sperat că voi adormi pe aripi de înger. Și voi visa. Visuri plăsmuite de oameni. Ce n-au
SECUNDǍ INFINITǍ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1435057702.html [Corola-blog/BlogPost/353249_a_354578]
-
flori am așternut În calea ta, copilărie, Să fiu mlădiță în pădure iar, Nu frunză galbenă în vie. Să merg de-a bușelea-n țărână, De câte-o floare să m-apuc, Să-mi cânte greierii în iarbă, Nu graurii în vârf de nuc. Să mă ridic iar copăcel, Să trec sfioasă-al casei prag, Ținând pe mama de o mână, Nu sprijinită-ntr-un toiag. Să râd la soare dimineața, Pe față să mă spăl cu rouă, Să număr zilele, nu
SĂ FIU MLĂDIȚĂ IAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1472047088.html [Corola-blog/BlogPost/371493_a_372822]
-
continua să mă dedic în acei ani, artei scrisului, pentru mine însemna să fac compromisuri cu noile mele principii de viață, pentru că între timp Îl cunoscusem pe Dumnezeu. Afirm aceasta, pentru că în timpul vechiului regim - majoritatea scriitorilor nu putea ajunge în vârful piramidei decât făcând anumite concesii cu ei înșiși, promovând idei în care ei nu credeau și folosindu-și talentul pentru a elogia patria și conducătorul. Mi-a fost redeșteptată năzuința de a scrie, în primul an după revoluție, dar într-
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
copil al străzii, o victimă a abuzurilor și nedreptăților, mult defavorizat în comparație cu alții. Acest personaj, având o măsură mică de iubire rămasă intactă în sanctuarul sufletului, poate iubi cu adevărat, și prin faptul că se încredințează lui Dumnezeu, ajunge în „vârful adevăratului munte al succesului”: dragoste jertfitoare și adâncă virtute creștină. - Ce reacții ai primit din partea cititorilor la volumele de până acum ? Cum se raportează tinerii la creațiile tale? - Am fost încurajată de cititori, mai mult decât mi-am putut imagina
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
din sat. Avea o barbă albă până la brâu, un păr lung până peste ceafă și înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui copac i-am zărit pătuiagul în care locuia, un frunzar la care se suia pe o scară. Hrănesc păsările cerului!- îmi repetă el. Copiii mei s-au transformat în aceste păsări! <Dumnezeu...copiii mei...> - gândii eu, acest om trebuie
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
ai stăreției sale (1950-1955). La 15 noiembrie anul 1945 a fost hirotonit preot pe seama Mânăstirii Antim din București. A fost unul dintre participanții cei mai cunoscuți la întâlnirile culturalo-duhovnicești ale mișcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim (grupare care a cuprins vârfuri ale clerului ortodox și ale intelectualității creștine laice), între anii 1945-1950. La 15 iunie 1950 a fost numit stareț al Mănăstirii Antim, iar între anii 1954 și 1958 a stărețit Mănăstirea Plumbuita din București. A pictat mai multe biserici și
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
poate, despre adevăr și libertate. De fapt libertatea era pentru mine o noțiune extrem de abstractă. Eu eram și mă simțeam foarte liber. Pentru că tocmai coborâsem din nucul de lângă casă sau din cireșul din grădină și de acolo de sus, din vârfurile lor, cu mâinile înverzite de nuci încă necoapte, sau cu gura plină de cireșe, lumea se vedea curată, plină de pace, de adevăr, iar despre libertate ce să mai vorbesc. Acolo sus era LIBERTATE. Liberi erau și cei care aveau
POC, POC, POC SAU CE MAI FACI, IOANE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Poc_poc_poc_sau_ce_mai_faci_ioane_ioan_ciobota_1330669550.html [Corola-blog/BlogPost/356586_a_357915]
-
din 18 mai 2014 Toate Articolele Autorului TALESTRI, REGINA AMAZOANELOR (Capitolul 6) Era o zi de toamnă, neasemuit de frumoasă, iar munții musteau de bunătăți. Râul Auras șerpuia voios, alintat de micii afluenți de pe potecile poleite cu frunze arămii. Pe vârful unei coline, nu prea înalte, se puteau vedea clar, două siluete. Erau două tinere, cu trăsături armonioase, de fete abia coapte. Nu le dădeai mai mult de 18 ani de fiecare, deși aveau puțin peste douăzeci. Purtau niște rochii lungi
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1400401260.html [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]