3,048 matches
-
îl încercau erau copleșitoare. Acum putea să trăiască la întreaga intensitate aceste mișcări tectonice ce au mocnit latent în sufletul său. A fost nevoie doar de o scânteie care să genereze explozia.Și-a strâns iubita în brațe prins de vârtejul propriilor trăiri. - Ce faci? Mă sufoci? - Aaa, scuză-mă. Nu știu ce mi-a venit. Îmi era teamă că nu vei accepta întâlnirea și poate că m-ai luat prin surprindere sosind din sens invers, de unde nu te așteptam... - Numai pentru atât
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394908347.html [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Se completau atât de bine cei patru. Era mulțumită. Invitații se înghesuiau să-i felicite pe lord și copii. Ea profită de ocazie, să se strecoare în grădina. Aerul o răcorea și parfumul naturii o ajută să-și revină din vârtejul emoțiilor. Se îndreptă spre colțul cel mai îndepărtat al grădinii. Nu știa cum să procedeze mai departe. Se atașa prea mult de copii și nu dorea că ei să sufere după plecarea ei. Îi va fi greu, să se despartă
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1473243095.html [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DEMNITATE ȘI CURAJ Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 1169 din 14 martie 2014 Toate Articolele Autorului „Acolo tine-ți căruța, departe de apa care clocotește și de vârtej”. Aristotel Cuvântul Demnitate, ne spune DEX'98 vine din limba latină, dignitas -atis (după demn), însemnând „Calitatea de a fi demn, atitudine demnă; autoritate morală, prestigiu; gravitate, măreție”. Demnitatea este una dintre virtuțile cu care se naște omul. Aristotel spunea
DEMNITATE ŞI CURAJ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1394774475.html [Corola-blog/BlogPost/353630_a_354959]
-
să fie condusă de oameni demni și curajoși. Demnitatea este necesară oricărui om. Dar nu toți oamenii sunt demni și vorba, tot a lui Aristotel, să ne ținem departe de cei lipsiți de demnitate, spre a nu fi luați în vârtejul lor și a ajunge la fundul unei ape. Învățătura creștină consideră demnitatea umană un dar divin, care indiferent de condițiile în care trăiește individul, are în față chipul lui Dumnezeu ca exemplu. Sau, cum frumos a spus Dan Puric într-
DEMNITATE ŞI CURAJ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1394774475.html [Corola-blog/BlogPost/353630_a_354959]
-
INIMII Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 954 din 11 august 2013 Toate Articolele Autorului Doamnei Ligya Diaconescu De ziua de naștere a doamnei Ligya Diaconescu, 14 iulie, nu am putut trimite nici un rând de felicitare, fiind prinsă în vârtejul frumuseților minunatului Las Vegas. O fac acum cu aceste rânduri ieșite din adâncul inimii care să țină loc de felicitare. Când în universul nostru bulversat de atâtea trăiri dureroase, tulburătoare și lipsite de lumina viitorului apar din loc în loc și
RÂNDURI IEŞITE DIN ADÂNCUL INIMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_randuri_iesit_elena_buica_1376215273.html [Corola-blog/BlogPost/340534_a_341863]
-
Toate Articolele Autorului Tu ești albastru meu de Voroneț În care îmi găsesc ades seninul, Cum își găsește strugurele vinul Și brațu în rugăciune sfânt aminul. Tu ești poemul meu încă nescris Cuvintele de duh le țin ascunse, De un vârtej să nu îmi fie smulse Și în hohote de lacrimi plânse. Tu ești venit din alte emisfere Sortit să-mi dai lumină și putere, Desparți în două muntele de mare Când țipătul tăcerii rău mă doare. foto internet Camelia Cristea
TU EŞTI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1413118677.html [Corola-blog/BlogPost/383712_a_385041]
-
sufletul meu ca un fulger, aprinzând flăcări nebănuite... duminică, 25 ianuarie 2015 jocul memoriei jocul memoriei- un descântec împotriva iubirii, un Babel de limbi confuz și plin de umbre și de lumini, așa cum în ochii tăi de cicoare se rostogolesc vârtejuri azurii de apă; îmbrăcată în mătase de indii, Rafael îți pictează chipul în pupilele mele avide; arta de a fi prezent printre catifelele moi ale dragostei, învățată de la Ovidiu, de la acel poet năucit, exilat la Tomis, cu schimbări de decor
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422183873.html [Corola-blog/BlogPost/377049_a_378378]
-
poluat zilnic târându-mi mintea pe întortocheate cărări Mă lupt în fiecare zi cu mine ignorând temerile sperând c-or dispărea Voi prinde-n palmă orice rază de lumină crezând că e mai bine așa. Viața e un dans amețitor , vârtejul lui -un hău de disperare Mereu mi-am fixat o motivație dovedind că sunt o luptătoare Mătasea trăirilor mele e vătămată dar e de datoria mea Să îmbrac ia curcubeului și să sărut lacrima smirnei E MAI BINE AȘA! Referință
E MAI BINE AȘA! de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1460303660.html [Corola-blog/BlogPost/381941_a_383270]
-
apropia de puntea țuțuită o respectam oricum cu toții fără restricții. Nebun trebuia să fii - sau poate un haiduc pe fugă - ca să te atârni de frângiile acelea semiputrezite și să treci dincolo, peste apele negre și mâloase ale Cibinului, pline de vârtejuri din care unii n-au mai ieșit vii. Așa că ne duceam și ne întorceam cuminți pe drumul ocolit dinspre livezile sașilor, căznindu-ne să urcăm și să coborâm dealul de pe ”Piatră”. Chiar dacă din pădure se zăreau casele noastre peste râu
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1424686207.html [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
acelei cetăți și făcea parte dintr-un mic sanctuar. Numele izvorului spune multe: Piatra Funturii, cum spun oamenii locului, dar, corect, Piatra Fortunei”. - Piatra norocului românesc - plin de lacrimi și sudoare. Și comori „sfârșind” cu viitorul. „[...] am intrat într-un vârtej de lumină de toate culorile. Apoi, când am privit din nou spre pământ, am văzut poiana și toată Valea Uilacului altfel decât le știam. Eram într-un alt timp, necunoscut, într-o vreme ce va să fie.” BODAVA. Topos sacru
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Izvor_de_neam_piatra_funturii_milian_oros_bodava_baia_mare_enesis_2009_.html [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
uitate. Deja ai sufletul un folder în laptopul unui Dumnezeu virusat. Viața e un carnaval de păstrăvi... Pescarii stau de cu neziuă pe râul flămând de muște colorate. Pietrele se opresc la fiecare vad să prindă nadele aruncate pe furișul vârtejurilor de pripas. * Atunci te-am iubit de la un capăt la celălalt. Dimineața din ochii ferestrei poate depune mărturie. * Cât de frumos e cerul oprit în aripile păsărilor, cât de guraliv e văzduhul pe fruntea zilelor rămase! GEORGE BACIU Referință Bibliografică
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gindu_n_buzunar_george_baciu_1350495607.html [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
ne-a dat cu atâta generozitate. Cu toate astea, adică în pofida evidenței privind dureroasa șubrezenie a fericirii plămădită din comori pe care „le mănâncă moliile și le fură hoții”, până și cei mai lucizi oameni se lasă prinși în atrocele vârtej al interesului și concurenței, cele două motoare sociale ale extrem de discutabilului progres material. Neliniștit și într-o necontenită alergătură (printr-o perpetuă intercondiționare, cele două stări tind statornic spre patologic), omul modern nu mai are nici timpul și nici răbdarea
SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ AL OMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1474192541.html [Corola-blog/BlogPost/373926_a_375255]
-
Ce să caut: forma sau conceptul? Materia și spiritul în aceeași înlănțuire, un diagnostic de transformare continuă a vieții pământești. Nici o întrebare nu se putea suporta, nici un îndemn, nici o chemare. Cunoașterea apare in forme ciudate, câteodata răzbate la suprafață în vârtejuri zdrobitoare, alteori în fante de culoare. Dinlăuntrul Universului, semnele Dumnezeirii așteaptă ivirea zorilor, timpul nu există decât pentru redevenire, eterna patrundere a Scripturii în imnurile ortodoxe. „Iubi-Te-voi Doamne, virtutea mea. Domnul este întărirea mea și scăparea mea și
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Anamnesis.html [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
lunii - nu atât de frecvente ca la unii poeți, chiar profesioniști. Dar există și multă prospețime și originalitate: „sunt în capcana / de oțel de apă, / lemn de nisip, / gratii de vânt” (Capcana). Anaforul vârstei te poate fura și duce în vârtejul amețitor al mimetismului păgubos ca într-un mărăciniș, ca o capcană din care anevoie mai poți ieși la lumină. Dar deocamdată, micuța prințesă a cuvântului, poate spune cu nonșalanță: „cânt lumii / cu vioară / de greier tăcut // râd stelelor / cu lacrima
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
necunoscut. Mișcările îi sunt dezordonate și se zbate disperat. Este când afundat în adânc și răsucit în toate părțile, când scos la suprafață că abia trage câte o gură de aer. Operațiunea părea că se repetă la nesfârșit în acest vârtej și forțele încep să-i cedeze. Deodată simte sub piciorul stâng ceva tare. Este un pinten stâncos. Împinge în el și se aruncă în afara vâltorii. Se rostogolește la vale, cade în gol în altă cascadă, iar la următoarea reușește să
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416637047.html [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
ai golfului se “înghiforeazâ” vâlvoi exact deasupra podului, parcă amenințându-ne cu învăluirea, ne ținem aproape de barele de susținere dinspre trotuarul ce dă spre golf și developez pe retină “Alcatraz”-ul, “linșat” de o peliculă albicioasă de ceață amestecată cu vârtejul stropilor multicolori, “stratigrafiați” astfel de cerul coborât până aproape de pilonii magnificei construcții și firește ai țărmului insulei. În stânga, azuriul crud al nemărginirii oceanului pare pătat de neastâmpărul perpetuu al vântoaselor marine și tușează cu o cromatică in degrade întregul peisaj
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
de secol XX și început de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1990 - 1992, ca arhiereu vicar și între anii 1992 - 2007, ca episcop eparhiot!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Ioan a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte competente în disciplina
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457599342.html [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 2000, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat logofătului spiritual al Olteniei sfârșitului de secol XX - Cărturarul basarabean Nestor din Bănia Craiovei!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Mitropolit Nestor a cărui plecare, zicem noi prematură, o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
câteva ore, m-am trezit cu gâtul amorțit din cauza poziției în care adormisem, în fața a două porți care semănau celor de la unitatea militară pe lângă care trecea trenul, când ne duceam la țară la tataie. Am coborât din autobuz dusă de vârtejul celorlalți, trăgând după mine rucsacul milităresc conform “regulamentului”, cerut de școală. M-am așezat în rând, sub ochii mirați ai învățătoarei, surprinsă mai mult că eram singură pentru care cel puțin nu trebuia să strige. Numai fluieratului directorul taberei i-
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_viii_mihaela_arbid_stoica_1335190337.html [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
tăticu! le-am spus cu un aer ușurat. În mai puți de cinci minute tataie și mamaie erau la current de istoaria din prun. Abia acum li se luminară mintea de ce Mia nu se oprise la ei, ci trecuse val vârtej prin fața casei? Numai mami, când a venit să mă ia acasă, a râs mulțumită că nu m-a împuns vaca și apoi a râs în hohote, când a aflat povestea cu mătasea de porumb. Cel mai fericit părea tataie, pentru că
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
de dragostea mereu vie a soției sale, de zâmbetul ei cald, de atmosfera plăcută ce i-o crează și care are rolul de a-l liniști, de a-l readuce la realitatea în care trăiește, de a-l scoate din vârtejul evenimentelor trăite altădată, care uneori l-au întors în timp și l-au acaparat în totalitate. „Geamănul din oglindă” este o carte scrisă cu sufletul, emoționantă, răscolitoare, încărcată de adevăr, interesantă, care nu-și poate lipsi din bibliotecă sufletului. Am
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Comoara_de_pe_puntea_vieti_al_florin_tene_1346771103.html [Corola-blog/BlogPost/343762_a_345091]
-
Muso. Dacă nu navighezi îndeajuns de departe de Scila aceasta te va zdrobi de țărm atrăgându-te în apele ei înșelătoare. În același timp dacă te îndepărtezi prea mult de Scila nimerești în ghearele Caribdei care înghite apele într-un vârtej nebun înnecând orice corabie. Dacă însă te îndepărtezi prea mult de ea cazi în apele Scilei. Trebuie deci să plutești între aceste două primejdii fără a te feri prea mult de una sau de cealaltă, dar nici să te apropii
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
ei, îi izbi peste fețele îngrozite. În goana nebună a trenului, în acele momente de panică, printr-o fereastră deschisă, un călător aruncă o sacoșă de plastic care îl lovi pe bărbat peste cap. Abia respirând, la nici o palmă de vârtejul vagoanelor, el găsi ciudat că mecanicul semnalizase sonor trenul abia la intrarea pe pod și că nu încetinise în momentul în care îi văzuse, viteza fiind de-a dreptul amețitoare în cele câteva minute până ce trenul ieși de pe pod, minute
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1429175146.html [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
Acasa > Versuri > Visare > MĂ SCUFUND Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 511 din 25 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mă scufund în vârtejuri de apă Aici găsesc ceea ce caut : vidul de gânduri! Mă las în voia curenților repezi. E-atât de rece și atât de bine... Oare sunt prinsă de suspine iar? Sau mă alint... și îmi doresc doar mângâiere?! 2007 Referință Bibliografică
MĂ SCUFUND de MIRELA STANCU în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Ma_scufund_mirela_stancu_1337958712.html [Corola-blog/BlogPost/361181_a_362510]
-
memoria... Nu știu care memorie. Cert este că am reținut culorile, sunetele, cântecul, pașii, aproape totul atât de viu, încât abia după 11 ani de zile reușesc să scriu acest vis ceva mai complet. Și l-am scris. Încă simt toate acele vârtejuri ale furtunii, încă simt acea bucurie, încă simt sarea lacrimilor atinse cu limba însetată, lipită aproape de stânci. Nu știu cum am trecut lanțul de stânci cenușii. Voi descoperi sau mi se va releva cândva. Poate în al doisprezecelea an care va trece
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1404495672.html [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]