371 matches
-
apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus", turnuri de observare din bârne, tuneluri etc. Astfel deosebim: un aliniament numit astăzi "Valul lui Traian" sau "Troianul", amplasat în partea nordică a județului Iași, orientat pe direcția EV, între comunele Victoria (de pe Prut) și Vânători
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sunt o parte din furci (lut aplicat pe îngrăditură de nuiele) confecționate din lemn de stejar. Alte materiale folosite la construcție sunt: cărămida și lemnul. Starea locuințelor construite din cărămidă și lemn este bună și mediocră, iar a celor din vălătuci este mediocră și rea. însă ele sunt puține în comparație cu cele din cărămidă, care sunt în stare foarte bună. II.7. Probleme de perspectivă În ce privește satul Tibănești, la stabilirea mărimii vetrei lui, în planul de sistematizare s au avut în vedere
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
să ridice această biserică întru cinstirea și pomenirea Sfântului Pantelimon ar fi fost credința că, în acest fel vor fi feriți de multe boli care bântuiau în acea vreme prin partea locului. Biserica ar fi fost construită din bârne și vălătuci. Prin anul 1805, a fost nevoie să se rezidească din temelie, pe același loc, cu pereții din piatră. Terenul nu era cel mai indicat, fiind mult denivelat, astfel, încât altarul s-a înălțat pe o umplutură pentru a se ajunge
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de a scoate pe vechii răzeși ai satului din starea de sărăcie și incultură: „...iată că mă învrednicesc iarăși a scrie în sat, așa cum mă îndeamnă mereu inima care a rămas lipită de râpa noastră dodeșteană și căsuțele cele de vălătuci”. Într-o așa întreprindere socio-culturală s-a înfiripat o bogată corespondență între V. I. Popa și Ioan Ionescu, învățătorul de mare probitate morală prin care conducea, în lipsă, echipa de studenți. Învățătorii își aminteau cu oarece mândrie, dar și umor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
geamuri, pe loc le schimbă, ce mare deserviciu ne facem cu paranteza geamuri, în care stăm! ce paranteză groasă, și nu ea, cît Coada-i groasă, /Coada-i groasă, / Coada-i groasă, /De Cotnar! vezi subsol, Păstorel Teodoreanu, "Hronicul măscăriciului Vălătuc", roman bahic etc., stație "Petrom" la șosea, coboară călătorii ostentativ de mulți ce sînt și mai ales de actul prezenței lor, orașul Tîrgu Frumos speculat și de ploaie, eterna miză pe viitor, în vîrtej se adună nădejdea ochilor noștri, trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Munților Metaliferi, Orăștie urban umed, Turdaș figurinele în aluat preistoric cu somn, șoseaua taie cursul de țară, Strei umflat, văzduh căzut în staționarea Simeria, spinările prea senzuale ale ploii, magaziile gării Deva cu nordul montan în cețuri de Ultima Thule, vălătucul norului duce cu el pe vale, mi se repede în pufuri dunga de creastă, pe înalt înfundă nori de strat, mai este închiderea în ograda orașului, excavator, au sudat pereții sub cabina de comandă, deșeurile de fier stivuite, ieși stingher
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu 48 suflete), Rapșa (7 familii și 22suflete). Situat la 36 km de Vaslui și doar 7 km de Pungești, avea casă parohială și 12 ha pământ de la 1864. Se menționează că biserica parohială purta hramul „Sf. Voievozi”, construcție din vălătuci, reparată în 1908, 1912, 1935-36. Paroh era Cezar Diaconu, născut la 18 iulie 1912, în funcție de la 1 decembrie 1937, ajutat de cântărețul I. Diaconescu (născut în 27 septembrie 1886, în activitate din 1912) și T.A. Gâfei, născut la 26
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
după cum nici tu nu mai știi altceva. Așa că-mi pun boneta cea pătrățoasă și academică ca să miaun precum că atunci când vă faceți o casă, produceți negentropie, adică ordine, din dezordinea din jur și, evident, energie. Transformați atunci amorful lut În vălătuci, pe care-i neteziți, drept și cu unghiuri drepte Într’o Încăpere ori mai multe. Mai mult, la geometria planului, mai adăugați verticalitatea menită a antitetiza orizontalitatea câmpului: altă doză de negentropie. Dar așa depășiți stadiul firesc, actual al lumii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iubire în sat, cu siguranță că se retrăgea cu draga lui în locuri numai de ei știute, feriți de ochii lumii. Învelită cu olane, mai târziu cu tablă, era numai "casa din deal". Locuințele țăranilor de atunci se făceau din vălătuci, din stuf și lut. Prispa toată din lut. Odăile rămâneau joase, mărunte, fără cerdac, de jur împrejur despărțite de grădină sau de vecinătăți cu garduri împletite din nuiele de salcie, mai rar cu șipci sau cu sârmă, alte dăți nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
că stâlpii cerdacului lunecă spre față, în partea din jos, dinspre temelie. Ar putea fi efectul unei lente surpări și alunecări de teren (lucru de observat și azi la casa nouă). Construcția a fost înălțată parte din cărămidă, parte din vălătuci (așa cum arată o fotografie a ruinelor, pe al cărei autor nu-l știm), lucru care a grăbit, desigur, degradarea. În 1919, un alt trecător cu o memorie vizuală remarcabilă redă, cu exactitate, amănunte revelatorii: căsuța de zid pe jumătate ruinată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în schimbul sumei de 40000 lei să ne cedeze locul. Trebuia să mai mutăm și un hambar mare, ce se ridica în fața casei. După facerea actului am obținut locul. Am hotărăt atunci să zidim o casă nouă. Cea veche fusese din vălătuci și acoperită cu șindrilă și bucăți de tablă. Păstrând înfățișarea exterioară și împărțirea interioară [eronat, n.n.], am zidit o casă cu fundația de piatră și beton, cu pereții de cărămidă și acoperișul de tablă zincată. La început ne gândeam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
faptul că biserica din cătunul Ipotești [...] cu hramul "Sfinții Voievozi" [...] a fost făcută pe locul și cu ajutorul lui Ipatie și Nicolai Isăcescu, care sunt și primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost făcută din vălătuci 4. Un act din 10 aprilie 1902, trimis la Protoierie, oferă cea mai plauzibilă mărturie a ctitoririi acestei biserici, și anume că e zidită în locul celei vechi care era de bârne cu lut de o vechime foarte mare clădită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
restul fânaț și imași; pe moșie se află o casă compusă din două odăi acoperită cu șindrilă ce servește de crâșma pe șleahul Dorohoiului și două eazuri cu pește; în vatra satului se află casa de locuință cu păreții de vălătuci acoperită cu șindrilă, compusă din trei odăi și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot din vălătuci, acoperită cu șindrilă, un hambar de scânduri, un grajdiu de nuele acoperit cu scânduri, pentru cai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și două eazuri cu pește; în vatra satului se află casa de locuință cu păreții de vălătuci acoperită cu șindrilă, compusă din trei odăi și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot din vălătuci, acoperită cu șindrilă, un hambar de scânduri, un grajdiu de nuele acoperit cu scânduri, pentru cai și o șură de furci, acoperită cu paie; împrejurul curții este o livadă cu pomi roditori și trei pogoane vie; tot în vatra satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1 2 3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Clădiri: a) cu pereți sau cadre din beton 5.300.000 3.100.000 armat, din cărămidă arsă, piatra naturală sau din alte materiale b) cu pereți din lemn, cărămidă 1.400.000 900.000 nearsă, vălătuci, paianta și alte materiale asemănătoare 2. Construcții anexe, situate în afara corpului principal al clădirii: a) cu pereți din cărămidă arsă, piatra, 900.000 800.000 beton sau din alte materiale asemănătoare b) cu pereți din lemn, cărămidă 500.000 300
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139854_a_141183]
-
materiale asemănătoare 2. Construcții anexe, situate în afara corpului principal al clădirii: a) cu pereți din cărămidă arsă, piatra, 900.000 800.000 beton sau din alte materiale asemănătoare b) cu pereți din lemn, cărămidă 500.000 300.000 nearsă, paianta, vălătuci etc. 3. Pentru locuințe situate la subsol, Valoarea reprezintă 75% din valoarea demisol sau la mansarda corespunzătoare fiecărei grupe de clădiri 4. Pentru spațiile cu alta destinație, Valoarea reprezintă 50% din valoarea situate în subsolul sau demisolul corespunzătoare fiecărei grupe
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139854_a_141183]
-
1 2 3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Clădiri: a) cu pereți sau cadre din beton 5.300.000 3.100.000 armat, din cărămidă arsă, piatra naturală sau din alte materiale b) cu pereți din lemn, cărămidă 1.400.000 900.000 nearsă, vălătuci, paianta și alte materiale asemănătoare 2. Construcții anexe, situate în afara corpului principal al clădirii: a) cu pereți din cărămidă arsă, piatra, 900.000 800.000 beton sau din alte materiale asemănătoare b) cu pereți din lemn, cărămidă 500.000 300
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148028_a_149357]
-
materiale asemănătoare 2. Construcții anexe, situate în afara corpului principal al clădirii: a) cu pereți din cărămidă arsă, piatra, 900.000 800.000 beton sau din alte materiale asemănătoare b) cu pereți din lemn, cărămidă 500.000 300.000 nearsă, paianta, vălătuci etc. 3. Pentru locuințe situate la subsol, Valoarea reprezintă 75% din valoarea demisol sau la mansarda corespunzătoare fiecărei grupe de clădiri 4. Pentru spațiile cu alta destinație, Valoarea reprezintă 50% din valoarea situate în subsolul sau demisolul corespunzătoare fiecărei grupe
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148028_a_149357]
-
consiliile locale și consiliile județene vor revizui și vor adopta hotărârile privind impozitele și taxele locale aferente anului 2003." 39. La anexă nr. 1, punctele 1 și 2 vor avea următorul cuprins: b) cu pereți din lemn, cărămidă nearsă, paianta, vălătuci etc. 500.000 300.000" 40. Partea introductiva a punctului 1 și punctul 3 din notă din anexă nr. 1 vor avea următorul cuprins: "NOTĂ: 1. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localități și zone în cadrul acestora, la nivelurile
LEGE nr. 522 din 17 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143980_a_145309]
-
1 2 3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Clădiri: a) cu pereți sau cadre din beton 5.300.000 3.100.000 armat, din cărămidă arsă, piatra naturală sau din alte materiale b) cu pereți din lemn, cărămidă 1.400.000 900.000 nearsă, vălătuci, paianta și alte materiale asemănătoare 2. Construcții anexe, situate în afara corpului principal al clădirii: a) cu pereți din cărămidă arsă, piatra, 900.000 800.000 beton sau din alte materiale asemănătoare b) cu pereți din lemn, cărămidă 500.000 300
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144348_a_145677]
-
materiale asemănătoare 2. Construcții anexe, situate în afara corpului principal al clădirii: a) cu pereți din cărămidă arsă, piatra, 900.000 800.000 beton sau din alte materiale asemănătoare b) cu pereți din lemn, cărămidă 500.000 300.000 nearsă, paianta, vălătuci etc. 3. Pentru locuințe situate la subsol, Valoarea reprezintă 75% din valoarea demisol sau la mansarda corespunzătoare fiecărei grupe de clădiri 4. Pentru spațiile cu alta destinație, Valoarea reprezintă 50% din valoarea situate în subsolul sau demisolul corespunzătoare fiecărei grupe
ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144348_a_145677]
-
1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Clădiri: a) cu pereți sau cadre din beton 5.300.000 3.100.000 armat, din cărămidă arsă, piatra naturală sau din alte materiale b) cu pereți din lemn, cărămidă 1.400.000 900.000 nearsă, vălătuci, paianta și alte materiale asemănătoare 2. Construcții-anexe, situate în afara corpului principal al clădirii: a) cu pereți din cărămidă arsă, 900.000 800.000 piatră, beton sau din alte materiale asemănătoare b) cu pereți din lemn, cărămidă 500.000 300.000
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
alte materiale asemănătoare 2. Construcții-anexe, situate în afara corpului principal al clădirii: a) cu pereți din cărămidă arsă, 900.000 800.000 piatră, beton sau din alte materiale asemănătoare b) cu pereți din lemn, cărămidă 500.000 300.000 nearsă, paianta, vălătuci etc. 3. Pentru locuințe situate la subsol, Valoarea reprezintă 75% din valoarea demisol sau la mansarda corespunzătoare fiecărei grupe de clădiri 4. Pentru spațiile cu alta destinație, Valoarea reprezintă 50% din valoarea situate în subsolul sau demisolul corespunzătoare fiecărei grupe
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
133. Valoare impozabila/taxabila - valoare care stă la baza determinării unui impozit/taxa; de exemplu: valoarea impozabila avută în vedere la stabilirea impozitului pe clădiri, valoarea bunurilor avute în vedere la determinarea taxelor de timbru pentru activitatea notariala etc. 134. Vălătuci - material de construcție făcut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz, în formă de colăci sau de cărămizi, din care se clădesc pereții construcțiilor. 135. Vehicul - sistem mecanic care circulă pe drum, cu sau fără mijloace proprii de propulsie
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
pământ, dar întărit cu lemn și cu o suprastructură din același material și, respectiv, casa construită exclusiv din lemn, acoperită cu stuf sau șindrilă (dranițe), cuiele fiind din lemn de corn. De pe la 1830 apar și se răspândesc repede vasele din vălătuci, la care structura de lemn se diminuează treptat. Inițial, întreaga construcție era de lemn, acoperită cu lut, așa cum mai putem vedea la Gârceni, Gherghești, etc. S-a trecut, apoi, la scheletul din furci, la păruială și chiar la eliminarea aproape
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]