5,635 matches
-
surpriza să-l revadă chiar pe ... defunctul unchi. Abia a reușit să-și mascheze uimirea, așteptând cu nerăbdare reîntâlnirea cu „povestașul”: „- Știi că părintele Ioan a înviat?! Am vorbit cu el alaltăieri, în Târgul N.” „- Nu mai spuuune!...” a exclamat vărul C., privindu-l cu ochii lui mari și rotunzi, fără măcar să clipească. Părea sincer mirat și oarecum decepționat că evenimentul trăit de el cu atâta intensitate s-a pulverizat dintrodată. „Caz tipic de mitomanie...” - notează P.H.L. în marginea relatării Profesorului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
A fost prietenul lui Theodomer, fiul lui Theodomer și al... ...stai! Theodomer de Murcia? Cel care s-a însurat cu Isabel de Los Reyes? Mortul de la Guadalete? Confunzi epocile. E un alt Theodomer. Fiul din altă căsătorie sau nepotul sau vărul îndepărtat, ce contează? El și Abd al-Aziz împart două slăbiciuni - cea pentru muzică și cea pentru astronomie. Împart seri lungi. Nesfârșite. Împart, în cele din urmă, o soție. Și Isabel la segunda? Soția lui Theodomer. Văduva lui. O presupusă prințesă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
poziția pe care și-o consolida străinul în ierarhia haitei, nu l-ar fi zgîndărit ori de cîte ori prindeau prilejul. Voiai să mergi și tu la vînătoare, Lupino? Ai vrea să-ți perfecționezi tehnica împreună cu noi? Hait, asta nu, vere! Vînătoarea e o treabă de familie; înțelegi, dar, că nu putem împărtăși secretele strămoșilor noștri unui oarecare; așa ceva nu se face! Sau: Ce zici, vere, cît de mulți ne-am strîns aseară la masă? Într-o zi, s-ar putea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
tu la vînătoare, Lupino? Ai vrea să-ți perfecționezi tehnica împreună cu noi? Hait, asta nu, vere! Vînătoarea e o treabă de familie; înțelegi, dar, că nu putem împărtăși secretele strămoșilor noștri unui oarecare; așa ceva nu se face! Sau: Ce zici, vere, cît de mulți ne-am strîns aseară la masă? Într-o zi, s-ar putea să nu mai ajungă mîncarea și atunci unii vor trebui să se retragă! Sau: Păi de unde știi tu, Lupino, că vizuina asta e mai potrivită
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
lupilor tineri i se înfigeau drept în inimă, rănindu-l ca spinii veninoși. Altul poate că s-ar fi plîns sau ar fi reacționat într-un mod violent. Dar nu Lupino; el nu i-ar fi supărat cu nimic pe verii lui. Îi iubea, așa, nedrepți cum se arătau a fi; mai mult, le era recunoscător. La urma urmelor, nu aveau dreptate? Nu era el un copil al nimănui, nu le datora lor totul? În plus, pe zi ce trecea, puiandrul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
n.tr.). * (3 martie 1878 n.tr.). * Cartea fiind scrisă în anul 1925, este clar că autorul se referă la secolul al XIX-lea (n.tr.). * Este vorba despre Napoleon al III-lea, împărat al francezilor între 1852-1870 (n. tr.). * Vărul primar al împăratului, prințul Jérôme Napoleon (n.tr.). * Capitularea Franței în fața Prusiei în războiul din 1870-1871, pierdut de Franța (n. tr.). * Miniștrii de externe francezi ai celei de a Treia Republici Franceze (n. tr.). * Este vorba despre fratele mai mare
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
să prindă cu ambele mâini bățul măturii și cum tatăl său îl ridică în sus. Mama întinde brațele scoțând un țipăt, iar tatăl cu un surâs enigmatic, zice: Această forță de presiune o va pierde apoi. Stră-străbunicul nostru, antropopitecul și vărul de-al doilea, cimpanzeul.... Ce lume e asta, Fecioară Preasfântă! Și se retrage mai mult în somn. Alte dăți îi pune un văl pe ochi să observe dacă îl urmărește cu privirea, sau face zgomot pentru a atrage atenția. Și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
temele mereu actuale: „ Eminescu este cel mai dificil poet român ?i cel mai de neîn?eles. D?ndu-ne iluzia, totu?i ?? poate fi În?eles. Unul ?i acela?i poem [...] se deșt?inuie altfel fiec?rei vârste, p???ndui-se des?văr?it Într-un fel aparte ?i altfel des?văr?it" . (Nichita St?nescu) Critică literar?, o nou? lectur? atent? ?i o cunoa?tere complex? a personalit??îi creatorului sunt mijloacele prin care universul operei poate dezv?lui cât mai multe
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
român ?i cel mai de neîn?eles. D?ndu-ne iluzia, totu?i ?? poate fi În?eles. Unul ?i acela?i poem [...] se deșt?inuie altfel fiec?rei vârste, p???ndui-se des?văr?it Într-un fel aparte ?i altfel des?văr?it" . (Nichita St?nescu) Critică literar?, o nou? lectur? atent? ?i o cunoa?tere complex? a personalit??îi creatorului sunt mijloacele prin care universul operei poate dezv?lui cât mai multe dintre semnifică?iile sale. Nichita St?nescu spunea În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-i „pustie", tabloul lumii este, ca Într-un peisaj expresionist, golit de via??, Înv?luit de „promoroac?": „ Bogat? În Întinderi st? lumea n promoroac?, Ce sate ?i câmpie c-un luciu v?l Îmbrac?; ??zduhul scânteiaz???i că unse cu văr Lucesc zidiri, ruine, pe câmpul solitar". Solitudinea, retr?it? acut de fiin?a poetului, configureaz? liric Întregul peisaj. „Stare a propriului suflet", elementele ce-1 compun: „Întinderile" f??? de sfâr?it, aride, Înv?luite În „promoroac?", satele, câmpia Înve?mântat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
elementul grandios pe care toate Îl exprim?, acestea tind s? fac?, În general, crea?ia mai frumoas? decât a fost conceput?, semn al unei curioase dorin?e de organizare superioar? a unui spa?iu În care poetul-gânditor se simte des?văr?it liber de a se mi?că ". (Z. D.-Bu? ulenga) Astfel c? peisajul eminescian, prin „arhitectură" să original?, „colosal?" cum o nume?te G. C?linescu, poate fi interpretat ?i că o aspiră?ie a omului de a recrea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
str?juite de stâlpi „de aur blond", cu „muri netezi de-o marmur? de cear?", „cu arcuri ce-?i ridic? boltirea temerar?", „cu stele că flori ro?îi pe albastrul ei plafond", „cu arbori ce din iarn? fac blând? prim?văr? / ?i-ntind umbre cu miros pe-a salei Întins rond". Aceste orizonturi spa?iale nelimitate ce se deruleaz? necontenit În fă?a ochilor no?tri uimi?i sunt dominate de „largile cupole" simbolizând de asemenea infinitul, universul abstract al cunoa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rate sensuri pe care doar poetul care a „gândit infinirea" În cuvântul românesc le-a putut da: „infinire"termen pe care 1-a g?sit pentru a exprima unul dintre sensuri infinitului: „finitul f??? de sfâr?it că o s? văr?ire ???? sfâr?ire"; „nefinire" pentru a exprima, printr-un prefix negativ nesfâr?ițul de dinaintea existen?ei lucrurilor, dimensiunea lor aprioric? (pe când „infinirea" Înseamn? nem? rginirea pierdut? În cel?lalt sens al devenirii): „Infinirea În schimb, cu prefixul ei în, care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-ne-vor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin? a), „murmurul cel dulce / Din izvorul fermecat" {F?t-Frumos din tei), „al m?rii aspru cânt" (Meii om un singur dor), „izvorul prins de vraj? ????rea sunând din valuri" etc, des? văr?ind frumuse?ea magic? a acestui „Eden" al poeziei eminesciene, unde „pe-um?rul Dochiei mandre cânt? pas?rea m?iastr?" (Memento Mori). Lacul, ca stare de suflet, ca mod de a fi În acest univers „orfic", are propriul s?u
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
coboar?-n ropot dulce din ț??? anul pr???latic" ori „sar În bulg?ri fluizi peste prundul din r?stoace / În cuibar rotind de ape" (C?lin -file din poveste), sclipirile de argint sau „tremurul" albelor valuri printre pietre des?văr?esc frumuse?ea feeric? a ?? durii. („Peste albele izvoare / Luna bate printre ramuri" Povestea codrului; „Vino-n codru la izvorul / Care tremur? pe prund" Dorin?a). Simbol al Începutului vie?îi, izvorul „r?sare" de lang? „teiul nalt ?i vechi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
propriu. MINISTRUL: A cafelei? Crezi că e ceva suspect în cafea? JENI: Cred că în cafea a fost otravă de șobolani. MINISTRUL: Mă rog, tot ce se poate. În cafeaua din ziua de azi găsești tot felul de porcării. Un văr de-al meu a găsit odată o hîrtie de zece dolari, pusă pentru reclamă. Deci totul e posibil. Și ce dacă? JENI: S-ar putea ca ziariștii să creadă că femeia asta a murit pentru că în cafea a fost otravă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
la țară, unde se duc de Paște și de Crăciun, să zică „Hristos a Înviat“ și să facă pe Moș Gerilă... Sunt disprețuiți și temuți, cei mai mulți dintre ei sunt izolați, unii Îi Înjură pe față, fără frică, mai ales cumnații, verii, unchii, bunicii... Nu mai e vremea uciderii aproapelui, e timpul disprețului fără nuanțe, așa ne creștem odraslele, așa le trimitem În viitor, ca pe niște câini care să știe să muște și să se gudure, de parcă nu mai e aer
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
4. Eu cu ochii pe lift să văd când vine. Trece o jumatate de oră, nu cobora, eram îngrijorat că la 4 era și biroul meu. În fine, aud liftul, gata. Cobora cu liftul plin de sacose cu ciment, nisip, văr, o grămadă. Pe hol eram numai eu și el, ceilalți la treabă. Știa ca imi tin gură, așa că l-am ajutat să le care la mașină. Păi dacă securistul fură din avutul întregului popor, ăștialalți la fel. EA: Naiv mare
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
S-a însurat. A continuat programul de investiții în jud.Valcea,unde a avut probleme cu constructorul.Aici l-a indicat pe Titi . A povestit cum îl ajuta pe acesta să-și motiveze absențele în catalog.Lucian,zis baronul Münchaussen,vărul său,a absentat.La litera B lipseau Ionel,Marga și Octavian.A continuat Titi.In cuvântul său de constructor a arătat faptul ca lucrează la Murgeni,că a adus „Ardealul” în Moldova.S-a casătorit cu o medicinistă din Ardeal
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
m-a invitat.Incă din prima zi ne-am plimbat prin Copou,pe lângă teiul lui Eminescu.Am vizitat Palatul Culturii. Am facut cumpărături la Mall. Seara am mers la discotecă în Tudor.I-am întâlnit pe Radu și pe Val,verii prietenei mele. Amândoi erau înalți și chipeși. Radu prezenta un plus de maturitate. Am dansat cu el.Ne-am distrat minunat. Verișoara lui mi-a facut o confidență.Radu îi șoptise :” Mioara,o răpesc pe Narcisa.Imi place de ea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
mă numesc dna Torcescu. Orchestra atacă un nou șlagăr.Dansatorii se puseră în mișcare.Ringul de dans se aglomeră. Ești neînsoțit? -Da.Tu? -Cu Nic,dar e ocupat.Ii surprinse privirea alunecând întrebător spre verighetă. -Nu e soțul meu.E vărul meu.Dansăm? Terminând de băut Emil acceptă. Se alăturară perechilor,lângă miri. -Dansezi bine,îl încurajă Alinta. -Mai bine decât un sac de cartofi,aprecie el.Trebuie să recunosc faptul că nu sunt un dansator,dar mă strădui.Am voință
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
într-o poză de calendar, mișca din șolduri ca o bielă-manivelă cum sunt alea la tren, jos, la roți. Aici Păpădie a tăcut câteva clipe, holbându-se în gol. — Mi-era frică să nu ne prindă șeful de scară, sau verii cocoșatei. Avea mulți veri, toți mustăcioși, iar eu îi bănuiam răi. Și brusc, când începusem și eu să mă unduiesc în același ritm cu ea, iar ea fredona ceva, gânditoare, deodată am auzit în spatele meu cum cineva pocnește din degete
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
suveranul brazilian, îi înmână scrisoarea Principelui Carol, împreună cu ordinul Steaua României. Împăratul Pedro al II-lea și Principele Carol începuseră o corespondență protocolară încă de la instalarea lui Carol pe tronul Principatelor Unite și, la încheierea misiunii colonelului Voinescu, împăratul transmise "vărului său european" toți suveranii se considerau "veri" -, ordinul "Crucea de Sud". Reginei Elisabeta îi oferi o casetă cu bijuterii, Brazilia fiind o țară bogată în pietre prețioase și semiprețioase. Caseta, lucrată dintr-un lemn local foarte frumos și parfumat, pau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
al I.S.J.Suceava. Este căsătorit cu profesoara de limbă franceză, Viorica Suliță, având un băiat, Silviu, cadru didactic la o universitate londoneză. V.S. ȘTEFAN THEODORESCU - medic. S-a născut în 1884 la Lespezi, într-o familie de învățători, tatăl fiind văr primar cu avocatul Mihai Teodorescu, proprietar al moșiei Ruginoasa și bunicul lui Răzvan Theodorescu, membru al Academiei Române, personalitate de seamă a culturii și spiritualității noastre contemporane. Doctor în medicină la București, Ștefan Teodorescu, a urcat toate gradele ierarhiei didactice, ajungând
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
moderne." Un lung studiu despre radium preluda pe cel privind Fericirea în menagiu, apoi Codul manierelor elegante, cu primele imperative: "un tânăr va trebui să dea brațul mamei sale, iar nu surorei, un unchiu nepoatei, un nepot mătușei și un văr verișoarei". Cugetările sunt și ele la înălțime: "Fugiți de un bărbat care nu crede în fericirea căsniciei" - Carmen Sylva. Un anonim, cu experiența vieții: "E greu de făcut avere, dar și mai greu de a o păstra!" Lume cumpătată. Dar
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]