466 matches
-
poate să o primească acolo, îndrumând-o la Văratec"56. Rezultă, în afara caracterului de penitență al unor internări, că femeile care sufereau de patimă (epilepsie, n.n.) nu erau primite la Agapia, ci la Văratec. Cum vom vedea, în adevăr, la Văratec se organiza pe atunci un mic centru pentru femei epileptice. Pentru bărbați, un rol asemănător l-a avut mănăstirea Secu, unde se adăposteau mai mult epileptici. De prin a doua jumătate a secolului al XIX-lea, diferențierea între internările în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a solicitat un astfel de cadru. Cel dintâi doctor diplomat care s-a ocupat de tratamentul acestor bolnavi a fost doctorul Flaișer, menționat uneori Flaisler, medicul spitalului din Târgu Neamț, începând de la 1851. La capitolul referitor la mănăstirile Agapia și Văratec, am arătat că atribuțiile acestui medic erau prea extinse pentru a le putea face față. La propunerea starețului din 1851, Neonil, medicii din Târgu Neamț au devenit subordonați direct Comitetului Sănătății, nemaidepinzând de fizicul și de autoritățile medicale de la Piatra Neamț
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a revenit asupra acestei decizii, până la urmă Comitetul Sănătății le-a întărit poziția, lăsându-i subordonați direct capitalei (Iași). Raza de acțiune a acestor medici cuprindea, în afară de Spitalul Târgu Neamț și ospiciul mănăstirii, ocoalele de sus ale ținutului și mănăstirile Văratec și Agapia 59. În aceste condiții, asistența alienaților nu putea fi satisfăcătoare. Au apărut unele fricțiuni între dr. Flaișer și conducerea mănăstirii. Dr. Flaișer se plânge, în 1856, că economul mănăstirii inițiază măsuri și efectuează modificări în administrarea ospiciului "peste
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
transferul la Iași), ministrul Cultelor solicită Comitetului Sănătății "un medic român cu calități pentru mănăstirea Neamțului în locul dr. Fleișer care a demisionat"64. Instituindu-se concurs pentru ocuparea postului de medic primar la Spitalul Târgu Neamț și la mănăstirile Agapia, Văratec și Neamț, în 20 zile de la publicarea anunțului s-au înscris doctorii: Matei Trisonimă, Frederich Miller, Emil Meks, Emanuel Lorinski și Vicenția Udrițchi. În referatul întocmit către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dr. Cihac își exprimă opinia în favoarea doctorilor Emil
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acord cu acest punct de vedere. Dificultăți de tehnică nu ne-au permis realizarea unei fotografii mulțumitoare a acestei picturi care atestă, după opinia noastră, în mod cert, perindarea unor bolnavi mintali pe la această mănăstire. Asistența bolnavilor mintali la mănăstirile Văratec și Agapia Despre tratamentul de staționar psihiatric acordat la mănăstirea Văratec avem puține date. Am menționat o serie de repartizări ale unor alienate la această mănăstire. Despuierea dosarelor amintite, cuprinzând solicitări de internare pentru tratament, ne-a adus la concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
au permis realizarea unei fotografii mulțumitoare a acestei picturi care atestă, după opinia noastră, în mod cert, perindarea unor bolnavi mintali pe la această mănăstire. Asistența bolnavilor mintali la mănăstirile Văratec și Agapia Despre tratamentul de staționar psihiatric acordat la mănăstirea Văratec avem puține date. Am menționat o serie de repartizări ale unor alienate la această mănăstire. Despuierea dosarelor amintite, cuprinzând solicitări de internare pentru tratament, ne-a adus la concluzia că, între 1840 și 1880, la mănăstirea Văratec erau repartizate femei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acordat la mănăstirea Văratec avem puține date. Am menționat o serie de repartizări ale unor alienate la această mănăstire. Despuierea dosarelor amintite, cuprinzând solicitări de internare pentru tratament, ne-a adus la concluzia că, între 1840 și 1880, la mănăstirea Văratec erau repartizate femei bolnave de epilepsie. Am văzut, la începutul capitolului referitor la ospicii, că o oarecare Safta a fost îndrumată către Văratec de la mănăstirea Agapia tocmai pentru că suferea de patima epilepsiei, cu asistența căreia ni se pare că se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
solicitări de internare pentru tratament, ne-a adus la concluzia că, între 1840 și 1880, la mănăstirea Văratec erau repartizate femei bolnave de epilepsie. Am văzut, la începutul capitolului referitor la ospicii, că o oarecare Safta a fost îndrumată către Văratec de la mănăstirea Agapia tocmai pentru că suferea de patima epilepsiei, cu asistența căreia ni se pare că se ocupa în special mănăstirea Vărtec. De altfel, dispoziția arhitecturală a Complexului mănăstiresc de la Văratec este ideală pentru bolnavii psihici. Probabil că la Văratec
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospicii, că o oarecare Safta a fost îndrumată către Văratec de la mănăstirea Agapia tocmai pentru că suferea de patima epilepsiei, cu asistența căreia ni se pare că se ocupa în special mănăstirea Vărtec. De altfel, dispoziția arhitecturală a Complexului mănăstiresc de la Văratec este ideală pentru bolnavii psihici. Probabil că la Văratec nu a fost o instituție cu un local special pentru ospitalizare, așa cum credem că a fost la Râșca, aici femeile bolnave locuind în sat, în casele foarte liniștite care constituie satul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Văratec de la mănăstirea Agapia tocmai pentru că suferea de patima epilepsiei, cu asistența căreia ni se pare că se ocupa în special mănăstirea Vărtec. De altfel, dispoziția arhitecturală a Complexului mănăstiresc de la Văratec este ideală pentru bolnavii psihici. Probabil că la Văratec nu a fost o instituție cu un local special pentru ospitalizare, așa cum credem că a fost la Râșca, aici femeile bolnave locuind în sat, în casele foarte liniștite care constituie satul mănăstiresc din imediata circumferință a mănăstirii. Pentru același motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
probabil că această colectivitate, mai puțin organizată, nu a trecut în 1865 sub administrația Epitropiei ca unitate spitalicească; existența medicală a colectivității de bolnave mintale a fost asigurată însă de medicii Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia, Văratec și Neamț. În 1851, medicul care ocupa acest post, dr. Fleischer, a demisionat, motivând că leafa nu-i ajunge lui și familiei, fiind necorespunzătoare unor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ca unitate spitalicească; existența medicală a colectivității de bolnave mintale a fost asigurată însă de medicii Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia, Văratec și Neamț. În 1851, medicul care ocupa acest post, dr. Fleischer, a demisionat, motivând că leafa nu-i ajunge lui și familiei, fiind necorespunzătoare unor atribuții atât de extinse ca aceea de a lucra zilnic la spitalul din Tg. Neamț
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
necesitatea de a se înființa un post de medic special pentru bolnavii aflători la aceste mănăstiri. În urma demisiei sale, s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului de medic primar la spitalul din Tg. Neamț și medic la mănăstirile Agapia, Văratec și Neamț. Cu această ocazie, s-a schițat un diferend între Departamentul Cultelor și Comisia pentru rezolvarea averilor mănăstirești, pe de o parte, Comitetul Sănătății fiind de cealaltă parte. Acest comitet arăta că este singurul în drept a proceda la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un nou medic, situația a continuat totuși să fie aceeași și după 1851. Acest medic îngrijea atât pe bolnavii de la spitalul din Tg. Neamț, cât și pe aceia de la ospiciul de la Neamț și pe acei care se aflau la mănăstirile Văratec și Agapia. Între 185 și 1860, la Văratec au fost primite 50 alienate, majoritatea lor fiind bolnave de epilepsie. La Agapia s-a perindat un număr de 39 bolnave, în general oligofrenice și alienate cronice liniștite. Acțiunea de asistență psihiatrică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fie aceeași și după 1851. Acest medic îngrijea atât pe bolnavii de la spitalul din Tg. Neamț, cât și pe aceia de la ospiciul de la Neamț și pe acei care se aflau la mănăstirile Văratec și Agapia. Între 185 și 1860, la Văratec au fost primite 50 alienate, majoritatea lor fiind bolnave de epilepsie. La Agapia s-a perindat un număr de 39 bolnave, în general oligofrenice și alienate cronice liniștite. Acțiunea de asistență psihiatrică de la mănăstirile Văratec și Agapia, ca și aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Între 185 și 1860, la Văratec au fost primite 50 alienate, majoritatea lor fiind bolnave de epilepsie. La Agapia s-a perindat un număr de 39 bolnave, în general oligofrenice și alienate cronice liniștite. Acțiunea de asistență psihiatrică de la mănăstirile Văratec și Agapia, ca și aceea de la Râșca și de la alte mănăstiri despre care avem informații cu totul lacunare, aparținea pe plan spiritual și material în special bisericii. Numai asistența medicală a fost acordată mai târziu de cadre cu pregătire medicală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
putând aproba o astfel de internare. Spre deosebire de internările în ospiciile organizate, conduse de Epitropia Sf. Spiridon, întreținerea în aceste ospicii era suportată de mănăstiri, ca o acțiune filantropică. Bolnavi alienați îngrijiți la mănăstiri 1850-1860* MĂNĂSTIRI Neamț Golia Râșca Adam Agapia Văratec Vorona REPARTIȚIE PE DIAGNOZE Epilepsie 224 101 16 82 3 49 24 Melancolie 139 47 4 34 4 Manie 180 96 4 80 Oligofrenie 212 91 99 7 Deliranți 19 8 12 15 1 4 Altele 38 39 32 1
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai vechi tratamente aplicate bolnavilor psihici au fost de natură etnoiatrică și psihoterapeutică (religioasă); pe lângă ospiciile de mănăstire în general cunoscute (Neamț, Golia), în Moldova au funcționat și alte ospicii mănăstirești, mult mai puțin cunoscute în prezent, la Râșca, Agapia, Văratec, Adam, Secu. În aceste unități se acorda o asistență calificată, de prin 1850 chiar o asistență științifică; începând din secolul al XVII-lea, s-a profilat o rețea de case corecționale și de recluziune în care bolnavii psihici erau internați
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
DE MĂNĂSTIRE 40 Asistența psihiatrică de mănăstire 40 Aziluri și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamț 47 Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam 86 Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca 88 Asistența bolnavilor mintali la mănăstirile Văratec și Agapia 89 Biserica "Schimbarea la Față": mănăstire, seminar de teologie, biserică parohială și lăcaș de cult pentru bolnavii psihici ai Spitalului Socola 91 III. OSPICII ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI OSPICII COMUNALE 103 Ospiciul Galata 103 Ospiciul comunal de la "Bariera Salhanalei" 109
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a familiei. Tatăl a murit în 1918, când Mihai avea doar 14 ani, iar frații, Petru și Vasile, s-au pierdut și ei, primul în 1924, al doilea în 1945. Sora sa, Ecaterina Cămăruț, a trăit multă vreme la mănăstirea Văratec, îndeplinind funcția de maistră în vestitele ateliere de țesut covoare ale acestui așezământ monahal. Mihai a urmat învățamântul primar în satul natal, apoi înființandu-se aici și un gimnaziu, s-a înscris printre elevii acestuia. După un an, mama îl trimite
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
a stins "fratele Mihai". Plânge ca un copil și murmură tremurând de suspine: Bădie Mihai! După câteva săptâmâni, află că la începutul lui august sărmana Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeucă, s-a otrăvit cu arsenic la mânăstirea Văratec. 1889, 31 dec Copiii pornesc prin Iași cu uratul. Înveselit, Creangă coboară din Țicău, spre centru. Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpușneanu, mâncând pofticios gogoși cu dulceață. Împreună cu prof. Drăghici, urcă pe Ulița de Sus. După ce beau câte un
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nebun, scepticul său sceptic și fiecare om e muruit din gros cu coloarea caracterului său, căci poporul concepe cum vede, și Shakespeare a fost al poporului său prin escelință" ([Shakespeare și arta națională] Eminescu: 2011, X, 198). Cercetătoarea retrasă la Văratec descrie "foarte puternica și durabila influență a lui Shakespeare asupra lui Eminescu" în termenii unei înrâuriri mai clare decât a oricărui alt autor, poate și decât cea kantiană, deși adeziunea poetului român este destul de explicită și entuziastă și în această
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ascunde miezul paradisiac, un tablou în tonuri de naturalețe, inocență și mit fie și personal ; e drept, tot neacreditat din punctul de vedere al criticii genetice, ca și "o amintire din copilărie" (Cărtărescu: 2011, pp. 61, 143): (h2d) Siretiul, în vărateca lui lene, e oprit adesea în drumul său de iazuri mari, încungiurate cu papură ce-și înalță ciucalăii copți în soare, cu stuf, cu măturile mohorâte ca blana de urs și răgoz verde. Pe malurile iazurilor jur împrejur mătreața de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
la Moldavie dans les relations franco-roumaines. Une histoire chronologique du XIVe au XXIe siècle. Iași: Institutul European, 2006. SOROHAN, Elvira. Întoarcerea la modele. În: Convorbiri literare, 142, apr. 2008, nr. 4, p. 13-15. Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga). Caietul de la Văratec. Convorbiri și cuvinte de folos. București: Lumea credinței, 2007. SOROHAN, Elvira. Nevoia de logică. În: Cultura (București), 3, 28 febr. 2008, nr. 8, p. 15. SOROHAN, Elvira. Noima jocului parodic. În: Convorbiri literare, 142, nov. 2008, nr. 11, p. 15-17
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la casa lui N. Beldiceanu, unde, în prezența lui Ed. Gruber, Artur Gorovei și a altora, citește partea a IV-a din Amintiri din copilărie. 1889. La 15 iunie moare M. Eminescu, în casa de sănătate a doctorului Șuțu. La Văratec, la 3 august, același an, se stinge Veronica Micle. În ziua de 31 decembrie, în urma unei crize de epilepsie, în bojdeuca sa din mahalaua Țicăului, părăsește lumea aceasta și Ion Creangă. 1890. Ceremonia de înmormântare are loc la 2 ianuarie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]