469 matches
-
în timp, ne arată că în anul 1803, populația comunei Dumbrăveni numără 287 de loc.; în catagrafia anului 1820, comuna numără 732 de loc. În anul 1903 populația comunei numără 3390 de loc, dar comună era compusă din satele Dumbrăveni,Văratec și Sălăgeni. În anul 1966, numai în Dumbrăveni erau 5698 de persoane, în timp ce în anul 1970 populația comunei numără 7050 de persoane. În anul 1990 populația numără 9134 locuitori, iar la ultimul recensământ, din 2002 populația numără 9684 de locuitori
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
a fost, de bună seamă, Dimitrie Sadoveanu, el a avut o viziune melancolică asupra lumii. Așa se face că retras, străin de interese sau vanități lumești, cu o evidentă lipsă de interes pentru politică, pictând, de predilecție, în sihăstrie, la Văratec sau la Târgu Neamț, rareori în aer liber și, de cele mai multe ori, făcând fotografii pe care le stiliza apoi în atelier, învăluindu-le în lumina lăuntrică a sufletului său, Dimitrie Sadoveanu avea să intre în conflict cu "lumea realist socialistă
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
un document cartografic, ca parte componentă a moșiei Salcea. Ulterior satul a făcut parte, începând cu anul 1875, din comuna Salcea. Din 2003, comuna Salcea, în urma unui referendum, a devenit așezare urbană. Celelalte foste sate ale comunei - Plopeni, Salcea și Văratec - au primit statutul de cartiere ale noului oraș, în timp ce Prelipca, a primit statutul de sat afiliat orașului. Populația, în număr de aproximativ 1275 de locuitori, este formată în totalitate din români, care, din punct de vedere religios, sunt creștini ortodocși
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente Mereni, Plopeni, (reședința) și Văratec, și din satul Prelipca. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al zecelea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. Deși
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
un oraș-satelit. Principalul obiectiv din Salcea și unul dintre foarte puținele obiective specific urbane este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava. Localitatea este străbătută de drumul național Suceava - Botoșani și este racordată la sistemul național de căi ferate prin Gara Văratec, aflată pe ruta feroviară Suceava - București. Din structura orașului Salcea fac parte fostele sate (devenite cartiere) Mereni, Plopeni și Văratec, iar Prelipca are statutul de sat afiliat orașului. Orașul Salcea este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
Suceava. Localitatea este străbătută de drumul național Suceava - Botoșani și este racordată la sistemul național de căi ferate prin Gara Văratec, aflată pe ruta feroviară Suceava - București. Din structura orașului Salcea fac parte fostele sate (devenite cartiere) Mereni, Plopeni și Văratec, iar Prelipca are statutul de sat afiliat orașului. Orașul Salcea este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică specifică dealurilor joase, la care se adaugă influențele scandinavo-baltice. Salcea se află în extremitatea estică a județului
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
numai opera ci și vârsta v-ar îndreptăți să urcați treptele Academiei Române 2 - ceea ce-i doresc eu literaturii române la ceasul acesta de singurătate. Cu reputate mulțumiri, al domniei voastre Valeriu Anania [Domnului Marin Preda, Directorul Editurii Cartea Românească - București.] * Văratec, 14 ianuarie 1988 Iubite Părinte Nicolae, Una din puținele bucurii pe care mi le-a adus acest început de an este generoasa Sfinției Voastre scrisorică, pentru care țin să vă mulțumesc din tot sufletul. La rândul meu vă fac aceleași
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Banatului 4 v-am citit cele câteva superbe pagini despre vocația monahală, deschisă prin cele trei temeiuri științifice. Adăugându-le un al patrulea - dubla structură a luminii - le-am folosit în deschiderea predicii mele din 15 august - hramul 5 Mănăstirii Văratec - asupra Maicii Domnului - modelul suprem al vieții monahale - în sensul că ceea ce pare negația unui adevăr consacrat - și acceptat de simțul comun - e, de fapt, confirmarea lui și, mai mult, o altă ipostază a aceluiași adevăr. Nu e vorba, doamne
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
teologii de ghetou. Eu, pleonastic vorbind, am încercat ceva, dar nu sunt foarte convins de o asemenea calificare. Cred, însă, că Sfinția Voastră aveți tot ce trebuie. Cu frățească îmbrățișare în Hristos Domnul, Arhim[andrit] B[artolomeu] V[aleriu] Anania * Văratec, 22 mai 1988 Iubite Părinte Nicolae, Adevărat, a înviat Domnul! Mesajul Sfinției Voastre a sosit după plecarea mea din Văratec, îndată după Paști, și l-am aflat acum, când am revenit mai mult în treacăt, îndeosebi pentru a lua parte
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
că Sfinția Voastră aveți tot ce trebuie. Cu frățească îmbrățișare în Hristos Domnul, Arhim[andrit] B[artolomeu] V[aleriu] Anania * Văratec, 22 mai 1988 Iubite Părinte Nicolae, Adevărat, a înviat Domnul! Mesajul Sfinției Voastre a sosit după plecarea mea din Văratec, îndată după Paști, și l-am aflat acum, când am revenit mai mult în treacăt, îndeosebi pentru a lua parte la magnificul hram al Mănăstirii Neamț, precum și pentru o întâlnire cu elevii Seminarului Teologic. Mă consolează gândul că niciodată nu
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
4. Nicolae Steinhardt - Viața monahală în Mitropolia Banatului, 36, nr. 6, iunie 1986, p. 70-74. 5. Se celebrează, în fiecare an, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului sub îndrumarea spirituală a Prea Cuvioasei Maici Iosefina Giosanu, stareța de peste un deceniu a Mănăstirii Văratec. 6. Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2001
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Nicolae Scurtu Notele, știrile și însemnările privitoare la prozatoarea, publicista, traducătoarea și memorialista Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt incomplete, inexacte și, uneori, derutante. Prezența Irinei Lecca în presa literară și nonliterară, din perioada interbelică, se datorează lui Nicolae Iorga, care a solicitat-o să colaboreze la ziarele și revistele sale. În paginile publicațiilor Neamul Românesc, Neamul Românesc
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
și alții. Interesante, prin informațiile ce le conțin, dar și prin sentimentele relevate, sunt epistolele trimise de monahia Irina Lecca profesorului și cărturarului Ioan Bianu (1856-1935), personalitate complexă și influentă a vieții literare și culturale a României. Retrasă la Mănăstirea Văratec, după un nedorit accident, Irina Lecca citește și recitește Biblia, biografiile și operele Sfinților Părinți ai Bisericii Universale, precum și cele mai complete exegeze ale textelor sacre spre a decripta sensurile fundamentale ale existenței noastre și, mai ales, spre a redescoperi
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
și operele Sfinților Părinți ai Bisericii Universale, precum și cele mai complete exegeze ale textelor sacre spre a decripta sensurile fundamentale ale existenței noastre și, mai ales, spre a redescoperi viața eternă, învățăturile, minunile și profețiile lui Dumnezeu. Epistolele de la Mănăstirea Văratec, concepute în clipe de liniște și meditație, surprind prin pragmatismul și obiectivele enunțate fără nici o ezitare. Ioan Bianu este insistent rugat să se intereseze despre destinul a două din cărțile sale, Slutica și Hazail, pe care dorea să le facă
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
obiectivele enunțate fără nici o ezitare. Ioan Bianu este insistent rugat să se intereseze despre destinul a două din cărțile sale, Slutica și Hazail, pe care dorea să le facă cât mai vizibile în lumea de dincolo de mănăstire. Aici, la Mănăstirea Văratec, unde prezența lui Dumnezeu este atât de tulburătoare și atât de palpabilă, a meditat, a scris și s-a impus o cucernică stareță și o prozatoare lucidă și sensibilă la tensiunile și dramele umane. * M[ănăsti]rea Văratec, 11 aprilie
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
la Mănăstirea Văratec, unde prezența lui Dumnezeu este atât de tulburătoare și atât de palpabilă, a meditat, a scris și s-a impus o cucernică stareță și o prozatoare lucidă și sensibilă la tensiunile și dramele umane. * M[ănăsti]rea Văratec, 11 aprilie [1]929 Mult stimate domnule Bianu, Mă umple de îngrijorare tăcerea d[umnea]voastră. Sunteți sănătos? Nu cred să fie Slutica 1 pricina tăcerii căci orice vot de blam ar fi primit, prefer să aud așa ceva, decât vreo
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
Irina”, căci mi-am păstrat tot numele „din lume” din pricina pensiei. Dar întrebarea este - sunteți sănătos? Dea bunul D[umne]zeu să primesc un răspuns liniștitor cât mai curând. Închei cu cele mai alese închinăciuni. Irina Lecca * M[ănăsti]rea Văratec, 18 iulie 1929 Stimate domnule președinte și scump prieten, Iunie a trecut, iulie este pe trecute și Văratecul nu v-a văzut încă. Rog a nu schimba proiectul. Și dacă veniți anunțați-mă înainte sau vizitați și Agapia, căci eu
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
D[umne]zeu să primesc un răspuns liniștitor cât mai curând. Închei cu cele mai alese închinăciuni. Irina Lecca * M[ănăsti]rea Văratec, 18 iulie 1929 Stimate domnule președinte și scump prieten, Iunie a trecut, iulie este pe trecute și Văratecul nu v-a văzut încă. Rog a nu schimba proiectul. Și dacă veniți anunțați-mă înainte sau vizitați și Agapia, căci eu am o detașare acolo pentru înființarea unui dispensar - și lipsesc o zi, două pe săptămână de la Văratec. Slutica
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
și Văratecul nu v-a văzut încă. Rog a nu schimba proiectul. Și dacă veniți anunțați-mă înainte sau vizitați și Agapia, căci eu am o detașare acolo pentru înființarea unui dispensar - și lipsesc o zi, două pe săptămână de la Văratec. Slutica mea ce a devenit? Am inspirația cum s-o prescurtez fără a reduce părți însemnate din ceea ce voi scoate din acte. Alese și calde salutări, Maica Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 26 iulie 1929 Mult stimate domnule Bianu
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
M[ănăsti]rea Agapia, 26 iulie 1929 Mult stimate domnule Bianu, Scrisoarea d[umnea]voastră am primit-o la Agapia. Rog faceți tot posibilul ca să veniți să vă odihniți la Agapia, deoarece eu stau acum aici mai mult și la Văratec sunt doar musafir. De la București porniți cu un tren de noapte, ca să ajungeți dimineața la Pașcani, unde sunt camioane de cursă pentru mănăstire. Uneori, însă, aceste camioane neavând destui pasageri, rămân în T[âr]g[u] Neamț. În acest caz
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
în T[âr]g[u] Neamț. În acest caz veniți până la m[ănăsti]re cu o trăsură de piață, care costă cel mult 150 lei. Să știu numai din timp, ca să vă oprim camera. De la Agapia vom merge și la Văratec. Într-adevăr că, de când nu ați fost pe aci, totul vă va părea nou și frumos. Pe Slutica mea de ați putea-o scoate în toamnă din gheara morții! Vă scriu pe întuneric și grăbit că a sosit lume. Multe
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
forestiere) și, nu în ultimul rând, specificul cultural. În literatura geografică veche, mulți autori considerau că localitatea Băiuț este situată exact la limita dintre Munții Gutâi și Munții Țibleș. Caracteristicile geomorfologice însă, demonstrează faptul că masivele montane care străjuiesc localitatea (Văratec (1357 m), Secu (1311 m), Prislop (1332 m), Sermeteș (1306 m), Pleșca (1322 m), aparțin de Munții Țibleș, repectiv de o subunitatea a lor și anume Munții Lăpușului. În ceea ce privește climatul, localitatea Băiuț se încadrează în sectorul cu climă de munți
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
reconstituită astăzi iar uriașa cantitate de aur dusă de romani după cucerire (106 e.n) provine și din zona metaliferă Maramureș deși nu au stăpânit efectiv zona (în acest teritoiu trăiau dacii liberi). Urme ale acestor exploatări sunt pe muntele Văratec, Remetea Sighet, Cavnic, Băiuț etc. Până și toponimul de Băiuț este de proveniență latină (de la baie, prin analogie intrarea în mină se considera tot o baie, datorită temperaturii ridicate a mediului umed și închis) Pentru perioada secolelor VI - XII (e
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
anul 1803, acesta a înființat Seminarul de la Socola, mutând maicile de acolo la Mănăstirea Agapia (care avea pe atunci obște de călugări). Cum în acea perioadă existau în Moldova puține mănăstiri de călugărițe, în principal cele de la Agapia și de la Văratec, mitropolitul Veniamin Costachi a dispus prin 1814 transformarea Schitului de călugări de la Agafton în mănăstire de călugărițe, ""unde au strălucit prin evlavie fiicele și văduvele boierilor de altădată, precum și toate acele fiice din popor ce au căutat o viață de
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
lucra ca maistre în ateliere de specialitate. În decursul timpului, Mănăstirea Agafton a cunoscut o mare dezvoltare. Ea era renumită prin atelierele sale manufacturiere, specific monahale: țesătorie covoare, broderie, croitorie, tricotaj etc. Călugărițele locuiau în case asemănătoare celor de la Mănăstirile Văratec și Agapia. Prin poziția sa, mănăstirea a atras întotdeauna pe lângă pelerinii care veneau pentru închinare și rugă și o seamă de personalități cum ar fi: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu ș.a. Biserica "Sf. Arhangheli" a ars în anul 1921
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]