386 matches
-
cum frumos zice cronicarul Vamei, Nicolae Lucanu. Ce-i aia, se întreabă oamenii de astăzi? Nimic, a trecut, că nu ținea de foame! Până una, alta, „La plăcinte înainte”! 21 iulie 2009 Diplomație în pielea goală Motto: „Clopotarul mănăstirii din Văratic Plânge-amar, Maicile l-au scos din slujbă, Că era prea ... clopotar.” Ceea ce s-a întâmplat la Chișinău, cu restul de relații care ne-au mai rămas dincolo de Prut, cade cum nu se poate mai rău, acum, când mai sunt două
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
672 ha de Jos 24. 8.19 Dig mal drept Avrig L = 9.000 m, S = 46,8 ha Sacadate Avrig, județul Sibiu NERECEPȚIONAT 25. 8.19 Dig mal stâng Gură Lotrului L = 1.125 m; S = 6,5 ha Văratica Orașul Brezoi, județul 1986 81.428.886.634 Vâlcea 26. 8.19 Dig mal drept Gură Lotrului L = 5.300 m; S = 22 ha Corbu, Proieni Orașul Brezoi, județul 1986 153.818.900.730 Vâlcea 27. 8.19 Dig mal
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
149.741.078 S = 0,204 ha Jos, județul Sibiu 52. 8.18.01 Baraj Avrig H = 23 m, Avrig, Sacadate Orașul Avrig, județul NERECEPȚIONAT S = 0,204 ha Sibiu 53. 8.18.01 Baraj Gură Lotrului H = 26 m, Văratica, DN 7 Orașul Brezoi, 1986 323.803.797.278 S = 0,68 ha județul Vâlcea 54. 8.18.01 Baraj Turnu H = 44 m, DJ 703 L, DN 7 Orașul Călimănești, 1982 191.378.360.606 S = 0,71 ha
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
Lacul de acumulare Avrig VBRUT = 10,8 milioane m3; Avrig, Orașul Avrig, Nerecepționat NNR = 383,5 mDm; Porumbacu de Jos, județul Sibiu S = 330 ha Sacadate 36. 8.18.01 Lacul de acumulare Gură Lotrului VBRUT = 8,2 milioane m3; Văratica, Corbu, Orașul Brezoi, 1986 - NNR = 310 mDm; Proieni județul Vâlcea S = 175 ha 37. 8.18.01 Lacul de acumulare Turnu VBRUT = 13 milioane m3; Călimănești Orașul Călimănești, 1982 - NNR = 300 mDm; județul Vâlcea S = 154 ha 38. 8.18
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
18.01 Lacul de acumulare Arcesti VBRUT = 43,4 milioane m3; Avrig, Orașul Avrig, 1980 - NNR = 122 mDm; Porumbacu de Jos, județul Sibiu S = 950 ha Sacadate 50. 8.18.01 Lacul de acumulare Slatina VBRUT = 19,2 milioane m3; Văratica, Corbu, Orașul Brezoi, 1981 - NNR = 108 mDm; Proieni județul Vâlcea �� S = 645 ha 51. 8.18.01 Lacul de acumulare Ipotești VBRUT = 110 milioane m3; Călimănești Orașul Călimănești, 1986 - NNR = 98 mDm; județul Vâlcea S = 1.692,5 ha 52
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
într-o notă din 27 februarie 1971 (documentul 27), informatorul "Dorel" îi menționează pe ing. Vlad Stolojan și pe soția sa Sanda, care alături de C. Noica și Al. Paleologu ar fi făcut o vizită prin Maramureș și Bucovina ajungând la Văratic, unde ei au fost cel mai mult în compania lui Nicu Steinhardt, care e catalogat ca "om de cultură umanistă". În 20 februarie 1977 Securitatea elaborează un Plan de măsuri în dosarul de urmărire informativă privind pe Nicu Steinhardt, suspectat
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pe parcursul anilor în unul dintre cei mai înverșunați adversari ai acestuia. În cartea sa, Jurnalul fericirii, interzisă publicării în perioada comunistă și confiscată în două rânduri (1972, respectiv 1984), face o critică severă asupra comunismului. Reproducerea câtorva pasaje din secțiunea Văratic, 1970, nu mai lasă loc de niciun fel de comentariu privitor la adversitatea acestuia față de comunism. "Asta e comunismul! Asta și un altul: tovarășul de la raion, spațiul locativ, certificatul de origine socială, delațiunea obligatorie, cozile, primusul...Alt comunism? Dacă s-
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de relele Înrădăcinate acolo. Sugestive sunt și cuvintele bătrânei din finalul nuvelei: „așa le-a fost dat”. MIHAIL SADOVEANU VITORIA LIPAN, UN PERSONAJ SIMBOL Romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, scris În mai puțin de două săptămâni, În timpul unei vacanțe la Văratic În 1930, an În care a văzut și lumina tiparului, sondează un univers uman cu obiceiuri și tradiții păstorești, Într-o viziune mitologică și baladică. Atmosfera mitologică este sugerată de reluarea mitului mioritic, prin intermediul căruia autorul descoperă și pune În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Juhani, Clopotul (nuvelă), traducere de Aurel George Stino, în "Patria", an XVIII, nr. 286, 25 dec. 1936, p. 3. Aho, Juhani, Crucea (povestire), în "Rampa nouă ilustrată", an VIII, nr. 2159, 7 ian. 1925, p. 2. Aho, Juhani, Un vis văratic (povestire), traducere de Jean Vondrus, în "Univers literar", an XXXV, nr. 5, 18 mai, p. 4; nr. 6, 25 mai 1919, p. 7. *** Balada vlădicii Henric, traducere de Andrei Brezianu după un text anonim cules în jurul anului 1671, în "Secolul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
bune soluții. El a reușit ca nimeni altul să îmbine activitatea profesională cu organizarea acțiunilor pentru petrecerea timpului liber. Imediat după terminarea anului universitar, profesorul Tutovan mergea două săptămâni la mare, apoi în luna august era în vacanță la mănăstirea Văratic, împreună cu un grup de prieteni. Participa cu entuziasm și cu plăcere la întâlnirile colegiale organizate de catedră sau de facultate. Era un foarte bun povestitor, aducând în discuție întâmplări interesante din care se puteau desprinde unele învățăminte. Petrecea multe momente
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
revelare se răsfrânge de la sine, luminează prin taina însăși: "E, dacă țineți minte, lâng-un grilaj îngust,/ Suflat în verzi metale și-n sticlă, un arbust,/ Cu frunze cântătoare, cu fructe de jăratic/ Precum un pom cu globuri într-un Crăciun văratic./ E-ntr-însul o putere, un fel de densitate/ Răsfrântă pe podoabe din luciurile toate/ Și dacă vrei, târâș ori prin opriri șirete,/ De dânsul să te-apropii, să-i umbli prin secrete,/ Degeaba: că deodată te-ai și trezit afară/ Într-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lucrasem. Când acolo, ce se întâmplă? Maria, sora-mea, care se afla în ogradă, deschide portița la grădină și cheamă purcelul care se și prezintă, alergând spre grădină să culeagă ce mai era pe jos. Trece dincolo de părul cu fructe văratice și zemoase, se atinge de sârmă și moare pe loc, curentat de la firul întins de mine. Avea 30-40 kilograme în greutate. Tocmai potrivit, să ajungă la greutatea dorită pentru Crăciunul care nu era aproape. Maria pune mâna pe purcel să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de frumoase și plăcute de toată lumea". Presa, la unison cu publicul. Vânzarea, bună. Au fost 50 de lucrări, proprietatea mea, ce le-am vândut în timp de doi ani după expoziție. * La 17 aprilie 1968, plecăm prin Piatra Neamț la mănăstirea Văratic. Început de primăvară frumos, cu lumină și răcoare. Sate pitorești pe drumul P. Neamț-Văratic. Ne așezăm la maica Magnisia Călugăru destul de mulțumitor. Vremea bună. Sărbătorim aici Sf. Paști, lucrez două, trei tablouașe cu flori de primăvară. La 8 mai, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
toate neajunsurile timpului călduros ale acestui oraș. Regretăm că ne-am întors atât de repede și vorbim de o plecare tot acolo. Punem ordine în toate, luăm bagaj trebuitor, materiale pentru lucru și la 3 iunie plecăm din nou la Văratic, la maica Magnisia. Vremea după dorință, din ce în ce mai frumoasă, nu plouă, zile după zile bune și fără pic de ploaie. Aici, în marginea codrului de brad, nu se fac simțite căldurile mari, sufocante din toată țara. Grâul a crescut puțin, pășunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Agapia și stăm trei zile, plouă mereu torențial, foarte umed și rece. Mergem și la Mănăstirea Neamț, tot cu ploi și rece. Pe la 10 august mă prinde un fel de agitație, de neliniște și grija de a pleca repede din Văratic. Cam de la 15 august încep ploi mari și fără întrerupere. Vremea se răcește mult și lumea începe să plece. Angajasem din timp mașină pentru mers la P. Neamț, dar, în ziua de 20 august, ploaia era așa de mare, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Brașov, București. Unul dintre participanți enumeră localitățile în altă ordine, se pare ceea reală, cu escale la: Gheorghieni, Bistrița, Năsăud, satele maramureșene (Cuhea), Baia, Putna, Voroneț, Dragomirna, Sucevița, Gura Humorului, Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Mircești, Miclăușeni, Humulești, Tg. Neamț, Cotnari, Agapia, Văratic, Durău, Bicaz, Piatra Neamț. Temele, pe care Mihai trebuia să le urmărească și studieze în călătoria ce încheia clasa a VII-a de liceu, erau: Maramureșul - leagăn și cetate a românismului, „viața etnică” a Moldovei, avuțiile naturale românești și posibilitățile lor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
spre Humuleștii lui Creangă. În ultima parte a excursiei de studii, Mihai a vizitat mânăstirile din Carpații Răsăriteni. Religia, geografia, arta și literatura, s-au îmbinat pentru a da culoare și specificitate acestei ultime părți a traseului. La Agapia și Văratic s-au informat mai detaliat cu privire la viața și activitatea unor intelectuali români din zonă: N. Grigorescu, Veronica Micle ș.a. În zona Mânăstirii Durău, accentul s-a pus pe cunoașterea geografiei Carpaților Orientali, în special a Muntelui Ceahlău, și prezentarea lor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pentru cărăușie, dar dânsul nu percepea acest lucru. Se simțea legat sufletește de sora sa, Maria, rămasă prea devreme fără părinți. Pe lângă gospodărie, uncheșul Ion se mândrea c-o mare livadă de pomi. Numai la el se putea vedea meri văratici, care rodeau niște mere galbene, foarte dulci. Se supăra grozav când ne chema la cules și nu veneam. Știu, că într-o duminică, ne-am trezit cu el, cu căruța-n curte. A așezat un jiț frumos, acoperit cu țol
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le aducem pline cu mere. Ce s-au mai bucurat Varvara și Maria când ne-au văzut! Ne-au ajutat la cules, am umplut coșarca și sacul și-am mâncat mere dulci pe săturatele. (În livada noastră nu aveam meri văratici, deși era foarte mare). Ne-am mai jucat prin livadă cu verișoarele noastre și-apoi mătușa Saveta ne-a poftit la pui cu smântână, cu mujdei și mămăliguță caldă. De-abia către seară, uncheșul a înhămat din nou caii și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a manuscriselor eminesciene, ediția Eugen Simion, care a salvat, pur și simplu, manuscrisele de la distrugere totală, prin copiere, rămânând, totuși, deficitară fără textul transcris în tipar. Acum, se fac și demersuri pe lângă Mitropolia Sucevei pentru salvarea casei Veronicăi Micle de la Văratic. În fine, o altă miză majoră a prieteniilor de azi este impunerea transmodernismului și a transdiciplinarității drept dimensiuni principale ale paradigmei culturale din noul mileniu. Împreună cu regretatul Cezar Ivănescu și cu sprijinul lui Basarab Nicolescu s-a reușit, în 2005
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și portretul realizat de Mina Cionca pictorului bucovinean Epaminanda Bucevschi. La agenda culturală 2003 - programul de activități științifice și cultural artistice ale Societății. La rubrica Revista presei - prezentarea ziarelor și revistelor cernăuțene. George Galan semnează recenzia la cartea lui Vitalie Văratic: Șase zile din istoria Bucovinei (28 iunie-3 iulie 1940) „Invazia și anexarea nordului Bucovinei de către URSS” Mai semnează rubrici și materiale: George Muntean, Radu Grigorovici, Natalia Talmacec. Miorița, revistă literară a străjerilor din Cernăuți, apare la 15 octombrie 1939, bilunar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
voi mai stărui. Mai există bustul „Gane”? 14) Soția lui Serafim Ionescu, Lucreția Ionescu, a fost institutoare la Școala mea de aplicație (la Șc. Normală) și prietena bună a soției mele. Ce vreți să știți despre dânsa? A murit la Văratic și era cam maniacă religioasă. 15) Continui să-i transmit d-lui Popa evocări din Germania și mă bucur, că Vă place. Îi trimit și o nuvelă mai mare a mea: „Duduia Oli”, a cărei acțiune se petrece În Flt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
liste de termeni comentați oferă stilisticienilor și lexicografilor puncte de vedere de certă autoritate. IV De unul singur ori însoțit, pedestru ori cu brișca, literatul de la Fălticeni un homo viator colinda în 1906 pe la mănăstiri (Neamț, Secu, Râșca, ajungând la Văratic și Agapia, oprindu-se câteva ore la băile Bălțătești așezări evocate după doi ani în Oameni și locuri. Se gândea concomitent la "nuvele cu subiect din trecut" de unde un memento ca următorul: "Descrierea unui iarmaroc la Baia; prădarea de către tătari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui, Ruxandra. Și Gheorghe a Popii avea și un ficior negru ca mezu nopții, parcă-l făcuse măsa nu știu cu cine. Ghiorghi a popi avea o grădină ca un rai, cu tot soiul de meri și de peri și văratici și tomnatici și flori frumoase și o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-au plăcut pomii și am făcut grădină de 400 de prăjini cu 700 de meri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Toader Gheorghițanu. A avut mai multe fete și un ficior. Amelia a măritat-o după Niță I. Maxim, om de treabă dar foarte năcăjit. Tinca a fost măritată după un domn Jecu la Bacău. Teofila după un cizmar de la Mănăstirea Văratic. Maria măritată după Vasile a lui Ștefan Potlog, care pe urmă și-a zis Ștefănescu. Și Felicia care era de mare frumuseță a fost starița Mănăstirei Văratic. Și un ficior Aurel care a fost preot la Dorna. Ghiorghi Ghiorghițanu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]