400 matches
-
și fobiile psihomorale. În lumea modernă, șomajul a dus, de atâtea ori, la pierderea bunurilor prin desfacerea familiilor, partajul locuințelor urmate de creșterea rătăcitorilor. Adulții, dar mai ales copiii, suferă de nesiguranță, panică prelungită și depresii răsfrânte în fenomenele cerșetoriei, vagabondajului, tâlhăriilor și hoțiilor urmate de încarcerări. Bolile somatice complicate cu care tot mai mulți copii se nasc ori apar subit la tineri sănătoși dar imprudenți ar putea fi prevenite prin reorganizări menite să ofere conviețuire chibzuită, ordine și echilibru în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Bugului. De altfel, conform adresei nr.10482/noiembrie 1940, aceluiași regim strict de supraveghere medicală erau supuși și militarii veniți în permisie sau rudele orășenilor din Huși, venite din alte localități. Suplimentară, în această adresă, era interzicerea cu desăvârșire a vagabondajului țiganilor pe timp de iarnă și fixarea acestora la marginea satelor până când condițiile meteorologice le va permite din nou nomadismul. e etnie germană La fel ca în marea majorita europene cotropite sau nu, Hitler a încercat să activeze o „coloană
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
601. Cele mai multe arestări au fost operate în cazurile unor persoane suspectate pentru producerea unor delicte minore (580), pentru producerea unor acte de violență (521 pentru rănire și 50 pentru lovire), pentru furt (130 furt simplu și 23 prin efracție), pentru vagabondaj (313), pentru insultă (70) și pentru prostituție (41). Au mai fost operate arestări și pentru cazurile de adulter (4), abuz de încredere (4), escrocherii (12), evadare (21), dezertare (6) și falsificarede monede (2) sau în acte publice (9). Conform datelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cazurile de adulter (4), abuz de încredere (4), escrocherii (12), evadare (21), dezertare (6) și falsificarede monede (2) sau în acte publice (9). Conform datelor extrase din evidența arestului preventiv, cele mai multe infracțiuni comise pe raza orașului erau cele de furt, vagabondaj și tulburarea liniștii publice. Cazurile grave de omor sau viol erau extrem de rare. În timpul cercetărilor, Poliția Bacău avea obligația de a asigura suspecților hrană și condiții minime de cazare. Costurile zilnice legate de alimentația celor reținuți erau de 0,25
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fascismului, în apologet al său, face din Rudi "un saltimbanc dizgrațios"36 din tagma lui Coriolan Drăgănescu. Ironia ca "remediu împotriva oricărei forme de terorism"37 pigmentează aparte un alt specimen de "rinocer". La Costache Olăreanu, odiseea foamei și a vagabondajului ca "ucenic la clasici" se încheie semnificativ în Lupul și chitanța prin convertirea intelectualului "de prisos" la clasa muncitoare, printr-un gest de obediență sfidătoare potențând disidența. La același autor, o compensare prin ficțiune justifică tratarea ironică a prototipului caragialian
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care purtau la braț banderola galbenă cu trei puncte negre care dăinuia din zilele de la Weimar. Această banderolă nu conferea, totuși, nici un statut oficial. Numai Armata Salvării primea aprobarea de a vinde mărunțișuri la colț de stradă, dar legile Împotriva vagabondajului nu erau aplicate cu strictețe peste tot, ci doar În zonele mai bune ale orașului, unde era mai probabilă prezența turiștilor. — Trrabucuri și țigărri, rârâi o voce. Cei familiarizați cu acest cod pentru cocaină răspundeau cu o inspirație puternică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Nu mă deranjează, spuse Ashling încet. Doar pentru că sunt de pe stradă nu înseamnă că sunt alcoolic, explică el, puțin nervos. Beau doar la evenimente mondene. Ea i-a dat o liră și a intrat, unde disperarea amenința să o cuprindă. Vagabondajul era o boală mult prea răspândită - dacă îi tai un cap, apar două în locul lui. Boo era rezolvat, avea un job, un apartament și chiar și prietenă, dar el era unul dintre cei mai norocoși: inteligent, prezentabil și încă destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
asigurat că nu va exista nici o audiere în fața Marelui Juriu. În timpul interogatoriului am fost calm. Lee însă nu s-a comportat prea bine. Tremura din toate încheieturile și mormăia că pe Baxter l-a arestat Fitch de câteva ori pentru vagabondaj pe când lucra în Highland Park și că începuse să-i placă de individ. M-am ținut scai de el la secție, apoi l-am dus fuguța spre mașină printr-o droaie de reporteri, care ne-au asaltat cu întrebări. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
îi înregistra fiecare cuvânt. Purta la rever o insignă a Legiunii Americane, probabil cumpărată de la bețivanul decorat care dormea în parcarea de la Hall of Records, un tip pe care într-o vreme îl urmărise încrâncenat în justiție pentru acuzația de vagabondaj. Locul era plin de pupincuriști, așa că m-am strecurat spre biroul lui Tierney. Lee, Russ Millard, Harry Sears și doi polițai mai în vârstă, pe care de-abia îi știam - Dick Cavanaugh și Vern Smith - erau strânși în jurul biroului căpitanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
japonezi. Iar În fiecare după-amiază avea loc filmul de umbre al liniei orizontului din Shanghai. Jim urmărea literele hotelului Park estompîndu-se și dispărînd. Deși era flămînd tot timpul, era fericit că se află În centrul de detenție. După luni de vagabondaj pe străzile Shanghai-ului, reușise, În cele din urmă, să se predea forțelor japoneze. Jim se gîndise mult la problema predării, care cerea curaj și chiar o anumită viclenie. Cum reușeau oare să facă asta armate Întregi? Își dădea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
stradă. „Slavă Domnului - își zicea în drum spre bulevardul Alameda -, slavă Domnului că știu unde mă duc și că am unde să mă duc! Dulcea mea Eugenia e o binecuvântare a lui Dumnezeu. A dat un scop, un reper final vagabondajelor mele pe străzi. Am acum o casă de pândit, am confidentă o portăreasă...“ În timp ce vorbea astfel cu sine trecu pe lângă Eugenia fără a-i observa nici măcar strălucirea ochilor. Ceața spirituală era prea deasă. Eugenia însă, în ce-o privește, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o anexă la casa pe care-o cumpărase și aducând acolo copiii nefericiți de care se ocupase și până atunci. Se gândea să-i domesticească dându-le lecții de pictură, spera să-i angajeze Într-o activitate mai stimulatoare ca vagabondajul, dar care presupunea aceeași libertate. Nu i-a ieșit, bineînțeles, din prima, a fost nevoie să-i aduc aminte ipoteza avansată cu ocazia monstruosului chef cu șampanie, caviar și copii ai străzii: ființele astea au nevoie de provocări extreme, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
are numai cu Alianța. Mai mulți reprezentanți ai acestei noua puteri europene, mai mulți soli ai vitezei, iubitoarei de adevăr, lealei si generoasei nații izraelite petrec la București, mirabile dictu, nu în arest corecțional pentru escrocherie, nici în detențiune pentru vagabondaj, ci gură-n gură cu Sf. Marele Prooroc C. A. Rosetti, pentru a pune la cale fericirea țării românești, amenințând cu intervențiunea, având depline puteri de a cumpăra voturi în Adunări de va fi necesitate și de a se-nțelege
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în curs de mai mult de un an nici o singură familie izraelită. Valoarea aserțiunilor produse în articolul menționat se ilustrează mai bine prin pasajul în care se zice că prefecții români ar fi primit ordine ca la aplicarea legii de vagabondaj să uzeze de cea mai mare cruțare. De ce soi e acea cruțare se poate vedea din fotografiile pe care izraeliții, pretinși fără pasport și mijloace de subsistență, încunjurați de pază militară, au cu toate astea o arătare atât de respectabilă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
diferite parți ale României comunicațiuni care-l silesc a presupune că autoritățile esercitează contra evreilor aceeași barbarie cu inimă împietrită care s-au manifestat în anii 1868 și cei următori. Domnul Iassy, prefectul județului, au emis o circulară pentru suprimarea vagabondajului. Exmisiunea celor fără de căpătâi se-ndreptează mai cu seamă contra evreilor. Din Focșani societatea noastră a primit fotografia unui grup mare de bărbați cari au fost esmiși din acel district. Exilații vor fi espediați peste graniță. Între acei cari sânt siliți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
condiție dictată de vârsta cronologică, ceea ce În fapt agravează și statusul biologic. Această ultimă categorie se impune a fi asistată social, pentru că foarte repede bună parte din aceste persoane devin probleme sociale În care unele atitudini ca: alcoolismul, sinuciderile și vagabondajul și alte situații asemănătoare devin adevărate drame ce se adaugă fenomenelor negative ce afectează societatea. Senectutea din perspectiva socială Retragerea din viața profesională, dezangajarea din rolurile sociale active până atunci și Însușirea altor roluri, de regulă pasive și limitate la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
bunuri) active/pasive, (teren) intravilan/extravilan etc.: Cum transferi un teren din extravilan în intravilan? ("Ziarul", 2007) În urma naționalizării, în anul 1948, societățile de asigurare au trecut în proprietatea statului cu toate activele și pasivele lor (Internet, 2007) Adulterul și vagabondajul sunt infracțiuni care au trecut de la penal la civil. Cu valoare expresivă, se înregistrează în presă și alte perechi de termeni: Cel mai lung meci de box pentru titlul mondial a avut loc nu între "grei", ci între "ușorii" J.G.
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
din familii desarmonice au carențe comportamentale și emoționale în relațiile cu colegii, cu profesorii, cu școala. Instabilitatea comportamentală și anxietatea, izolarea de grup și violența în raport cu colegii, dificultăți în activitatea de învățare, refuzul de a frecventa școala, părăsirea domiciliului și vagabondajul etc. sunt, în cele mai multe cazuri, efecte ale deficiențelor de educație din familie. Principalele disfuncționalități familiale potențial generatoare de devieri de comportament la copil, potrivit M. Petcu sunt : * divergența metodelor educative aplicate de părinți, îndeosebi în ce privește recompensarea și sancționarea copiilor. În
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și conduită. Pe aceeași linie se înscrie și H. Wallon, Guillaume, J. Piaget și alții care utilizează aceste concepte ca fiind sinonime. Printre formele de manifestări comportamentale, I. Străchinaru relevă ca fiind cele mai frecvente următoarele: minciuna, fuga de la școală, vagabondajul, furtul, turbulența. Mai întâi am considerat că una dintre premisele prevenirii și înlăturării dificultăților de adaptare școlare constă în cunoașterea cauzelor acestora prin a căror punere în evidență am apreciat că este indicat să intervenim încă înainte de manifestarea evidentă a
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
izola de majoritatea elevilor din cauza glumelor neplăcute ale acestora, iar altele destul de frecvent întâlnite. Primul loc în consemnările consiliilor profesorale îl ocupă conduitele discordante: nesupunerea, obrăznicia față de profesori, violența față de colegi, absenteismul, cărora le urmează instabilitatea , lenea , minciuna, fuga și vagabondajul,furtul și manifestări perverse etc.Să ne oprim asupra unora dintre ele. Instabilitatea de tip caracterial este una din formele cele mai indezirabile ale devierilor de conduită la vârsta școlară. Elevul instabil se află în mișcare necontenită, vorbeșta cu voce
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
constant cu microbul moral ce deteriorează relațiile sociale, coborând nivelul demnității umane. În consecință, atmosfera morală în care se desfășoară viața copilului trebuie să fie totdeauna corectă și prețuită, spre a o putea reprezinta în mod corespunzător, nedeformat. -Fuga și vagabondajul .Trebuie să se facă distincție între fugă și vagabondaj declanșate de o boală neuropsihică și cele care se prezintă ca un fenomen psihosocial de natură caracterială. Fuga apare ca o tendință de evaziune, mai mult sau mai puțin voită și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
nivelul demnității umane. În consecință, atmosfera morală în care se desfășoară viața copilului trebuie să fie totdeauna corectă și prețuită, spre a o putea reprezinta în mod corespunzător, nedeformat. -Fuga și vagabondajul .Trebuie să se facă distincție între fugă și vagabondaj declanșate de o boală neuropsihică și cele care se prezintă ca un fenomen psihosocial de natură caracterială. Fuga apare ca o tendință de evaziune, mai mult sau mai puțin voită și irezistibilă, din mediul în care se află copilul (familie
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de la domiciliu pentru o perioadă mai mare de timp și prin peregrinări continue dintr-un loc în altul. Ambele forme pot fi considerate abateri social-morale în -caz de nealterare a discernământului critic și a responsabilității personale. Fuga care conduce la vagabondaj este sprijinită adesea, de relațiile dăunătoare ale copilului și, în această fază, ea se asociază de regulă cu furtul de alimente și de obiecte. Vagabondajul, ca deviere de conduită provocat de condiționări educaționale negative, prezintă un tablou clinic polimorf și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în -caz de nealterare a discernământului critic și a responsabilității personale. Fuga care conduce la vagabondaj este sprijinită adesea, de relațiile dăunătoare ale copilului și, în această fază, ea se asociază de regulă cu furtul de alimente și de obiecte. Vagabondajul, ca deviere de conduită provocat de condiționări educaționale negative, prezintă un tablou clinic polimorf și foarte divers. În această formă, vagabondajul nu are o motivare psihopatologică, ci se datorează în mod obișnuit unor nemulțumiri legate de condițiile de viață din
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
dăunătoare ale copilului și, în această fază, ea se asociază de regulă cu furtul de alimente și de obiecte. Vagabondajul, ca deviere de conduită provocat de condiționări educaționale negative, prezintă un tablou clinic polimorf și foarte divers. În această formă, vagabondajul nu are o motivare psihopatologică, ci se datorează în mod obișnuit unor nemulțumiri legate de condițiile de viață din mediul familial, unor stări psihice conflictuale. Evident, sub aspect psihologic, asemenea devieri de conduită au semnificația modalității de evadare a unei
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]