1,109 matches
-
S-a realizat o așa zisă "Unire", Mihai pretinzând noi titluri în histrove, ca voievod, domn al Țării Românești, al Ardealului și a Moldovei". Contextul internațional era defavorabil. Revoltă nobililor maghiari, sprijiniți de generalul Gheorghe Basta, ce doreau înlăturarea tiranului valah, a culminat cu înfrângerea lui Mihai în Bătălia de la Mirăslău din 28 septembrie 1600. Mihai a pierdut Ardealul, iar Moldova și Țară Româneasă au fost invadate de trupele poloneze ale hatmanului Jan Zamoyski. Movilestii preiau tronul celor două țări române
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
A fost realizat la 7 ani după filmul lui Sergiu Nicolaescu, "Mihai Viteazul", care trata o temă asemănătoare. Titlul filmului face referire la buzduganul primit de Mihai Viteazul după unirea celor trei țări române și care avea trei peceți: vulturul valah, ghepardul transilvan și bourul Moldovei. La sfârșitul secolului al XVI-lea, după bătălia de la Călugăreni din 1595, domnitorul Țării Românești Mihai Viteazul visa la unirea celor trei țări românești (Țara Românească, Moldova și Transilvania) într-un singur stat. Mihai Viteazul
Buzduganul cu trei peceți () [Corola-website/Science/336674_a_338003]
-
(n. 1809, Câmpulung Muscel - d. 27 august 1874, Nancy, Franța) a fost prim-ministru al României în perioada 1867-1868. Fiu al marelui cărturar patriot Dinicu Golescu. A studiat în Elveția, a servit în armata valahă, iar în 1836 a ajuns la gradul de maior. A participat la Revoluția din 1848 din Țara Românească și a fost membru al Guvernului provizoriu. În același an, 1848, era Venerabilul Lojii masonice bucureștene Frăția. După înăbușirea revoluției a trăit
Ștefan Golescu () [Corola-website/Science/299967_a_301296]
-
Dunării s-a manifestat pe planul politic, în timp ce, în nordul Dunării, ponderea crescândă a românilor față de slavi s-a manifestat cu câteva decenii mai târziu prin întemeierea voievodatelor Țara Românească și Moldova. Țaratul (regatul) vlaho-bulgar a fost în egală măsură valah (aromânesc la sud de Dunăre și românesc la nord) și bulgar. Asta nu înseamnă că valahii (aromânii și românii) i-au cucerit pe bulgari sau că bulgarii au cucerit principatele dunărene, ci înseamnă că în cadrul acestui stat au conlocuit două
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
Calapodești (1816-1882), ce a sosit aici în anul 1837 și a trăit timp de 15 ani după aspra rânduială athonită, mutându-se apoi la Mănăstirea Esfigmenu. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română și de Biserica Ortodoxă Rusă. Călugării valahi și moldoveni au primit constant sprijin financiar din partea guvernului lor, trăind acolo în liniște fără a crea probleme politice sau etnice. A fost construită o bisericuță cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în cimitirul schitului (1849) și o moară de apă
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
Aaron, Solomon, alese de Dumnezeu atât drept conducători spirituali, cât și politici. Conform istoricei Violeta Barbu, desele mențiuni ale împăratului roman Constantin cel Mare în panegiricele închinate lui Brâncoveanu nu se datorează asemănării de nume sau ambițiilor imperiale ale domului valah, ci sunt de pus pe baza simbolisticii împăratului roman care a fost primul proclamat și preot și contopea deci, în aceeași persoană, puterea spirituală și puterea temporală. Acest topos este ilustrat și într-o scrisoare din 1700 adresată lui Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
coexistat o mare diversitate a preferințelor. Deși materialele culese cel mai probabil aparțin de mediul orășenesc, melodiile unor dansuri românești prezente în codice au atras atenția folcloriștilor români. De interes s-a dovedit a fi marcarea provenienței unor piese („dans valah” - "Olah Tancz", „dans din Nireș“ - "Nyiri Tancz"), cât și confirmarea răspândirii unor dansuri practicate și azi - este cazul „dansului lui Lazăr Apor” ("Apor Lazar Tancza"), foarte apropiat de melodia „Banu Mărăcine”. În 2007, ansamblul de muzică veche XVIII-21 Le Baroque
Codex Caioni () [Corola-website/Science/311547_a_312876]
-
vaci, 15 cai, 200 de oi. Averea sa nu era depășită de nici un gospodar din celelalte sate de pe Valea Rodnei. În vremea în care mitropoliții Transilvaniei Sava Brancovici sau Varlaam se opuneau calvinizării românilor ortodocși sau cereau scutiri pentru preoțimea valahă, credincioșii lor dintr-o umilă așezare din Valea Rodnei reușeau să construiască un cadru concret potrivit pentru viața lor spirituală. În Conscriptio Popporum Valachicorum in depertinentia Bistriciensi Anno 1714, documentul redactat de magistratul bistrițean la 11 aprilie 1714, este atestată
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
căror preoți acceptaseră unirea, zădărnicea planurile autorităților habsburgice de catolicizare a românilor ardeleni. Pentru a rezolva situațiile create de conflictele legate de unirea cu Roma a fost instituită o comisie care să realizeze o anchetă asupra stării religioase a națiunii valahe și asupra tendințelor pe care le avea populația românească. Gestionarea acestei probleme a fost încredințată baronului austriac generalul Adolf von Buccow, cel care înnăbușă răscoala călugărului Sofronie și distruge mănăstirile românești din Ardeal.. Comisia care avea misiunea să cerceteze situația
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
la unire). Puși să declare cărei confesiuni aparțin, leșenii “declară toți că vor să rămână la vechea religiune grecească (ortodoxă)”. Prezența reprezentantului greco-catolic, în cazul de față Artene Tohati, era o practică obișnuită în activitatea comisiei, menită să intimideze preoțimea valahă care ar fi dorit să nu adereze la unire. Situația pe care comisia o consemnează înj Leșu e generală pentru satele românești din districtul Bistriței, care doresc să rămână la “legea” lor veche . Deși cifrele au fost modificate în avantajul
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Racoviță Voevodu” . Aceste tipărituri folosite la cultul divin în Leșu, demonstrează persistența legăturilor cu românii de peste munți, în ciuda diferențelor (formale) religioase. Preoții din familia Gălan au reprezentat o adevărată dinastie preoțească a Leșului, fenomen des întâlnit la românii ardeleni. Preoții valahi erau rareori școliți, cunoștințele lor constând cel mai adesea în capacitatea de a citi din cărțile de cult. O importantă transformare din acest punct de vedere a însemnat păstorirea credincioșilor leșeni de către preoții din familia Mălai. Familia Mălai, amintită prima
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
de Ion PachiaTatomirescu încă din 1993, potrivit postfeței de la volumul Dumnezeu între sălbatice roze - unde, în capitolul Câteva forme dacoromânești de micropoem, pe paginile 75-97, drept replică la pseudohaijinii din România, „îmbătați“ de haiku-ul nipon și apăruți în poezia valahă postdecembristă precum ciupercile după ploaie. Cu siguranță, experimentul poetic al d-lui Ion Pachia-Tatomirescu trece, benefic, în primul rând, prin paradoxism, și aduce o notă în plus (încă din 1966 - cf. Ramuri, anul III, nr. 10 / 27, din 15 septem
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
cum își subintitulează multe dintre texte, poeme care consonează cu viziunea de tip bootstrap, din cea de a doua revoluție cuantică, datorată lui Geoffrey Chew și altora. După al său Dicționar estetico-literar... (2003, pp. 206-208), «prin holopoem (creat în limba valahă / dacoro mână din holo, „întreg“ + -poem), în estetica para doxis mului, este desemnat poemul reflectării sa crului întreg cosmic în partea-autor / eu poetic, parte ce-i dă dreptul de a participa la o ordine cosmică, bineînțeles, prin angajarea raportului filosofic-zalmoxian
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
-mi traverseze somnul de seară, / nu permit decât ciocârliilor / să-mi vegheze somnul deamiază, / nu îngădui decât Poemul / ce poate fi receptat / pe-acest segment temporal / de oră-suliță - / domnule Petre Pandrea...“ (Nu îngădui decât Poemul...). Desigur, nouă atitudine de Mandarin Valah. După acest preludiu metapoetic, Ion Pachia-Tatomirescu își construiește, mai departe, cartea pe o simetrie septenară, holonică: urmează cinci cicluri de elegii ale elementelor primordiale (Elegiile elementului Aer, Elegiile elementului Apă, Elegiile elementului Foc, Elegiile elementului Lemn, Elegiile elementului Pământ), pentru ca
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
pe la jumătatea anului 1845 pleacă din nou la Paris, unde audiază cursurile istoricilor și gânditorilor Jules Michelet, Edgar Quinet, și alți reprezentanți ai spiritului revoluționar francez al epocii. Aici, se străduiește, împreună cu moldoveanul Scarlat Vârnav, să întărească relațiile dintre studenții valahi și cei moldoveni, uniți în jurul ideilor noi de autodeterminare națională și dreptate socială. În această atmosferă, se înființează, în decembrie 1845, Societatea studenților români din Paris, al cărei scop mărturisit era să-i ajute pe tinerii mai săraci, dar dotați
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
au participat la Revoluția din 1821, susținând Eteria împotriva regimului fanariot. Dimitrie și Pavel au făcut parte, alături de Eterie, din complotul împotriva lui Tudor Vladimirescu. Din anul 1830, în timpul guvernării ruse, fraților Macedonski li s-a recunoscut statutul de aristocrați valahi și au primit ranguri militare în armata țării. Dimitrie se căsătorește cu Zoe, fiica unui ofițer rus sau polonez, iar fiul lor Alexandru, tatăl poetului, după o educație militară în Imperiul Rus, urcă pe scara ierarhică militară până la funcția de
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
prezentată, atrage atenția asupra României, Urechia subliniid roululei de "„santinelă a lumii latine la poarta invaziilor barbare”". În intervențiile lui, combate cu argumente afirmațiile aberante ale lui Gauthier Claubry, demonstrând că românii nu sunt slavi și albanezi, explică sensul etnonimului valah, argumentând că "„există români, valahi, până la Atena, Epir, Tesalia”". Un martor la lucările Congresului, B. Vinesiu, scria lui Iosif Vulcan despre locul ce l-a ocupat Urechia în lumea științifică prezentă: "„Chiar de a doua zi fu ales președinte. Nu
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
Urechia subliniid roululei de "„santinelă a lumii latine la poarta invaziilor barbare”". În intervențiile lui, combate cu argumente afirmațiile aberante ale lui Gauthier Claubry, demonstrând că românii nu sunt slavi și albanezi, explică sensul etnonimului valah, argumentând că "„există români, valahi, până la Atena, Epir, Tesalia”". Un martor la lucările Congresului, B. Vinesiu, scria lui Iosif Vulcan despre locul ce l-a ocupat Urechia în lumea științifică prezentă: "„Chiar de a doua zi fu ales președinte. Nu a fost ședință în care
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
au avut loc în sud-estul Europei, în secolul al XIX-lea. „Rușii în Moldova și Țara Românească. "Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din Moldo - Valahia se numesc ei înșiși români; vecinii lor îi numesc vlahi sau valahi”." Așa începe manuscrisul B 63 al lui Karl Marx cu referire la anul 1393. Deci, Marx scrie negru pe alb că cei din Moldo - Valahia (n.n. a se înțelege basarabenii de azi din R. Moldova și românii de peste Prut, din
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
estică a județului Timiș, la nord-est de orașul Făget. Satul este amintit pentru prima dată la 1508-1519, ca proprietate a lui Abrahamfy . Este cert că în perioada otomană a fost locuită. Într-un defter turcesc de la 1593 se amintește satul valah "Gros". Locuitorii se ocupau cu mineritul, în special cu spălatul aurului. La conscripția din 1717 localitatea este numită "Grosch". Administrația maghiară i-a dat numele de "Marosgoros", cu totate că locuitorii au fost întotdeauna majoritari români. Biserica ortodoxă a fost
Groși, Timiș () [Corola-website/Science/301366_a_302695]
-
-lea, sunt menționați și doi jupani (conducători), probabil de origine bulgară: Gheorghe și Dimitrie (cca. 943). Imperiul bizantin a reușit cu greu să mențină Dobrogea sub dominația sa din cauza atacurilor pecenegilor și a cumanilor și a răscoalelor bulgarilor și proto-românilor ("Valahi"). Un alt pericol l-au reprezentat armatele cneazului rus Sviatoslav, care în 971 au asediat Dristra (Silistra). Această cetate, împreună cu Constanța și altele s-au pus sub protecția împăratului bizantin, reușind astfel să respingă asediul. După acest eveniment, împăratul Ioan
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
primele grădini publice realizate în România), Ruinele cetății medievale , Podul Bizetz - primul pod în curbă din Europa, Portul Ramadan, Canalul Cama(Florilor sau Sf. Gheorghe), Gara Giurgiu Sud, Gara fluvială, Căpitania portului, Portul Giurgiu și faleza, Ruinele combinatului chimic, Teatrul Valah, Muzeul de Istorie, Galeria de Arte, Mănăstirea Sf. Nicolae, Mănăstirea Sf. Gheorghe, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Bisericile Sf. Gheorghe, Înălțarea Eroilor, Smârda, Romano-Catolica, parcurile din oraș Mihai Viteazul cu fântâna arteziană, Alei cu numeroasele statui ale eroilor din război și
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
1981.Construit din salariile angajaților de la Șantierul Naval Giurgiu,acum desființat.(un leu pentru teatru) Aceasta a fost prima instituție de arta teatrală din Giurgiu. Prima denumire a fost Teatrul Ion Vasilescu. În 1993 denumirea s-a schimbat în Teatrul Valah.Iar din 2011 se numește Teatrul Tudor Vianu. Iar tema sa de teatru de revistă și comedie s+a schimbat în teatru dramatic și teatru pentru copii și tineret. Această instituție are 2 săli, una mare cu o suprafață de
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
, numit și „Omorâtorul de romei” (în ), a fost țar de origine valahă în Țaratul Valaho-Bulgar între anii 1197 și 1207. El a fost cel de al treilea frate al celor care au restaurat statul bulgar, Petru și Asan, eliberându-l de sub stăpânirea bizantină. Lui îi revine meritul de a fi reușit să
Ioniță Caloian () [Corola-website/Science/324368_a_325697]
-
elemente legate de populația din secolului XIII, dar mai ales despre așezările medievale de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei și Pietricica. Astfel, primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț se întâlnesc în Cronica rusească (cca. 1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - în "Lista orașelor valahe de la Dunare" și în documentele asociate cu expediția regelui maghiar Sigismund de Luxemburg în Moldova în anul 1395, cand apare prima mențiune maghiară a localității: Karácsonkő: „in terra nostra Molduana ante villam Karácsonkő.”. În actul din 31 iulie 1431 prin
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]