805,793 matches
-
atunci totul n-ar mai fi decât o chestiune de titulatură. Adică, în loc să ne alegem președintele, ne alegem primul - ministru! Cu alte cuvinte, să intrăm în binecunoscutul scenariu al furtului național al pălăriei, domeniu în care românii au o reală valoare... internațională. Ea ne-ar înălța în propriii noștri ochi, dovedindu-ne că iar i-am tras în piept pe occidentali: adică am sacrificat forma salvând conținutul!
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
Roxana Racaru Volumul de debut al lui Francisc Nona, cuprinde cîteva proze scurte, inegale ca valoare, în care se dovedește un prozator format deși încă ezită între două formule epice: proză de tip realist, implicînd mediile periferice, lumea violenței; și cea de tip arhetipal, putem zice, cu fragmente de incantație (ca în proza expresionistă), predominant livrescă
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
o perspectivă naratologică: Naratorul înfățișează neutru, impasibil, ca un realist omniscient popota (...). În Pădurea spânzuraților se simte mai în tot timpul prezentă vocea auctorială, câteodată, de-a dreptul lirică ș.a.m.d. În această carte, Al. Săndulescu scoate în evidență valoarea a ceea ce a remarcat Ion Simuț în legătură cu Pădurea spânzuraților (Rebreanu, dincolo de realism) și anume valoarea religioasă a acestui roman, conotațiile sale mistice. De asemenea, autorul monografiei despre Pădurea spânzuraților reliefează două constante tematice ale acestui roman: Erosul și Thanatosul. Nu
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
se simte mai în tot timpul prezentă vocea auctorială, câteodată, de-a dreptul lirică ș.a.m.d. În această carte, Al. Săndulescu scoate în evidență valoarea a ceea ce a remarcat Ion Simuț în legătură cu Pădurea spânzuraților (Rebreanu, dincolo de realism) și anume valoarea religioasă a acestui roman, conotațiile sale mistice. De asemenea, autorul monografiei despre Pădurea spânzuraților reliefează două constante tematice ale acestui roman: Erosul și Thanatosul. Nu fără legătură cu aceste constante, istoricul literar pune în lumină Simbolurile fundamentale din acest spațiu
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
vezi, Monica Lovinescu, La apa Vavilonului 2. 1960-1980, Editura Humanitas, București, 2001) Cine ești dumneata domnule Theodor Cazaban? Un Don Juan păgubos? Un posedat cu alură de dandy? Un "bon viveur", care a mizat mereu pe cauze ridicole și pe valori desuete precum onoarea și loialitatea? Un gentilhomme (apud. Alexandru Paleologu) apt oricînd să subscrie la versul lui Rimbaud: Par delicatesse j'ai perdu ma vie"? Un om cu opțiuni (politice, artistice, profesionale) uneori excentrice, al cărui succes public s-a
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
la mijloc un soi de preparare psihologică, e complet greșit să-ți batjocorești adversarul înainte de meci. Dacă îl bați, rezultă că l-ai bătut pe unul slab și n-ai nici un merit; dacă te bate, rezultă că ai apreciat anapoda valoarea sau că ai fost un biet lăudăros. Mult mai inteligent este să-ți lauzi adversarii. Ieși bine și dacă pierzi, și dacă învingi. Ca să nu mai spun că, văzîndu-i pe alde Borcea, Halagian, Andone, Florin Marin, Pinalti dînd la nesfîrșit
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]
-
găsi un loc în istorie... Dar asta este altă poveste. Important e că un scriitor precum Mircea Daneliuc iese din tipar, în literatura anilor '90. El propune o serie de cărți care trebuie consumate și judecate într-un sistem de valori puțin diferit. El nu provine dintr-un cenaclu, dintr-o generație, din-tr-un grup bine conturat, nu are un bagaj de acest gen pe care criticul să-l preia comod și să-l transforme în unitate de măsură. Literatura lui Mircea
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
spații culturale mai largi, cum ar fi cel european, și rămînînd exclusiv în spațiul modernității românești, se poate observa ușor că anvergura și profunzimea acestei forme de simultaneitate a disponibilităților de exprimare sînt, fără nici o îndoială, ieșite din comun. Dincolo de valoarea absolută a unor artiști și de performanța lor individuală, faptul că ei se puteau exprima firesc și autentic în limbaje diferite este unul care trebuie măcar consemnat cu titlu de inventar, dacă nu cumva chiar studiat în profunzime și în
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
Mai mult, directorul EVENIMENTULUI ZILEI (din 23 sept.) îi aduce actorului o laudă uriașă ignorînd banala abatere deontologică. Nici un cuvințel, apoi, în interviul acordat cotidianului de dl Mălăele. Să fie limpede: n-avem nimic cu actorul, nu-i negăm nici valoarea, nici dreptul de a-și sărbători aniversarea! Avem ce avem cu Scapino ilegal. în revista 22 de la finele lui septembrie (nr. 654), un important studiu semnat de dl Mircea Martin: Cultura română între comunism și naționalism. Cultura română dintre 1948
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
va muri, dînd naștere altor lăstare. Epoca globalizării abia a început. Dar schimbările, după cum am spus, au loc într-un ritm rapid și ireversibil. Ne îndepărtăm tot mai mult de culturile arhaice. Construim o nouă civilizație, care își va avea valorile ei. Vor apărea noi forme de exprimare artistică. Alte forme de artă. E greu de spus ce se va întîmpla cu poezia în această nouă lume. În fond, într-o societate de consum, poate că arta ar trebui să renunțe
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
a publicisticii lui Ion Vinea, dintre 1913 și 1919. Reproduc titlurile publicațiilor: "Rampă" (1913), "Facla" (1913-1914), "Scenă" (1914), "Seară" (1914), "Chemarea" (1915), "Cronică" (1915-1916), "Deșteptarea", revenită la titlul "Chemarea" (1917-1918), "Arena" (1918), "Chemarea" (fosta "Depeșa") (1919). Inventarierea titlurilor își are valoarea să documentara. Conținutul publicațiilor înseamnă implicări ale unor oameni ca N. D. Cocea și Ț. Arghezi, ca Gală Galaction și Ion Vinea. Colaborator al mai multor rubrici, inițiator al altora, plăcerea implicării în ziaristica și a antrenării altora, ca Tristan
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
frumuseți și descoperitor de observații frenetic amare, urmăritor al vieții intelectuale, cu orizontul sau complex, întemeietor de reviste și preluator al altora, de la prețuiți maeștri, așa apare Ion Vinea din volumul de publicistica, al seriei de Opere. Descoperirea publicisticii, ca valoare a staturii creative a unui scriitor, este o revelație dar și o datorie pusă în fața editorului. Este o operă de sinceritate în stare să absoarbă timpul, chiar dacă pare a se fixă numai asupra unui anume moment al timpului, trăit de
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Volumul de micromonografii critice al lui Romulus Diaconescu nu ne oferă însă o revizuire, ci o recapitulare a operelor unora din dramaturgii cotați ca cei mai importanți din perioada postbelică. Deși miza afirmată a cărții este semnalarea cîtorva dramaturgi de valoare, "a căror operă (nu în totalitate) rezistă la proba timpului", grila lui azi e prea puțin utilizată în aceste lecturi, singurele semne ale unei alte perspective fiind observațiile despre încercările de păcălire a vigilenței cenzorilor sau despre conformările la tezismul
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
a vigilenței cenzorilor sau despre conformările la tezismul epocii. Cei patru autori aleși, Horia Lovinescu, Teodor Mazilu, Marin Sorescu și D. R. Popescu, sînt diferiți, nu numai la nivelul formulelor dramatice utilizate, ci și la acela al impactului și al valorii. Dacă un dramaturg ca Horia Lovinescu, clasicizat de vechile manuale și ierarhii, cu greu s-ar mai putea juca azi, și în versiuni adaptate, Marin Sorescu sau chiar Teodor Mazilu sînt mai puțin marcați de epoca în care au scris
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
puțin marcați de epoca în care au scris și poate la un alt nivel valoric. D. R. Popescu, despre teatrul căruia Romulus Diaconescu afirmă că "rămîne o secțiune importantă în literatura postbelică", este cu greu integrat în serie, aparținînd, dincolo de valoare, unui alt sistem de receptare, pe care criticul nu-l menționează. Dacă raportarea celorlalți dramaturgi la comenzile ideologice ale vremii rămîne marginală și ușor de explicat/ignorat într-o analiză, la D. R. Popescu, la fel ca în cazul romanului
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
de a reduce salvator motivele la unul insignifiant, care nu intra în discuție. Dar e evident că autoarea se eschivează mai ales atunci când vorbește despre faptul că "o carte își are momentul ei, acela imediat următor scrierii și nu pretinsa valoare în timp îi dă sens", și dă exemplul Țiganiadei care, netipărită atunci când a fost scrisă, nu și-a educat publicul influențând astfel literatura. Trecem peste naivitatea autoarei care refuză efectiv teoria fundamentală a valorii operei și ne oprim puțin la
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
imediat următor scrierii și nu pretinsa valoare în timp îi dă sens", și dă exemplul Țiganiadei care, netipărită atunci când a fost scrisă, nu și-a educat publicul influențând astfel literatura. Trecem peste naivitatea autoarei care refuză efectiv teoria fundamentală a valorii operei și ne oprim puțin la exemplu. Altfel spus, nereceptată atunci, epopeea ar avea acum o valoare inutilă. Exemplul e rău ales dintr-un foarte evident motiv (sau poate tocmai de aceea relevant): cum putea Țiganiada, operă atât de complexă
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
netipărită atunci când a fost scrisă, nu și-a educat publicul influențând astfel literatura. Trecem peste naivitatea autoarei care refuză efectiv teoria fundamentală a valorii operei și ne oprim puțin la exemplu. Altfel spus, nereceptată atunci, epopeea ar avea acum o valoare inutilă. Exemplul e rău ales dintr-un foarte evident motiv (sau poate tocmai de aceea relevant): cum putea Țiganiada, operă atât de complexă și de sofisticată, să-și educe publicul care la 1812 nici n-avea idee de ce înseamnă literatura
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
în care e adunată o întreagă viața de poet, al cărei parcurs îl putem urmări grație unui editor curajos și cam nepăsător față de propria afacere. Este cazul volumului Benedictus al lui Mihai Ursachi, scriitor de mare rafinament și de certă valoare literară, oarecum marginalizat în haosul de azi, un scriitor pe care generația tînără de cititori, dacă l-ar cunoaște, ar paria cu siguranță. Am scris de curînd despre un alt volum care adună opera de pînă azi a unui poet
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
pe post de cîrja a inspirației. Poezia lui Mihai Ursachi este o poezie de relief constant, analiza cronologică a volumelor nu duce la descoperiri spectaculoase. Nu există schimbări majore de la un volum la altul, după cum nu există nici fluctuații de valoare. Setul poeziilor memorabile e în mod egal împărțit între toate, alcătuind un fel de podiș de mare altitudine în care cunoscătorii se vor întîlni cu începătorii în plăcerea lecturii, în satisfacția exercițiului de arheologie livresca, în degustarea în tihna a
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
ci și omul, căruia i se prețuiesc în repetate rînduri voința și energia, fiind aparat de acuzațiile de franchism și plagiat. Așadar, s-ar putea susține, cu destule argumente, ideea că Umbral este de partea lui Cela, în ceea ce privește chestiunile importante (valoarea fundamentală a operei și a omului). Săgețile pamfletarului țintesc, cu precădere, faldurile din vesmîntul idolului, nefăcînd decît să sublinieze, în acest fel, volumele pline și liniile de forță ale trupului. Trebuie subliniat totodată că, uneori, pledoaria e ironică sau suficient
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
obișnuiește să se autodefinească. Surprinzătoare afirmație pentru cine, curios a-i pune pe hârtie toate numele citate pe parcursul "jurnalului" descoperă o adevărată lume față de care își arată un atașament mai mult sau mai puțin entuziast, într-o neobosită verificare de valori. Demistificări, opțiuni lipsite de echivoc, accentuat subiective ale unui om despre care nu știu cât era de sociabil decât după cum descria felul de a suporta viața istoricește determinată. În schimb, reiese fără echivoc, după hârtiile păstrate în dosarul său de epocă, scrisori
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
corectat de rațiune, spirit pozitiv, capabil de elegante speculații, fără a le fi fost răpite nici severitatea, nici pedanteria. Spuneam mai sus că lectura "jurnalului" conduce la selectarea câtorva teme mari, asupra cărora, insistând, încerc să le arăt și deosebita valoare. Alexandru Busuioceanu este pasionat cititor care, oricât și-ar impune o anumită disciplină, este parcă asediat de cărți. Un adevărat cunoscător cu o educație literară dintre cele mai largi, dar și mai rafinate, clasicii latini, literatura spaniolă și cea franceză
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
accentuată aplecare spre comparativism. Un scriitor li-vresc căruia nu-i lipsește însușirea de a scruta simpatetic omul, de a face adevărate fiziologii. Portretele lui N. I. Herescu, Victor Buescu, Basil Munteanu, Constantin Baciu, Cioran, Cotruș, C. Brâncuși, Pallady îi pun în valoare spiritul de observator cu accentuată notă critică, concretețea afirmațiilor, neaderarea la ambiguități. Despre diaspora scrie ca despre o lume de personalități scindate, sfâșiate, dezgustate. Iar legionarii care mișună cu numele, faptele și încrâncenările lor în paginile "jurnalului" fac parte evident
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
scrie ca despre o lume de personalități scindate, sfâșiate, dezgustate. Iar legionarii care mișună cu numele, faptele și încrâncenările lor în paginile "jurnalului" fac parte evident din opusul, contrariul, din negațiile sale. Pentru capacitatea de a portretiza, citez îmbinarea de valori, sentimente, volubilitate critică ușor cenzurată în ironie, a apariției lui Grigore Nandriș: "imposibil să scoți un slavist din micile lui socoteli lingvistice, circumscrise la orizontul manualelor didactice și în capul lui Nandriș la limitele bucovinene ale "patriei mici"". Și ca
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]