373 matches
-
ca o voce desprinsă de corporalitate. Astfel, există cîte un povestitor în fiecare poveste, într-o proporție mult mai mare decît dacă am întîlni un vorbitor în mod obișnuit. Deoarece narațiunile sînt, relativ la obișnuitele replici, texte lungi și personalizate sau valorizate, există o modalitate prin care, în timp ce remarcile conversaționale îți reflectă cine ești (identitatea și valorile tale), în cursul oricărei narațiuni textul naratorului îl descrie pe acel narator. În scurte fragmente de conversație o persoană poate fi capabilă, prin intonație și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
interpretabile ale nominalului. Într-o terminologie alternativă (mecanimul sintactic fiind similar), nominalul are trăsături cu valoare sau "valuate" (valued), iar verbul și adjectivul au trăsături fără valoare sau "nevaluate" (unvalued). Prin acord, trăsăturile fără valoare ale verbului și adjectivului sunt "valorizate" de (primesc valoare de la) trăsăturile cu valoare ale nominalului. Dacă acceptăm că nominalul are două seturi de trăsături (iar verbul și adjectivul, câte un set), păstrând celelalte coordonate ale acordului, ar însemna că: (i) în acordul hibrid, trăsăturile adjectivelor și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai înalt. Trăsăturile elementelor sintactice sunt fie interpretabile (numărul și persoana sunt trăsături φ inerente constituenților DP), fie neinterpretabile (o categorie funcțională din proiecția verbală poate să conțină aceste trăsături, dar ele nu sunt semantic inerente și trebuie verificate sau valorizate). Trăsăturile de Caz sunt întotdeauna neinterpretabile (nu au niciodată conținut semantic). Trăsăturile neinterpretabile trebuie verificate prin intermediul unei trăsături interpretabile de același tip și cu aceeași valoare, în relație specificator−centru (trăsăturile φ ale unei categorii funcționale sunt șterse de către trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o sensibilitate a intelectului asumată social. Enculturația devine deci tot ceea ce achiziționăm în cursul unei vieți pentru că este disponibil (available) și valorizat social. Analizînd același concept, D. Wong (2006) îl descria ca un proces prin care individul, născut cu potențialități comportamentale considerabile, este condus de grupurile de apartenență spre dezvoltarea unui comportament dezirabil, conform standardelor acestora. Forme specifice de enculturație sînt, de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferențieri interculturale în structura socială. Un alt exemplu este corelația semnificativă r = +0,82 între individualism și bunăstarea economică (PIB pe cap de locuitor). în țările cu o valoare scăzută a individualismului, conformismul e acceptat, iar E autonomia este puțin valorizată, în timp ce în țările cu o valoare crescută a individualismului se aspiră spre varietate, iar securitatea nu este considerată importantă. 6.4.1. Relația cultură-valori Folosirea valorilor pentru a descrie și interpreta cultura a valorificat o tradiție de cunoaștere îndelungată. Paradigma
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precumpănitor egalitatea în dauna echității, activînd o distribuție atribuțională egalitară, care nu are neapărat legătură cu contribuțiile personale angajate de fiecare membru al grupului, în timp ce cultura individualistă promova un tipar de atribuire contrar, în care contribuția fiecăruia era prețuită și valorizată (Kashima, Siegel, Tanaka și Isaka, 1988). De asemenea, Triandis, Bontempo, Villareal, Asai și Lucca (1988) au observat că subiecții din culturile colectiviste exprimau comportamente justițiare mai moderate în raport cu membrii grupului lor de apartenență (in-grup), comparativ cu subiecții culturilor individualiste, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fără să primească o sancțiune severă din partea părinților pentru curajul lor. încurajați spre a fi autonomi, copiii din familiile individualiste sînt cei care își exprimă liber trăirile, dorințele, fiind și tratați fiecare în parte ca o persoană distinctă. Independența este valorizată și încurajată. Cultura individualistă pune accentul pe realizarea personală. 8.5.4. Clasa socială în toate societățile, clasele sociale cu o condiție mai modestă tind să fie colectiviste, în timp ce clasele înalte sînt precumpănitor individualiste (Triandis, 1995). Acest aspect va corela
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
masculine. Pedeapsa corporală este vehement respinsă în culturile feminine, în timp ce în culturile masculine este uneori considerată salutară. La nivel organizațional, diferențele privind dimensiunea masculinitate-feminitate, după Hofstede (1981/2001), sînt legate de: tipul de management, modul de rezolvare a conflictului, recompensele valorizate, rețeaua de lucru, interacțiunea interpersonală, motivația de bază. Astfel, tipul de management este mai mult intuitiv, cu preocupare pentru consens în culturile feminine, și mai mult asertiv și autoritar în culturile masculine. Rezolvarea conflictului se realizează prin negociere și compromis
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este mai mult intuitiv, cu preocupare pentru consens în culturile feminine, și mai mult asertiv și autoritar în culturile masculine. Rezolvarea conflictului se realizează prin negociere și compromis în culturile feminine și prin luptă și agresivitate în cele masculine. Recompensele valorizate sînt calitatea vieții în culturile feminine și performanța în culturile masculine, după cum sînt preferate salariul mare în culturile masculine și timpul liber în culturile feminine. Rețeaua de lucru și interacțiunea interpersonală sînt mai importante pentru menținerea relațiilor în culturile feminine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi individualismul și colectivismul. Individualismul caracterizează acele persoane care, prin acțiunile lor, vizează atingerea propriilor obiective, chiar dacă există divergențe între scopurile personale și cele colective. Dimensiunea individualistă exprimă, așadar, nevoia de autonomie și independență a subiectului, legăturile cu ceilalți fiind valorizate modest. Societățile individualiste promovează o politică de tipul "fiecare pentru el", caracteristică lui homo economicus, care se reflectă într-un mod specific de comunicare și raportare la relațiile personale și profesionale. Colectivismul, pe de altă parte, exprimă patternul relațional al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din acest motiv, și varianța în funcție de gen este atît de redusă). Atributele identitare cele mai prețuite ale partenerului sînt, în aceste condiții, "atracția mutuală", "caracterul demn de încredere", "stabilitatea și maturitatea emoțională", precum și "dispoziția plăcută, generoasă". Totodată, criteriile cele mai valorizate după care se efectuează "judecarea celuilalt" sînt "bunătatea și înțelegerea" probate, "inteligența", caracterul "pasional" și "sănătatea" sa. în concluzie, se poate vorbi de o cvasiunanimitate în funcție de gen în realizarea aprecierii "celuilalt", în schimb stabilirea reperelor identitare favorabile ale partenerului variază
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în familie, în școală, în alte contexte sociale. ▪ Avantaje și dezavantaje percepute ale feminității și masculinității, limitări și autolimitări; valorizare și devalorizare; posibilitatea (libertatea) unor alegeri/opțiuni personale. ▪ Caracteristici și roluri de gen pe care le considerați cel mai bine valorizate social. Cum ați perceput așteptările și prescripțiile de gen-rol în diferite etape ale vieții (acceptare/ satisfacție/ revoltă/ refuz/conflict de rol/ resemnare/ compromis etc.)? 2. Timp profesional, timp familial și timp personal: reflecții asupra vieții profesionale corelată cu viața de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de mai multe ori în tipul liceului. Ba chiar am fost recomdată de d-na Dirigintă unei familii pentru a oferi ajutor la matematică fiicei lor, elevă la cel mai bun liceu de profil real din Târgu-Mureș. M-am simțit valorizată și apreciată pe tot parcursul anilor școlari și nu îmi amintesc să fi trăit vreodată impresia conștientă că aș fi fost dezavantajată de faptul de a fi fată și de rolul de gen feminin asumat și jucat. Această experiență mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
iar ultimii douăzeci și cinci de ani și până în prezent (1990-2015) coincid cu perioada tranziției postcomuniste. Așadar, am crescut și m-am format, până la vârsta de 19-20 de ani, într-un regim comunist care impunea roluri de gen tradiționale, asimetrice și inegal valorizate social, dar acceptate ca "un dat natural". Această stare de fapt era camuflată și legitimată de postularea triumfalistă a principiului egalității (în realitate, al egalizării și uniformizării) între femei și bărbați, precum și de promovarea unor simulacre de modele feminine de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
își însușește calități masculine, care știe să-și impună autoritatea și duritatea, să domine, să dicteze celorlalți, să controleze situații și oameni (inclusiv bărbați), să fie o "doamnă de fier". În același registru atitudinal, al respectului față de polul mai bine valorizat social, se înscrie și reticența multor femei față de feminizarea numelui propriei meserii de teama unei devalorizări personale 5. Doar un singur exemplu aș invoca în acest sens, atât de frecvent întâlnit încât face parte din normalitatea socială: utilizarea apelativului "doamnă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
produce ierarhizarea și segregarea genurilor, perpetuând tiparele de construcție a relațiilor sociale de gen ca și relații de putere. Reprezentările de gen, normele și valorile, trăsăturile, rolurile, status-urile sociale transmise în procesul de socializare diferențiată stereotipă, sunt proiectate și valorizate diferit pentru cele două genuri. Cu alte cuvinte, modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică (A-nonA), urmând coordonate aflate în opoziție activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect, public-privat, care grupează caracteristici de gen asimetrice și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pentru cele două genuri. Cu alte cuvinte, modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică (A-nonA), urmând coordonate aflate în opoziție activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect, public-privat, care grupează caracteristici de gen asimetrice și inegal valorizate social 7. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standard universal. Aceste cercetări aduc în atenție o serie de aspecte problematice ale procesului de socializare, investigat prin
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică (A-nonA), urmând coordonate aflate în opoziție activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect, public-privat, care grupează caracteristici de gen asimetrice și inegal valorizate social 7. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standard universal. Aceste cercetări aduc în atenție o serie de aspecte problematice ale procesului de socializare, investigat prin prisma (in)egalității de șanse pe care o induce pentru ambele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
este frecvent condiționată de genul căruia îi aparținem, fetele fiind adesea orientate către poziții subordonate și domenii care implică grija față de celălalt 8, relaționarea și comunicarea (domenii și profesii legate de educație, sănătate, asistență socială, științe umaniste etc.), mai slab valorizate social și economic, în timp ce băieții sunt formați pentru competiție, pentru performanță publică și profesională, fiind direcționați preponderent spre profesii creditate cu statut social înalt și independență economică (filiere tehnice și științifice de excelență, inginerie, afaceri etc.). Băieții sunt socializați având
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
faptul că modelul masculin de performanță rămâne dominant și normează în continuare carierele și practicile profesionale și organizaționale. Întregul nostru sistem de educație formală, instituționalizată este conceput după modelul masculin, în sensul că sunt cultivate preponderent și sunt mai bine valorizate social caracteristicile asociate standardului masculin: raționalitatea în detrimentul empatiei și a afectivității/emoționalului, competiția în detrimentul cooperării, aspectul cantitativ/măsurabil și mai puțin cel calitativ (de profunzime), aparența (exterioritatea) și mai puțin esența/substanța/sensul unui comportament sau al unei acțiuni. Și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
celebrele pub-uri irlandeze. Și-a început studiile la un colegiu iezuit, pe care însă a fost nevoit sa il părăsescă la scurt timp, deoarece părinții lui nu-și mai permiteau să plătească taxele de școlarizare. Această experiență a fost valorizata în românul autobiografic The Portrait of the Artist aș a Young Man, care ni-l dezvăluie pe Joyce drept un rebel printre rebeli (întreaga Irlanda era plină în acea perioadă de rebeli, iar violențele din anii 1916-1923 aveau să o
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
trebuie să dobândească o cunoaștere și abilități necesare pentru a-și îndeplini sarcina; • definirea rolului: noul venit trebuie să-și clarifice rolul pe care-l ocupă în organizație; • aculturația: el trebuie să înțeleagă cultura organizațională, să identifice comportamentele și atitudinile valorizate; • în fine, trebuie să se integreze în grupuri de lucru. Pentru Morrison, o activitate de căutare de informații nu poate decât să favorizeze socializarea sub diferitele ei forme. Căutarea de informații tehnice va permite o mai bună stăpânire a sarcinii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
VIE Acest model este multiplicativ: motivația va fi nulă dacă unul dintre factori are o valoare egală cu 0. Individul este motivat dacă se simte capabil să ajungă la un rezultat și dacă performanțele profesionale îi permit să obțină recompense valorizate. Modelul a suscitat numeroase cercetări și continuă să orienteze și în prezent investigațiile. El pune câteva probleme la nivelul măsurării tuturor variabilelor care-l constituie. Utilizarea lui este complicată. Are totuși meritul de a acorda un loc important diferențelor individuale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
revistă a literaturii de specialitate conduce la constatarea că "implicarea în muncă" dă naștere unor definiții foarte diverse. Saleh și Hosel (1978) identifică patru semnificații diferite: • măsura în care munca este centrală pentru individ, permițându-i să-și satisfacă nevoile valorizate (Dubin, 1956); • măsura în care o participare activă permite realizarea de sine (Gurin, Veroff, Field, 1960); • măsura în care performanțele în muncă afectează stima de sine a indivizilor (Lodhal și Kejner, 1965; French și Kahn, 1962); • consistența între performanțe și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pierdere a locului de muncă îi face să investească în obiectivele prioritare pe care și le fixează în celelalte domenii ale vieții. Asta nu-i împiedice să încerce să găsească din nou un loc de muncă, deoarece subsistemul profesional rămâne valorizat. Al treilea grup este alcătuit din subiecți care răspund la pierderea locului de muncă prin retragerea din viața profesională. Această retragere este însoțită și de o lipsire de sens a celorlalte domenii ale vieții. Era apoi interesantă relaționarea acestui mod
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]