592 matches
-
466 și 480, regele Eurico a emis un cod de legi, care a luat numele său, urmat după câțiva ani de Lex Romana Visigothorum, promulgată de către Alaric al II-lea. Au reușit să se extindă, în dauna suebilor și a vandalilor, dar au suferit în 552, când Iustinian a încercat să îi supună, smulgându-le pentru puțin timp coasta mediteraneană. În 589 poporul vizigot, urmând decizia regelui Recaredo, s-a convertit la creștinism. Regatul vizigoților a dispărut în urma invaziei arabe din
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
mediteraneană. În 589 poporul vizigot, urmând decizia regelui Recaredo, s-a convertit la creștinism. Regatul vizigoților a dispărut în urma invaziei arabe din 711. Unii istorici consideră că declinul și dispariția regatului vizigot (ca și al altor regate germanice vest-europene - cel vandal și cel ostrogot) s-ar fi datorat faptului că regii lor, fiind arianiști, erau considerați „eretici” de restul creștinătății și astfel nu au primit niciun fel de sprijin din partea populației autohtone (preponderent catolic-ortodoxă) Acești conducători și regi, cu excepția lui Fritigern
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
să-i persecute pe goții convertiți la creștinism. Între anii 348-383 , Ulfila a tradus Biblia în limba goților, cea ce a dus la convertirea totală a goților la arianism. Curând, sub influența goților și alte popoare germanice cum ar fi vandalii, burgunzii și longobarzii au acceptat arianismul. Între secolele VI-VII, toate aceste popoare menționate au renunțat la arianism și s-au convertit la romano-catolicism. În secolul al-III-lea, francii au migrat în Galia (Franța de azi), iar în anul 498 sub
Creștinarea popoarelor germanice () [Corola-website/Science/330420_a_331749]
-
excepționale omenirii în domenii precum fizică, chimie, literatură, medicină sau economie. Titlul complet al monarhului suedez în perioada 1544-1973 includea: În suedeză: Med Guds Nåde Sveriges, Götes och Vendes Konung ( Cu harul lui Dumnezeu, Regele suedezilor, al goților și al vandalilor) În latină: Dei Gratia Suecorum, Gothorum et Vandalorum Rex În unele cazuri, denumirea Suecorum din titlul în latină era înlocuită de Svionum sau Sveonum, cele trei denumiri însemnând al suedezilor și nu al Suediei. Götes Konung (Rege al Goților) datează
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
tag-ul este un desen propriu pe care numai el/ei îl fac) Tag-urile personale sunt de obicei formate din 4 caractere si cele ale grupului (crew) au de obicei 3. Există și grupuri anti-graffiti (vedeți în fundul paginii) cum ar fi "Vandal Squad", care a făcut un program pe PC numit Graffiti Studio în care faci graffiti pe orice fără a mai "mâzgăli" pereții adevărați. Mai nou s-au făcut locuri speciale pentru graffiti dar aproape nimeni nu vine pentru că nu e
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
i sunt un popor indigen al Africii de Nord (Magreb). În limba lor își spun Imazighen (în scrierea tifinağ : Imaziγen). Cuvântul "Berber" apare odată cu sosirea Vandalilor în Africa de Nord și provine din latinescul "Barbarus" care el însuși se trage din grecescul βάρϐαρος (”străin”). Lingviștii au presupus că Vandalii, romanizați în mai puțin de o generație (romanizarea lor începuse încă din Spania, unde au lasat regiunii sudice numele
Berberi () [Corola-website/Science/298315_a_299644]
-
Africii de Nord (Magreb). În limba lor își spun Imazighen (în scrierea tifinağ : Imaziγen). Cuvântul "Berber" apare odată cu sosirea Vandalilor în Africa de Nord și provine din latinescul "Barbarus" care el însuși se trage din grecescul βάρϐαρος (”străin”). Lingviștii au presupus că Vandalii, romanizați în mai puțin de o generație (romanizarea lor începuse încă din Spania, unde au lasat regiunii sudice numele de Andaluzia), au preluat acest termen de la Romanii din Africa de Nord, apoi l-au transmis arabilor în limba cărora se pronunță "bărbăr
Berberi () [Corola-website/Science/298315_a_299644]
-
egipteană veche (azi limbă liturgică a bisericii copte) o ramură aparte din familia de limbi afro-asiatice, ramură numită odinioară "hamitică". În antichitate au fost cunoscuți sub numele de nubieni, libieni sau mauri și au cunoscut pe rând stăpânirea romană, invaziile vandalilor și cucerirea arabă. Începând cu secolul VII, berberii acceptă treptat islamul și o dată cu acesta limba arabă. De-a lungul istoriei, berberii și limbile lor au cunoscut influențe romane, punice, arabe, turcești și, mai nou, franceze. Dinastia Almoravizilor și cea a
Berberi () [Corola-website/Science/298315_a_299644]
-
Russiæ, Prussiæ, Masoviæ, Samogitiæ, Livoniæque, necnon Suecorum, Gothorum Vandalorumque hæreditarius rex". În română: "Sigismund al III-lea, prin mila lui Dumnezeu, Rege al Poloniei, Mare Duce al Lituaniei, Ruteniei, Prusia, Masovia, Samogitia, Livonia, si rege ereditar al Suediei, Gotilor si Vandalilor". S-a născut la Gripsholm în timpul detenției părinților săi în timpul domniei regelui Eric al XIV-lea al Suediei. Deși Suedia era protestantă la acea dată, Sigismund a rămas catolic, religia mamei sale. Mama sa, Katarzyna Iagello, a fost fiica lui
Sigismund al III-lea Vasa () [Corola-website/Science/318135_a_319464]
-
un regat ce cuprindea Sicilia, Sardinia, Corsica, insulele Baleare și nordul Africii. Acest regat s-a prăbușit în final sub atacurile bizantine ale împăratului Iustinian dintre anii 533-534. Scriitorii din timpul Renașterii și începutul Epocii Moderne i-au caracterizat pe vandali drept barbarii care au jefuit Roma, de unde proveniența cuvântului "vandalism", ce descrie orice tip de distrugere. Însă, istoricii moderni tind să-i considere pe vandali niște perpetuatori ai culturii romane, și nu distrugători a acesteia. Unii arheologi și istorici îi
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
dintre anii 533-534. Scriitorii din timpul Renașterii și începutul Epocii Moderne i-au caracterizat pe vandali drept barbarii care au jefuit Roma, de unde proveniența cuvântului "vandalism", ce descrie orice tip de distrugere. Însă, istoricii moderni tind să-i considere pe vandali niște perpetuatori ai culturii romane, și nu distrugători a acesteia. Unii arheologi și istorici îi identifică pe vandali cu cultura Przeworsk, și controversele legate de originea acestora îi înconjoară precum vandalii ar fi un amestec de triburi slave și germanice
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
care au jefuit Roma, de unde proveniența cuvântului "vandalism", ce descrie orice tip de distrugere. Însă, istoricii moderni tind să-i considere pe vandali niște perpetuatori ai culturii romane, și nu distrugători a acesteia. Unii arheologi și istorici îi identifică pe vandali cu cultura Przeworsk, și controversele legate de originea acestora îi înconjoară precum vandalii ar fi un amestec de triburi slave și germanice, lugii (lygier, lugier sau lygiani), care sunt menționați ca locuind în această zonă de către scriitori romani. Unele cadre
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
distrugere. Însă, istoricii moderni tind să-i considere pe vandali niște perpetuatori ai culturii romane, și nu distrugători a acesteia. Unii arheologi și istorici îi identifică pe vandali cu cultura Przeworsk, și controversele legate de originea acestora îi înconjoară precum vandalii ar fi un amestec de triburi slave și germanice, lugii (lygier, lugier sau lygiani), care sunt menționați ca locuind în această zonă de către scriitori romani. Unele cadre didactice consideră că, fie lugii a fost un nume timpuriu a vandalilor sau
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
precum vandalii ar fi un amestec de triburi slave și germanice, lugii (lygier, lugier sau lygiani), care sunt menționați ca locuind în această zonă de către scriitori romani. Unele cadre didactice consideră că, fie lugii a fost un nume timpuriu a vandalilor sau vandalii au făcut parte din federația lugiană, care a fost compusă din triburi germanice și slave. Purtătorii culturii Przeworsk (eventual lugii) au avut obiceiul de incinerare. Incinerarea este caracteristică triburile prusace baltice. Asemănările dintre nume au dus la ipoteze
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
ar fi un amestec de triburi slave și germanice, lugii (lygier, lugier sau lygiani), care sunt menționați ca locuind în această zonă de către scriitori romani. Unele cadre didactice consideră că, fie lugii a fost un nume timpuriu a vandalilor sau vandalii au făcut parte din federația lugiană, care a fost compusă din triburi germanice și slave. Purtătorii culturii Przeworsk (eventual lugii) au avut obiceiul de incinerare. Incinerarea este caracteristică triburile prusace baltice. Asemănările dintre nume au dus la ipoteze ale spațiului
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
parte din federația lugiană, care a fost compusă din triburi germanice și slave. Purtătorii culturii Przeworsk (eventual lugii) au avut obiceiul de incinerare. Incinerarea este caracteristică triburile prusace baltice. Asemănările dintre nume au dus la ipoteze ale spațiului natal al vandalilor în Norvegia (Hallingdal), Suedia (Vendel) sau Danemarca (Vendsyssel). i se presupune că au trecut Marea Baltică în ceea ce este astăzi Polonia, undeva în secolul al II-lea î.Hr., și s-ar fi stabilit în Silezia în jurul anului 120 î.Hr. Această teorie
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
Hallingdal), Suedia (Vendel) sau Danemarca (Vendsyssel). i se presupune că au trecut Marea Baltică în ceea ce este astăzi Polonia, undeva în secolul al II-lea î.Hr., și s-ar fi stabilit în Silezia în jurul anului 120 î.Hr. Această teorie sprijină identificarea vandalilor cu cultura Przeworsk, deoarece cultura Wielbark pare să fie înlocuită de o ramură a culturii. Unii autori medievali au aplicat etnonimului "vandali" la popoare slave: wenzi, sorabi sau polonezi. S-a considerat odată că slovenii erau descendenți ai vandalilor, dar
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
II-lea î.Hr., și s-ar fi stabilit în Silezia în jurul anului 120 î.Hr. Această teorie sprijină identificarea vandalilor cu cultura Przeworsk, deoarece cultura Wielbark pare să fie înlocuită de o ramură a culturii. Unii autori medievali au aplicat etnonimului "vandali" la popoare slave: wenzi, sorabi sau polonezi. S-a considerat odată că slovenii erau descendenți ai vandalilor, dar acest lucru nu este punctul de vedere al savanților moderni. Vandalii au fost împărțiți în două grupe: silingi și hasdingi. În timpul războaielor
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
identificarea vandalilor cu cultura Przeworsk, deoarece cultura Wielbark pare să fie înlocuită de o ramură a culturii. Unii autori medievali au aplicat etnonimului "vandali" la popoare slave: wenzi, sorabi sau polonezi. S-a considerat odată că slovenii erau descendenți ai vandalilor, dar acest lucru nu este punctul de vedere al savanților moderni. Vandalii au fost împărțiți în două grupe: silingi și hasdingi. În timpul războaielor marcomanice (166-180), silingii a trăit într-o zonă înregistrată de către Tacitus ca Magna Germania. În secolul al
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
de o ramură a culturii. Unii autori medievali au aplicat etnonimului "vandali" la popoare slave: wenzi, sorabi sau polonezi. S-a considerat odată că slovenii erau descendenți ai vandalilor, dar acest lucru nu este punctul de vedere al savanților moderni. Vandalii au fost împărțiți în două grupe: silingi și hasdingi. În timpul războaielor marcomanice (166-180), silingii a trăit într-o zonă înregistrată de către Tacitus ca Magna Germania. În secolul al II-lea, hasdingi, conduși de regii Raus și Rapt, s-au mutat
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
protejeze cursul mijlociu al Dunării împotriva lor. Au făcut pace și s-au stabilit în vestul Daciei și Pannoniei. Potrivit scierii "Getica" a lui Iordanes, hasdingi au intrat în conflict cu goții în timpul domniei lui Constantin cel Mare. În timp, vandalii au trăit în ținuturile locuite mai târziu de gepizi, în cazul în care acestea au fost înconjurați la est de goți, în vest de marcomani, în nord de hermanduri și în sud de Istru (Dunărea). Vandalii au fost atacați de
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
cel Mare. În timp, vandalii au trăit în ținuturile locuite mai târziu de gepizi, în cazul în care acestea au fost înconjurați la est de goți, în vest de marcomani, în nord de hermanduri și în sud de Istru (Dunărea). Vandalii au fost atacați de regele got Geberic, iar regele lor Visimar a fost ucis. Vandalii, apoi au migrat în Panonia, în cazul în care, după Constantin cel Mare (aproximativ 330) li s-au acordat terenuri pe malul drept al Dunării
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
cazul în care acestea au fost înconjurați la est de goți, în vest de marcomani, în nord de hermanduri și în sud de Istru (Dunărea). Vandalii au fost atacați de regele got Geberic, iar regele lor Visimar a fost ucis. Vandalii, apoi au migrat în Panonia, în cazul în care, după Constantin cel Mare (aproximativ 330) li s-au acordat terenuri pe malul drept al Dunării, unde au trăit pentru următorii șaizeci de ani. În jurul acestei date, hasdingii fuseseră deja creștinați
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
în cazul în care, după Constantin cel Mare (aproximativ 330) li s-au acordat terenuri pe malul drept al Dunării, unde au trăit pentru următorii șaizeci de ani. În jurul acestei date, hasdingii fuseseră deja creștinați. În timpul domniei împăratului Valens (364-378) vandalii au acceptat, precum goții, arianismul, o credință care era în opoziție cu hotărârile luate la Niceea. Cu toate acestea, au existat, de asemenea, unii vandali care u acceptat credința creștină niceeană, printre care se afla și celebrul "magister militum" Stilicon
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
șaizeci de ani. În jurul acestei date, hasdingii fuseseră deja creștinați. În timpul domniei împăratului Valens (364-378) vandalii au acceptat, precum goții, arianismul, o credință care era în opoziție cu hotărârile luate la Niceea. Cu toate acestea, au existat, de asemenea, unii vandali care u acceptat credința creștină niceeană, printre care se afla și celebrul "magister militum" Stilicon, ministrul șef al împăratului apusean Honorius, probabil, mai mult ca urmare a origini sale jumătate vandal și jumătate roman. În 400 sau 401, eventual, din cauza
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]