1,174 matches
-
preponderent întâlnit în zona Transilvaniei, originile numelui românesc par să fie neclare și pierdute în istorie. Există, de asemenea, derivate cum ar fi: Popescu, Popești, Popa, etc. Pop și Popa se găsesc mai ales în Transilvania. Există de asemenea, alte variațiuni de nume, apropiate de Pop, după limba de origine ancestrala: Pap (maghiară) sau Popp / Papp (maghiară), Popper (evreiesc), Popov (slav), sau chiar Popovici sau Popoviciu (rusesc/sârbesc/croat etc.)
Pop (nume) () [Corola-website/Science/322685_a_324014]
-
un rafinat în artă (în afară de muzică mai profesase și avocatura la Paris), acest artist superior mi-a lăsat amintiri neșterse. O afectuoasă prietenie se legă între omul matur și copila de 15 ani. Și într-o bună zi îmi aduse Variațiunile pe o temă proprie (o minunată compoziție), spre a le lucra. În 15 zile fură gata. Le-am cântat și le cânt încă în concertele mele întotdeauna cu entuziasm. Încântat de felul cum le-am interpretat, compozitorul îmi dedică Tryptic
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
și la finalul formulei melodice. Ex. nr. 24: George Enescu -Preludiu la unison, m. 32-33 Noua formulă melodică rezultată, care reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltări variaționale ulterioare în Preludiu, se regăsește în formule melodice bizantine. Ex. nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
variaționale ulterioare în Preludiu, se regăsește în formule melodice bizantine. Ex. nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului linia melodică enesciană pierde din agilitatea instrumentală și începând cu măsura 102 se configurează într-un mers treptat cu salturi intervalice din ce în ce mai rare, amintind de melopeea bizantină. Ex. nr. 27: George Enescu -Preludiu
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
1685-1750) sunt mult mai numeroase și cunoscute astăzi. Preludiile pentru orgă ale lui Bach sunt destul de diversificate, fiind influențate atât de lucrările din Germania de Nord cât și de Sud. Majoritatea preludiilor lui Bach erau compuse în forma "temă și variațiuni", utilizând același material tematic cu imitații, inversiuni, modulații și retrogradări ale temei. Johann Caspar Ferdinand Fischer a fost unul dintre primii compozitori germani care să introducă stilul francez de la sfârșitul secolului al XVII-lea în muzica de clavecin germană, înlocuind
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
a organelor vorbirii cu o considerabilă tensiune musculară sau cu o inspirație foarte adâncă. În bisericile gospel ale afro-americanilor, melisma era interpretată astfel: „de obicei, o persoană recita un vers sau o linie din portativul cântecului. Apoi credincioșii repetau utilizând variațiunile personale. Efectul coral era imens.” Anthony Heilbut consideră că în timp, „cu cât mai excentrice erau vocalizele, cu atât mai amuzată era audiența.” "Alleluia" are următoarea structură: începe cu o intonare scurtă (aproape silabică) a cuvântului alleluia, reluată apoi de către
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră de coarde:
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
funerare făcute de migratorii nomazi veniți din stepele asiatice Parc (5 ha). Biserică Sf. Arhanghel Mihail (sec. XIX). În Bălăbănești predomină o climă temperată. Ca și în multe localități din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici variațiuni în timpul iernii și primăverii. Ploile căzute sunt benefice pentru culturile păioase și cele prășitoare, dacă sunt semănate de timpuriu. Vânturile timpurii de primăvară produc înghețuri ducând la nimicirea semănăturilor. Pe dealuri sunt prezente terenuri cu viță de vie și livezi
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
veacul de argint" al poeziei ruse (perioada Simbolismului și a Akmeismului, dominată de figura lui Blok). Volumul Pe deasupra barierelor (1917) este, în mare măsură, o reluare a temelor din prima sa carte. Volumele Sora mea viața (1922) și Teme și variațiuni (1923), în care Pasternak își elaborează modul cu totul special de a surprinde lumea în integritatea ei, sunt primite cu entuziasm, impunându-l drept un mare poet. În anii '20, Pasternak încearcă să-și gasească locul în lumea creată de
Boris Pasternak () [Corola-website/Science/298045_a_299374]
-
Peter de Jong, Jessie Dedecker, Travis Desell, Ken Kahn, Carl Hewitt, Henry Lieberman, Carl Manning, Tom Reinhardt, Chuck Seitz, Richard Steiger, Dan Theriault, Mario Tokoro, Carlos Varela, Darrell Woelk. Un număr de limbaje de programare includ model Actor sau diverse variațiuni. Unele dintre acestea sunt: Librăriile Actor și frameworks au fost de altfel implementate să permită programarea în stil actor în limbi care nu au actori integrați. Unele sunt:
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
variantă augmentată ritmic, în flajolete, fiind dublată de violoncel și contrabas, iar restul orchestrei reia expunerea originală - anacruzică.Tema a1 este reluată identic de orchestră, noutatea apărând la harpă în măsurile 31-36, sub forma unor ghirlande sonore cu aspect de variațiune netematică. Tema a2 revine doar cu prima frază (măsurile 37-40). Elementul de noutate îl reprezintă trilul viorii a doua - constituind o pedală de mi bemol, dublată de harpă în bisbigliando. De data aceasta pentatonia se realizează pe sunetele: mi bemol
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
I (Un peu plus mouvmenté), având ca avantaj atragerea atenției și creșterea interesului ascultătorului. Refrenul (măsurile 217-232) revine pentru ultima oară, expunând tema a1 aproape identic cu prima sa apariție. Tema este încredințată orchestrei, iar harpa o însoțește, realizând o variațiune acordică pe armonii complementare, și apogiaturi cu rol coloristic și dinamizator, menite să dea un caracter vesel întregului discurs muzical. La reperul 6 începe Coda- secțiune ce reprezintă o încununare a tot ceea ce s-a petrecut pe parcursul celor două Dansuri
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
reperul 6 începe Coda- secțiune ce reprezintă o încununare a tot ceea ce s-a petrecut pe parcursul celor două Dansuri. Prima storfă este construită pe elemente din tema a1 augmentate ritmic, expuse de orchestră, în timp ce harpa are mers acordic, constituind o variațiune ritmică a temei orchestrei. În strofa a doua(măsura 154) orchestra cântă o pedală de re, în timp ce harpa desfășoară arpegii largi pe acordul de re minor cu sunete adăugate. Aceste arpegii sunt greu de realizat cu precizie și acuratețe, de
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
plăcea să recite poezii, micul Edvard nu a găsit o mare atracție în orele de școală și uneori căuta sub diverse motive să le evite. Pe la 12 ani când a încercat să compună pentru întâia dată o bucată muzicală - niște " Variațiuni pe o temă germană opus 1", învățătorul nu a apreciat de loc inițiativa, l-a tras de păr și a aruncat compoziția pe foc. În 1858, la îndemnul unei rude prin alianță, celebrul violonist Ole Bull care vizitase familia Grieg
Edvard Grieg () [Corola-website/Science/298316_a_299645]
-
pe solzi oferă șarpelui un camuflaj perfect în habitatul său natural. Unele din exemplare afișează tulburări pigmentare, cum ar fi albinismul. Deși aceste exemplare sunt rare în sălbăticie, în captivitate sunt comune, și sunt încrucișate selectiv pentru a obține diferite variațiuni de culoare. Șerpii Boa constrictor au un cap în formă de săgeată cu dungi foarte specifice pe el: una din ele se întinde pe partea dorsală, de la bot până în partea din spate a capului. Altele merg de la bot înspre ochi
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
decembrie, 2006); Concert pentru oboi și orchestră (6 februarie, 2007); Rapsodie pentru corn și orchestră (aprilie, 2007); Dansuri din Transilvania ÎI, pentru orchestră (aprilie, 2007); Fantezie pentru pian și orchestră (mai, 2007); Dansuri din Transilvania III, pentru orchestră (iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Haendel, pentru orchestră (23 iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Orlando di Lasso, pentru orchestră (4 iulie, 2007); Variațiuni pe o temă de Palestrina (11 iunie, 2007); Variațiuni pe un imn de Sabin Drăgoi, pentru
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
pentru corn și orchestră (aprilie, 2007); Dansuri din Transilvania ÎI, pentru orchestră (aprilie, 2007); Fantezie pentru pian și orchestră (mai, 2007); Dansuri din Transilvania III, pentru orchestră (iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Haendel, pentru orchestră (23 iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Orlando di Lasso, pentru orchestră (4 iulie, 2007); Variațiuni pe o temă de Palestrina (11 iunie, 2007); Variațiuni pe un imn de Sabin Drăgoi, pentru orchestră (23 iulie, 2007); Variațiuni pe un vechi colind românesc, pentru
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
2007); Fantezie pentru pian și orchestră (mai, 2007); Dansuri din Transilvania III, pentru orchestră (iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Haendel, pentru orchestră (23 iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Orlando di Lasso, pentru orchestră (4 iulie, 2007); Variațiuni pe o temă de Palestrina (11 iunie, 2007); Variațiuni pe un imn de Sabin Drăgoi, pentru orchestră (23 iulie, 2007); Variațiuni pe un vechi colind românesc, pentru orchestră(15 decembrie, 2007); Uvertura de concert nr.3 (septembrie, 2007); Simfonia a
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
din Transilvania III, pentru orchestră (iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Haendel, pentru orchestră (23 iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Orlando di Lasso, pentru orchestră (4 iulie, 2007); Variațiuni pe o temă de Palestrina (11 iunie, 2007); Variațiuni pe un imn de Sabin Drăgoi, pentru orchestră (23 iulie, 2007); Variațiuni pe un vechi colind românesc, pentru orchestră(15 decembrie, 2007); Uvertura de concert nr.3 (septembrie, 2007); Simfonia a XI-a (15 decembrie, 2007); Simfonia a XII-a
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
Haendel, pentru orchestră (23 iunie, 2007); Variațiuni pe o temă de Orlando di Lasso, pentru orchestră (4 iulie, 2007); Variațiuni pe o temă de Palestrina (11 iunie, 2007); Variațiuni pe un imn de Sabin Drăgoi, pentru orchestră (23 iulie, 2007); Variațiuni pe un vechi colind românesc, pentru orchestră(15 decembrie, 2007); Uvertura de concert nr.3 (septembrie, 2007); Simfonia a XI-a (15 decembrie, 2007); Simfonia a XII-a (23 aprilie, 2008); Sonata a II-a pentru pian (10 iulie, 2008
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
alte filme rusești, printre care succesele de televiziune "Odiseea" (1997, r. Koncealovski) și "Doctor Jivago" (2006, mini-serie, r. Aleksandr Proșkin). În anii 1960, Artemiev a compus șase lucrări pentru ANS, printre care "Mozaic" (1967) și "Douăsprezece priviri asupra lumii sunetului, variațiuni pe un singur timbru" (1969). În anii 1970, integrează în compozițiile electronice și instrumente împrumutate din genul rock (chitara electrică, bateria), iar din 1974 lucrează cu un nou sintetizator - Synthi-100. Doi ani mai târziu, înregistrează adaptări electronice din muzică de
Eduard Artemiev () [Corola-website/Science/319209_a_320538]
-
Cluj, premiul ASPRO pentru cea mai bună carte de proză a anului și premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București. "Foxtrot XX", Cartea Românească, jurnal și publicistică (2008), premiul pentru proză pe anul 2008, acordat de Radio România Cultural, "Variațiuni pe o temă de Vater-Puccini", Curtea Veche Publishing, interviuri în proză (2013), "Scrisori către Mihai", Curtea Veche Publishing, epistolar (2014), "Ursulețul lui Freud", Curtea Veche Publishing, literatură critică, 2015. Michel Simion, prietenul dintotdeauna, odinioara Mihai Simionescu : Deși nu seamănă cu
Răzvan Petrescu () [Corola-website/Science/298964_a_300293]
-
în niște agenți ai naționalismelor, agenți care să producă tulburări în zonele respective. De o atenție specială se bucură musulmanii, care sunt văzuți utili pentru a combate Anglia în special. Când vine vorba de prizonieri avem de-a face cu variațiuni masive în tratamentul aplicat. Prizonierii francezi și britanici erau tratați cel mai bine. Responsabilitatea pentru îngrijirea lor este treaba Crucii Roșii care folosește resursele statul respectiv. Situația cea mai neagră este cea a românilor, o parte au căzut în prizonierat
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
se remarcă prin a nu fi un recviem tradițional, liturgic ("Missa pro defunctis"), ci un ansamblu de texte pe care Brahms le-a ales din Biblia lui Luther. De asemenea, Brahms a fost un compozitor prolific în forma temă cu variațiuni, compunând remarcabilele "Variațiuni și Fugă după o temă de Haendel", "Variațiunile Paganini" și "Variațiuni după o temă de Joseph Haydn", alături de cicluri mai puțin cunoscute de alte variațiuni. De asemenea, Brahms a compus și un mare număr de lucrări pentru
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]