17,513 matches
-
în care fiecare categorie cuprinde 33,3% dintre cazuri. Rezultatetc "Rezultate" Cele patru categorii, caracterizate fiecare din punctul de vedere al atitudinii față de acțiunea publică, sunt construcții conceptuale pe deplin susținute de analiza empirică. Din analiza factorială a celor opt variabile definitorii pentru AAP au rezultat patru factori independenți cu configurația așteptată. Factorii rezultanți au fost folosiți ca input pentru o analiză cluster 1 care a generat cele patru grupuri de persoane (vezi variabila PUBLIC în tabelul 26), care sunt în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
empirică. Din analiza factorială a celor opt variabile definitorii pentru AAP au rezultat patru factori independenți cu configurația așteptată. Factorii rezultanți au fost folosiți ca input pentru o analiză cluster 1 care a generat cele patru grupuri de persoane (vezi variabila PUBLIC în tabelul 26), care sunt în concordanță în mare măsură cu tipologia prezentată la figura 17. Tipurilor sociale empirice li s-au alocat denumirile prevăzute în tipologia conceptuală. Semnificația lor socială este dată mai ales de modul în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rândul populației din România se aliniază la cultura participativă sau, în unele dintre formele sale mai slabe, la valorile parohial-participative. Profilul cultural al celor patru grupuri este puternic diferențiat (tabelul 22). Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturaletc "Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează parametrii educație, vârstă, sex, domiciliu în mediul urban sau rural. Cifrele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unele dintre formele sale mai slabe, la valorile parohial-participative. Profilul cultural al celor patru grupuri este puternic diferențiat (tabelul 22). Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturaletc "Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează parametrii educație, vârstă, sex, domiciliu în mediul urban sau rural. Cifrele îngroșate indică existența unor corelații semnificative pentru p < 0,05. a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al FSD, mai 1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează parametrii educație, vârstă, sex, domiciliu în mediul urban sau rural. Cifrele îngroșate indică existența unor corelații semnificative pentru p < 0,05. a. Pentru definiția grupurilor AAP, vezi variabila PUBLIC în tabelul 26. Aici sunt utilizate ca variabile fictive. Profilul cultural al persoanelor orientate spre atitudinea comunitariană (participativă) și democratică se află într-un puternic contrast cu profilul celor cu atitudine autoritară și rebelă. Primele două categorii sunt caracterizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
parțiale, dacă se controlează parametrii educație, vârstă, sex, domiciliu în mediul urban sau rural. Cifrele îngroșate indică existența unor corelații semnificative pentru p < 0,05. a. Pentru definiția grupurilor AAP, vezi variabila PUBLIC în tabelul 26. Aici sunt utilizate ca variabile fictive. Profilul cultural al persoanelor orientate spre atitudinea comunitariană (participativă) și democratică se află într-un puternic contrast cu profilul celor cu atitudine autoritară și rebelă. Primele două categorii sunt caracterizate printr-un consum ridicat de presă, în timp ce ultimele două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este cel mai bine reprezentată în eșantion; în cazul orientării rebele există o mai mare probabilitate de inconsistență negativă. Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)tc "Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)" a. Valorile variabilei PUBLIC. b. Valorile variabilei INCONScateg. Semnele + și - indică rezultatele analizei independente a datelor inițiale brute din tabel prin intermediul valorilor reziduale standardizate ajustate. Semnul + marchează căsuțele din tabel cu asocieri pozitive, iar semnul - marchează căsuțele cu asocieri negative pentru p = 0
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
reprezentată în eșantion; în cazul orientării rebele există o mai mare probabilitate de inconsistență negativă. Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)tc "Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%)" a. Valorile variabilei PUBLIC. b. Valorile variabilei INCONScateg. Semnele + și - indică rezultatele analizei independente a datelor inițiale brute din tabel prin intermediul valorilor reziduale standardizate ajustate. Semnul + marchează căsuțele din tabel cu asocieri pozitive, iar semnul - marchează căsuțele cu asocieri negative pentru p = 0,05.c2 = 84,3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Semnul + marchează căsuțele din tabel cu asocieri pozitive, iar semnul - marchează căsuțele cu asocieri negative pentru p = 0,05.c2 = 84,3, semnificativ diferit de la 0 la 6 d.f. la p = 0,01. Coeficientul chi, atunci când considerăm gruparea AAP ca variabilă dependentă (= 0,032), este mult diferit de 0 pentru p = 0,05. Chi cu IS ca variabilă dependentă nu se poate calcula, deoarece eroarea standard asimptotică este egală cu zero. Există o puternică diferențiere ecologică între grupurile AAP: persoanele cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
0,05.c2 = 84,3, semnificativ diferit de la 0 la 6 d.f. la p = 0,01. Coeficientul chi, atunci când considerăm gruparea AAP ca variabilă dependentă (= 0,032), este mult diferit de 0 pentru p = 0,05. Chi cu IS ca variabilă dependentă nu se poate calcula, deoarece eroarea standard asimptotică este egală cu zero. Există o puternică diferențiere ecologică între grupurile AAP: persoanele cu orientare democratică și participativă trăiesc în regiuni mai dezvoltate decât persoanele cu orientare autoritară sau rebelă. Participarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și, în consecință, nu își au rădăcina în spațiul sociocultural, caracterizat de dimensiunile de status, cultură și domiciliu. Una dintre modalitățile prin care se poate demonstra că această ipoteză calitativă nulă este falsă constă în construirea unui model cu o variabilă dependentă nominală, așa cum este cazul orientării față de acțiunea publică, și în utilizarea unui set de predictori care măsoară caracteristicile respondenților din punctul de vedere al statusului, culturii și domiciliului. Un astfel de model de regresie logistică multinomială 1 este prezentat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
punctul de vedere al statusului, culturii și domiciliului. Un astfel de model de regresie logistică multinomială 1 este prezentat în tabelul 5 din Sandu, 2004a. Pentru a face o predicție privind atitudinea față de acțiune se utilizează un set de 15 variabile. Trei dintre cele 15 variabile sunt categoriale. Pentru cele patru categorii de variabile dependente - rebeli, autoritari, democrați și comunitariști -, categoria de referință este orientarea autoritară. Modelul concordă cu dateleexistente, în conformitate cu rezultatele testelor de concordanță statistică? 1. Predictori structurali Educația are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
culturii și domiciliului. Un astfel de model de regresie logistică multinomială 1 este prezentat în tabelul 5 din Sandu, 2004a. Pentru a face o predicție privind atitudinea față de acțiune se utilizează un set de 15 variabile. Trei dintre cele 15 variabile sunt categoriale. Pentru cele patru categorii de variabile dependente - rebeli, autoritari, democrați și comunitariști -, categoria de referință este orientarea autoritară. Modelul concordă cu dateleexistente, în conformitate cu rezultatele testelor de concordanță statistică? 1. Predictori structurali Educația are un efect semnificativ asupra orientării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regresie logistică multinomială 1 este prezentat în tabelul 5 din Sandu, 2004a. Pentru a face o predicție privind atitudinea față de acțiune se utilizează un set de 15 variabile. Trei dintre cele 15 variabile sunt categoriale. Pentru cele patru categorii de variabile dependente - rebeli, autoritari, democrați și comunitariști -, categoria de referință este orientarea autoritară. Modelul concordă cu dateleexistente, în conformitate cu rezultatele testelor de concordanță statistică? 1. Predictori structurali Educația are un efect semnificativ asupra orientării față de acțiunea publică. Persoanele cu orientare democratică și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
gospodăriile al căror nivel general de educație este mai scăzut. Contrastul dintre nivelul de educație ridicat al unei persoane și nivelul de educație în general scăzut al întregii familii pare să favorizeze cristalizarea unei atitudini democratice dacă se controlează celelalte variabile de status. Statusul economic scăzut al gospodăriei este mai favorabil unei orientări autoritare decât unei orientări rebele: probabilitatea unei atitudini rebele în comparație cu una autoritară este mai scăzută în gospodăriile cu un status economic inferior față de cele cu un status economic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
măsurii, fie cele simple 1. 2. Efecte cognitive Se pot constata efecte considerabile ale factorilor cognitivi, cum ar fi cultura sau satisfacția. Dacă aceștia sunt introduși în model, efectele unora dintre factorii structurali devin nesemnificative. Totuși, înainte de a releva efectul variabilelor cognitive privind schimbarea imaginii rolului factorilor structurali, vom descrie relațiile de predicție care implică predictori subiectivi. Percepția unui nivel de trai mai bun în țară înainte de 1989 se asociază cu o atitudine mai degrabă prorebelă decât cu una autoritară. Percepția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupul de autoritari. Rolul inconsistenței ca variabilă predictor se modifică într-o oarecare măsură prin înlocuirea modelului redus cu modelul complet. Inconsistența pozitivă ridicată continuă să favorizeze orientările participative, iar inconsistența negativă are același efect în cazul orientărilor rebele. Efectul variabilelor IS asupra atitudinilor față de acțiunea publică și a grupărilor este mediat de un set de variabile intermediare. Cele mai importante variabile intermediare par să fie seturile ideologice care se referă la rolul statului în dezvoltare și la percepția schimbărilor privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modelului redus cu modelul complet. Inconsistența pozitivă ridicată continuă să favorizeze orientările participative, iar inconsistența negativă are același efect în cazul orientărilor rebele. Efectul variabilelor IS asupra atitudinilor față de acțiunea publică și a grupărilor este mediat de un set de variabile intermediare. Cele mai importante variabile intermediare par să fie seturile ideologice care se referă la rolul statului în dezvoltare și la percepția schimbărilor privind nivelul de trai al societății în general și al celui propriu (tabelul 25). IS ca variabilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Inconsistența pozitivă ridicată continuă să favorizeze orientările participative, iar inconsistența negativă are același efect în cazul orientărilor rebele. Efectul variabilelor IS asupra atitudinilor față de acțiunea publică și a grupărilor este mediat de un set de variabile intermediare. Cele mai importante variabile intermediare par să fie seturile ideologice care se referă la rolul statului în dezvoltare și la percepția schimbărilor privind nivelul de trai al societății în general și al celui propriu (tabelul 25). IS ca variabilă dependentă 1tc "IS ca variabilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
variabile intermediare. Cele mai importante variabile intermediare par să fie seturile ideologice care se referă la rolul statului în dezvoltare și la percepția schimbărilor privind nivelul de trai al societății în general și al celui propriu (tabelul 25). IS ca variabilă dependentă 1tc "IS ca variabilă dependentă1" Rolul IS în formularea unor predicții cu privire la fenomenele de frustrare sau mobilizare poate fi mai bine explicat prin examinarea condițiilor care favorizează rupturile din ierarhiile de status. Cele mai importante inconsistențe pozitive sau negative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
variabile intermediare par să fie seturile ideologice care se referă la rolul statului în dezvoltare și la percepția schimbărilor privind nivelul de trai al societății în general și al celui propriu (tabelul 25). IS ca variabilă dependentă 1tc "IS ca variabilă dependentă1" Rolul IS în formularea unor predicții cu privire la fenomenele de frustrare sau mobilizare poate fi mai bine explicat prin examinarea condițiilor care favorizează rupturile din ierarhiile de status. Cele mai importante inconsistențe pozitive sau negative se manifestă în cadrul familiilor mari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și IS a gospodăriei. În regiunile afectate de mult timp de sărăcie, cum ar fi Moldova, se manifestă mai multe condiții care pot favoriza IS negative sau pozitive decât în alte regiuni ale țării. Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitivetc "Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. * Corelația este semnificativă la valoarea p = 0,01. La nivelul gospodăriei, principala sursă de venituri nu influențează doar nivelul de trai, ea fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mult timp de sărăcie, cum ar fi Moldova, se manifestă mai multe condiții care pot favoriza IS negative sau pozitive decât în alte regiuni ale țării. Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitivetc "Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. * Corelația este semnificativă la valoarea p = 0,01. La nivelul gospodăriei, principala sursă de venituri nu influențează doar nivelul de trai, ea fiind importantă și pentru inconsistența de status. Riscul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pozitiv situația actuală și consideră că lucrurile merg mai bine acum decât înainte de 1989. În opinia acestora, între situația de acum un an și situația actuală nu există diferențe. Odată incluse în modelele de regresie orientarea spre anumite valori și variabilele de definire a situației se suprimă efectele inconsistențelor de status. Aceasta este o dovadă clară a faptului că frustrările legate de definirea situației și de orientarea spre anumite valori acționează ca variabile intermediare între inconsistențele dintre avere/educație și AAP
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modelele de regresie orientarea spre anumite valori și variabilele de definire a situației se suprimă efectele inconsistențelor de status. Aceasta este o dovadă clară a faptului că frustrările legate de definirea situației și de orientarea spre anumite valori acționează ca variabile intermediare între inconsistențele dintre avere/educație și AAP. Dar chiar dacă se controlează variabilele subiective, atitudinile participative și rebele continuă să poată fi explicate prin IS. IS își are rădăcinile în anumite structuri ecologice și ale gospodăriei specifice României. Este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]