646 matches
-
varicelor. Teoriei parietale i-au fost aduse obiecții, cea mai importantă fiind aceea că n-a putut fi demonstrată încă primordialitatea alterărilor peretelui venos. Teoria valvulară, introdusă de Warwick, Moore, Collens și Wilensky, în 1964, subliniază că, în patogenia bolii varicoase, factorul inițial îl constituie insuficiența valvulară ereditară (Greenberg et al., 2008). Pe un asemenea fond moștenit se valorifică și devine manifestă acțiunea factorilor favorizanți. Totuși e mult mai plauzibil ca insuficiența valvulară să fie consecința leziunii parietale și nu cauza
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ca sarcina de exemplu (Piulachs, Vidal Baraquer, 1953). Valurile de sânge pătrunse prin șunt în sistemul venos îl dilată și-l avalvulează, condiționând apariția varicelor. Dintre multiplele teorii patogenice cunoscute rezultatul final, unanim recunoscut, este că la baza fiziopatologiei bolii varicoase stau trei verigi principale: insuficiența valvulară, dilatarea venelor și creșterea presiunii venoase. Discuțiile sunt în legătură cu stabilirea factorului primordial (Naoum, Hunter, 2007, Jeanneret et al., 2007, Kurihara et al., 2007). Mecanismul patogenic al bolii varicoase trebuie privit unitar, în toată complexitatea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
este că la baza fiziopatologiei bolii varicoase stau trei verigi principale: insuficiența valvulară, dilatarea venelor și creșterea presiunii venoase. Discuțiile sunt în legătură cu stabilirea factorului primordial (Naoum, Hunter, 2007, Jeanneret et al., 2007, Kurihara et al., 2007). Mecanismul patogenic al bolii varicoase trebuie privit unitar, în toată complexitatea lui, ca rezultat al intricării a numeroase verigi patogenice, unele cunoscute, altele încă neelucidate (Naoum, Hunter, 2007, Jeanneret et al., 2007). Leziunile anatomopatologice interesează, în grade diferite, toate segmentele sistemului venos, fiind mai accentuate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pelvine. Leziunile cele mai avansate sunt întâlnite în peretele sistemului venos superficial, la nivelul varicelor, care interesează frecvent vena safena internă, mai rar safena externă și câteodată ambele. Evoluția în timp a leziunilor macroscopice ale peretelui venos în segmentele dilatate varicos permite prezentarea lor în patru stadii. Macroscopic, leziunile peretelui venos încep în partea internă a mediei sau, după unii autori, în partea externă a intimei. Se extind în apoi înăuntrul și apoi în afara peretelui venos, provocând însemnate modificări ale venelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
permite prezentarea lor în patru stadii. Macroscopic, leziunile peretelui venos încep în partea internă a mediei sau, după unii autori, în partea externă a intimei. Se extind în apoi înăuntrul și apoi în afara peretelui venos, provocând însemnate modificări ale venelor varicoase (Pop D. Popa, 1994), fiind descrise 4 stadii. Stadiul I: Vena este dilatată uniform, cu peretele mai rigid și moderat îngroșat. Pe suprafața de secțiune, lumenul apare cilindric. Valvele sunt continente. Stadiul al II-lea: Îngroșarea peretelui este marcată, dar
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al III-lea: Peretele venos continuă să se hipertrofieze în anumite zone, iar în altele se atrofiază, ceea ce îi imprimă un aspect neregulat. Vena se dilată mai accentuat mai ales la nivelul zonelor de atrofie, dând naștere uneori unei ampule varicoase. Alteori segmentele de venă alungite și dilatate neuniform se ghemuiesc și formează pachete varicoase. Stadiul al IV-lea: E caracterizat prin extinderea leziunilor la țesuturile și organele învecinate, cu scleroză periflebitică, mioză scleroasă, nevrită difuză, periostită, hiperostoze, dermatite, ulcer cronic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
altele se atrofiază, ceea ce îi imprimă un aspect neregulat. Vena se dilată mai accentuat mai ales la nivelul zonelor de atrofie, dând naștere uneori unei ampule varicoase. Alteori segmentele de venă alungite și dilatate neuniform se ghemuiesc și formează pachete varicoase. Stadiul al IV-lea: E caracterizat prin extinderea leziunilor la țesuturile și organele învecinate, cu scleroză periflebitică, mioză scleroasă, nevrită difuză, periostită, hiperostoze, dermatite, ulcer cronic. Microscopic, modificările histologice încep cu hipertrofia și hiperplazia fibrelor musculare și a țesutului elastic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Vasa vasorum dilatate se pot dezvolta mult în exterior și înconjoară vena lezată, imprimându-i un aspect cavernos. Alteori, se pot dezvolta în interior, în grosimea peretelui venos, mai exact în medie, constituind mezoflebita vegetantă. Teoria modernă a etiopatogeniei bolii varicoase consideră ca factorul incriminant este hiperpresiunea venoasă. Această hiperpresiune venoasă determină o serie de reacții inflamatorii sterile responsabile de modificarile venoase (valvă și perete venos) și tegumentare (Lurie et al., 2003, Bergen, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007). Alternanța de zone
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
deficitară de la acest nivel sau o consecință a modificărilor moștenite de la nivelul celulelor musculare netede (Zamboni et al., 2005, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). Cunoașterea cât mai exactă a tuturor factorilor implicați în patogenia bolii varicoase permite alegerea metodei optime de tratament, dintre toate metodele practicate actualmente (Wright et al., 2006). 2.3. STADIILE ȘI SIMPTOMATOLOGIA BOLII VARICOASE 2.3.1. STĂRILE PREVARICOASE (SINDROMUL PREVARICOS) Se caracterizează prin varicozități subcutanate difuze sau localizate, dar însoțite de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). Cunoașterea cât mai exactă a tuturor factorilor implicați în patogenia bolii varicoase permite alegerea metodei optime de tratament, dintre toate metodele practicate actualmente (Wright et al., 2006). 2.3. STADIILE ȘI SIMPTOMATOLOGIA BOLII VARICOASE 2.3.1. STĂRILE PREVARICOASE (SINDROMUL PREVARICOS) Se caracterizează prin varicozități subcutanate difuze sau localizate, dar însoțite de o simptomatologie funcțională extrem de polimorfă, care determină pacientul să se prezinte la medic. Aproximativ 40% din consultațiile din serviciile de flebologie se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nu depășesc 2 mm, localizate preponderent intradermic și fără a afecta sistemul venelor safene. Simptomele sunt în discrepanță netă față de dimensiunile dilatațiilor și în absența oricărui semn de decompensare venoasă. Se aseamănă cu cele întâlnite în mica insuficiență venoasă a varicoșilor, dar cu unele particularități de tipul (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008): edeme pasagere, care apar la sfârșitul zilei de lucru (vesperale) și se remit spontan după repausul nocturn. Apar cu predilecție în preajma menstruației, la începutul sezonului cald, în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
decurs de ani ca ectazii venulare segmentare și telangiectazii de diferite tipuri („în labă de gâscă”, „în groapă de obuz”) care ridică mai curând probleme de ordin estetic decât patologic (Naoum, Hunter, 2007). Evoluează în două direcții: fie spre boală varicoasă adevărată (când sunt primele manifestări ale bolii), fie rămân staționare pentru mult timp sau se agravează progresiv (cresc în volum și ca număr), dar fără a ajunge la stadiul de boală varicoasă cu insuficiență venoasă cronică (Coleridge Smith, 2006, Bergan
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2007). Evoluează în două direcții: fie spre boală varicoasă adevărată (când sunt primele manifestări ale bolii), fie rămân staționare pentru mult timp sau se agravează progresiv (cresc în volum și ca număr), dar fără a ajunge la stadiul de boală varicoasă cu insuficiență venoasă cronică (Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). Explorările vasculare complementare (oscilometrie, reografie, ultrasonografie duplex) evidențiază o stare de hipotonie importantă a sistemului circulator. 2.3.2. SINDROMUL GAMBELOR GRELE Sindromul gambelor grele se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
circulator. 2.3.2. SINDROMUL GAMBELOR GRELE Sindromul gambelor grele se întâlnește la 50% din persoanele care prezintă varice și la aproximativ 40% din persoanele care nu au varice vizibile (Weiss et al., 2001). Este mai frecvent la debutul boli varicoase, când are și intensitate maximă, scăzând ca intensitate pe măsură ce varicele cresc în dimensiuni. Există mai multe ipoteze care sunt incriminate în apariția acestui sindrom (Weiss et. al., 2001): creșterea presiunii intravenoase la nivelul acestor vene care se dilată (profunde sau
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și în preajma menstruației (la 70% dintre femei), diminuează la rece, în repaus, în poziția cu „gambele ridicate” și la mers. (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Campbell et al., 2007, Greenberg et al. 2008) 2.3.3. DILATAȚIILE VARICOASE PRIMARE Dilatațiile varicoase primare sunt leziuni care apar fără o cauză determinantă decelabilă clinic, prezentând următoarea evoluție: varicozități albastre, pete albastre sau petele de stază, varicozități reticulare, varice sistematizate (Bergan, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007, Greenberg et al., 2008). Varicozitățile
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la 70% dintre femei), diminuează la rece, în repaus, în poziția cu „gambele ridicate” și la mers. (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Campbell et al., 2007, Greenberg et al. 2008) 2.3.3. DILATAȚIILE VARICOASE PRIMARE Dilatațiile varicoase primare sunt leziuni care apar fără o cauză determinantă decelabilă clinic, prezentând următoarea evoluție: varicozități albastre, pete albastre sau petele de stază, varicozități reticulare, varice sistematizate (Bergan, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007, Greenberg et al., 2008). Varicozitățile albastre sunt dilatații
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venulei este peste 3 mm fiind situate la 0,7 mm profunzime; Varicele sistematizate apar ca niște cordoane subcutanate, proeminente, vizibile de la distanță care interesează trunchiul celor două safene și principalii lor afluenți, la care poate să apară o rețea varicoasă difuză mai mult sau mai puțin întinsă. Varicele sistemului safenei interne (safenei mari) se dezvoltă pe partea internă a membrului inferior, de la maleola internă până la regiunea inghinală. În regiunea inghinală, la locul de vărsare al venei safene în sistemul venos
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
perforante care sunt incompetente cu dezvoltarea de varice segmentare pe traiectul gambier al safenei interne. Valva ostială a safenei este normală devenind insuficientă mai târziu datorită dilatării excesive a lumenului venos, valvele nemaiputându se închide ermetic. 2.3.4. DILATAȚIILE VARICOASE SECUNDARE Dilatațiile varicoase secundare sunt acele varice care apar în urma unor procese patologice anterioare grave (tromboflebite profunde, neoplazii operate, accidente rutiere grave, fracturi, imobilizare îndelungată la pat, etc.) care au o evoluție mai rapidă și cu complicații frecvente. Aceste varice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
incompetente cu dezvoltarea de varice segmentare pe traiectul gambier al safenei interne. Valva ostială a safenei este normală devenind insuficientă mai târziu datorită dilatării excesive a lumenului venos, valvele nemaiputându se închide ermetic. 2.3.4. DILATAȚIILE VARICOASE SECUNDARE Dilatațiile varicoase secundare sunt acele varice care apar în urma unor procese patologice anterioare grave (tromboflebite profunde, neoplazii operate, accidente rutiere grave, fracturi, imobilizare îndelungată la pat, etc.) care au o evoluție mai rapidă și cu complicații frecvente. Aceste varice se dezvoltă ca
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
acele varice care apar în urma unor procese patologice anterioare grave (tromboflebite profunde, neoplazii operate, accidente rutiere grave, fracturi, imobilizare îndelungată la pat, etc.) care au o evoluție mai rapidă și cu complicații frecvente. Aceste varice se dezvoltă ca o rețea varicoasă nesistematizată (varice anarhice), ce apar în jurul perforantelor incompetente. Tegumentele gambei devin roșii-violacee, mai accentuate în ortostatism. Edemele, importante, apar predominant seara și se remit după repaus la orizontală și peste noapte. Aceste simptome aparțin sindromului posttrombotic cu insuficiență venoasă cronică
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
devin roșii-violacee, mai accentuate în ortostatism. Edemele, importante, apar predominant seara și se remit după repaus la orizontală și peste noapte. Aceste simptome aparțin sindromului posttrombotic cu insuficiență venoasă cronică care este responsabil în majoritatea cazurilor. 2.3.5. DILATAȚIILE VARICOASE CONGENITALE Dilatațiile varicoase congenitale reprezintă 2,7% din totalul varicelor. Apar din copilărie și adolescență și se împart în (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008): grupul I cu angiodisplazii mixte superficiale și profunde, de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
accentuate în ortostatism. Edemele, importante, apar predominant seara și se remit după repaus la orizontală și peste noapte. Aceste simptome aparțin sindromului posttrombotic cu insuficiență venoasă cronică care este responsabil în majoritatea cazurilor. 2.3.5. DILATAȚIILE VARICOASE CONGENITALE Dilatațiile varicoase congenitale reprezintă 2,7% din totalul varicelor. Apar din copilărie și adolescență și se împart în (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008): grupul I cu angiodisplazii mixte superficiale și profunde, de tipul sindromului KlippelTrenaunay
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008): grupul I cu angiodisplazii mixte superficiale și profunde, de tipul sindromului KlippelTrenaunay (malformații venoase și limfatice, varice unilaterale, angiom cutanat, hipertrofia membrului și hipersfigmia oscilometică a membrului varicos); grupul II de tip malformații venoase cu debit circulator redus (tip cavernom) sau malformații capilare (angiom capilaro-venos); grupul III, displazii cu debit circulator crescut (tip fistulă arterio-venoasă periferică). Varicele netratate pot evolua cu dezvoltarea unor complicații cum sunt: flebita superficială
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tip cavernom) sau malformații capilare (angiom capilaro-venos); grupul III, displazii cu debit circulator crescut (tip fistulă arterio-venoasă periferică). Varicele netratate pot evolua cu dezvoltarea unor complicații cum sunt: flebita superficială, ruptura de varice - fistula, tulburările cutanate (dermita ocru și ulcere varicoase). 2.4. STADIALIZAREA INSUFICIENȚEI VENOASE CRONICE 2.4.1. STADIALIZAREA CEAP (CLINIC-ETIOLOGIC- ANATOMIC- FIZIOPATOLOGIC) Până în 2001, în Europa au fost utilizate în practica clinică două clasificări pentru insuficiența venoasă: clasificarea propusă de Widmer (Widmer, 1978), și, respectiv, clasificarea propusă de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
C4b,S, Ep, As,p, Pr.) A rezultat, astfel, posibilitatea utilizării unei clasificări CEAP simplificate pentru boala venoasă cronică, care implică un accent pe segmentul destinat parametrilor clinici (Tabel 10-14). Capitolul 3 METODE MODERNE DE INVESTIGAȚIE ȘI TRATAMENT ÎN BOALA VARICOASĂ Un diagnostic precis reprezintă baza pentru o clasificare corectă a patologiei venoase. Evaluarea pacienților cu insuficiență venoasă cronică poate fi organizată în trei nivele în funcție de stadiul bolii (Eklof, 2007). Nivelul I constă într-o consultație de specialitate ce va include
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]