642 matches
-
care poate oferi șansa unei vindecări. Tumoră friabilă, ușor aspirabilă de cele mai multe ori, prezentând mai frecvent o singură zonă mai aderentă și infiltrativă la nivelul zonei de inserție, ependimomul este relativ facil de rezecat în pofida dimensiunilor adeseori impresionante și a vascularizației importante (fig. 4.50). Atunci când inserția este la nivelul planșeului ventriculului IV este de preferat să se evită ablația completă cu pătrunderea în interiorul trunchiului cerebral, această manoperă fiind urmată de cele mai multe ori de importante sechele neurologice legate în special de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cerebral și împinge leptomeningele creând astfel un plan de clivaj (oarecare excepție o reprezintă formele chistice care sunt intim atașate la piamater cerebrală și meningioamele atipice/ maligne care pot prezenta invazie corticală). Culoarea și consistența tumorii depind de gradul de vascularizație și de prezența sau absența calcifierilor. De regulă înglobează vasele sanguine, nu le invadează (exceptie sinusurile venoase durale), și pot prezenta arii de necroză și hemoragie (meningioamele cu malignitate crescută). Peritumoral se poate decela edem cerebral (stază venoasă și/sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
acestora. Edemul peritumoral se evidențiază îndeosebi în meningioamele maligne sau în cele cu localizare convexitală, parasagitală sau în cele de șanț olfactiv. De menționat că 50% din meningioamele intraventriculare determină edem extraventricular. Angiografia (computerizată 3D sau clasică) furnizează informații cu privire la vascularizația nutritivă a meningioamelor, anatomia vasculară locală și invazia/patența sinusurilor venoase durale. Aspectul angiografic al meningiomului este cel al unei tumori cu blush arterial prelungit [6]. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ Terapia chirurgicală Meningioamele asimptomatice reprezintă o categorie aparte datorită provocărilor ce le
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de semnal datorită calcifierior. Adesea produc distrucție osoasă ce determină caracteristic aspectul de fagure de miere după administrare de contrast (fig. 4.93) [1,19,20]. În leziunile localizate meningeal sau intraparenchimatos poate apare edem perilezional minim sau moderat. Angiografic vascularizația acestor leziuni este foarte variabilă și are relație cu gradul de diferențiere histologică a tumorilor. Majoritatea tumorilor de tip mezenchimal sunt descrise ca tumori extrem de vascularizate comparativ cu variantele clasică și mixoidă, care sunt în mod obișnuit avasculare [19,20
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
predominat pe convexitate și parafalcin. Majoritatea HPCs au implantare durală deși s-au raportat tumori cu localizare pineală, selară, paraselar și excepțional localizări pur intraparenchimatoase, ventricul lateral, orbită, ventricul trei [25,28]. HPC este o neoplazie mezenchimală cu creștere rapidă, vascularizație bogată, capacitate de a invada structurile adiacente, tendință la recidivă locală dupa rezecție și potențial de metastazare. Majoritatea recurențelor au loc la nivelul tumorii inițiale, acestea aparând in general tardiv, perioada medie a recurenței fiind de 84 luni [25]. Hemangiopericitoamele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care nidusul tumoral nu este vizibil la suprafață, după efectuarea inciziei corticale se pătrunde în chist care este evacuat. Pereții chistului sunt atent inspectați pentru a repera nidusul care nu este 203 întotdeauna aparent în interiorul chistului. În cazul tumorilor solide, vascularizația abundentă și caracterul spongios al tumorii, lipsită de elemente musculare, riscul ridicat al hemoragiilor intraoperatorii au determinat unii autori să recomande embolizarea preoperatorie [7]. Tentativa de a rezeca nodulul prin reducere progresivă se soldează cu hemoragii abundente, care pot compromite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
infiltrează țesutul cerebral adiacent, limitele tumorale nefiind întotdeauna bine definite. Microscopia demonstrează o infiltrare tumorală mult dincolo de limitele macroscopice ale tumorii, cu un angiotropism marcat (fig. 4.103), fără însă a produce proliferare endotelială în tumoră sau creierul adiacent, astfel vascularizația de neoformație fiind slab reprezentată [1]. Tabloul clinic nu este caracteristic, majoritatea cazurilor prezentând semne neurologice deficitare, o mare parte fiind reprezentate de tulburări neuropsihice datorită localizării predilecte în lobul frontal. Semnele de hipertensiune intracraniană sunt raportate la o treime
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
datorare remanierilor degenerative, necrotice. Tomografia computerizată (CT Scan) de înaltă rezoluție, este capabilă să ofere informații privitoare la volumul leziunii, gradul de invazivitate, modificările hemoragice sau necrotice (fig. 4.124) din tumoră. Informații deosebit de utile se pot obține privitor la vascularizația tumorii; spre exemplu o tumoră bine vascularizată se contrastează net după administrarea substanței de contrast. Tomografia computerizată este de asemenea recomandabilă în condițiile unei evoluții postoperatorii nefavorabile, având avantajul că se poate efectua rapid, iar în ceea ce privește leziunile hemoragice, informațiile oferite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
localizate în ventriculul lateral, în vecinătatea foramenului Monro, dar au fost raportate și neuocitoame extraventriculare [25]. Histopatologia. Macroscopic intraoperator apare ca o tumoră friabilă, spongioasă de consistență scăzută, hipovasculară, uneori cu zone de hemoragie de diferite vârste, ușor aspirabilă, cu vascularizație mai bine reprezentată la nivelul zonei de inserție din vecinătatea foramenului Monroe. Microscopic este formată din celule izomorfe rotunde sau ovalare alternând cu zone de matrice cu aspect fibrilar, nucleii celulelor fiind amitotic cu un halou perinuclear ce amintește de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
descoperite incidental. O mențiune aparte subliniem în cazul leziunilor pseudo-tumorale descoperite incidental sau ca urmare a unor acuze nespecifice, cum sunt chistele arahnoidiene, lipoamele sau leziunile imagistic chistice de mici dimensiuni care sunt descrise în regiune. Subliniem faptul că datorită vascularizației venoase abundente din zonă, pe anumite secțiuni, în special sagitale, nativ sau post-contrast, pot apărea imagini ce sugerează existența unui chist. Acestea nu reprezintă altceva decât cercuri vasculare ce delimitează regiunea pineală, fără nici o semnificație patologică, fiind vorba de „leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
considerată patognomonică aceasta este de domeniul clasicului [1,10]. Diagnosticul imagistic În practica actuală, diagnosticul definitiv este pus de RMN iar dacă intră în discuție stabilitatea regiunii, RMN dinamic și în cazul tumorilor vasculare este necesar angio-RMN pentru a stabili vascularizația acestora. În cazul tumorilor osoase CT-scan este superior RMN. În ceea ce privește angiografia rolul acesteia a scăzut în detrimentul metodelor noninvazive, dar este încă de folos în cazurile tumorilor hipervascularizate mai ales dacă se ia în calcul embolizarea preoperatorie a acestora. Radiografia simplă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Are rezoluție superioară față de CT-scan și nu prezintă pericolul iradierii cu raze X. Se poate utiliza pentru diagnosticul și urmărirea evoluției tumorii în graviditate. Poate efectua secțiuni în cele trei planuri ale orbitei și permite efectuarea de reconstrucții tridimensionale. Studiul vascularizației orbitei se poate realiza prin efectuarea de angiografii sau flebografii RMN (fig. 4.226, 4.227, 4.228). Neurofibrom plexiform intraorbital stâng, boala Recklinghausen Tip 1. TUMORI INTRAORBITALE LA COPIL Patologia tumorală orbitală la copil este caracteristică. Predomină tumorile intraorbitale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Lobul anterior sau adenohipofiza are origine ectodermică; ea provine dintr-o evaginare a pungii Rathke și constituie 75% din glandă. Lobul posterior sau neurohipofiza are origine diencefalică. ˛ntre cei doi lobi există o porțiune mică, lobul intermediar, rudimentar la om. Vascularizația hipofizei este asigurată de artera hipofizară superioară și cea inferioară. Arterele hipofizare se adună în venule la nivelul eminenței mediane și tijei pituitare, iar neurohormonii hipotalamici ajung prin sistemul port hipofizar constituie o rețea de capilare în hipofiza anterioară, de unde
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de mușchii sternotiroidieni prin fascia pretraheală. Este învelită de o capsulă conjunctivă. Mici fragmente aberante de țesut tiroidian se găsesc uneori în afara capsulei (glande tiroide accesorii), în special de-a lungul ductului tireoglos obliterat, dar și lateral, inclusiv în mușchi; vascularizația este asigurată de arterele tiroidiene superioare (din carotida externă) și inferioare (din trunchiul tiro-cervical). Uneori există o arteră tiroidiană ima (din crosa aortei sau trunchiul brahiocefalic). Drenajul venos se face prin venele tiroidiene, jugulara externă, trunchiul tireo-linguo-facial. Limfaticele drenează în
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
capsulă fibroasă și sunt formate din zona corticală de origine mezodermică, ce reprezintă 90% din volumul glandular, și medulară derivată din ectoderm. S-a decelat țesut corticosuprarenal ectopic în hilul splinei, în aria plexului celiac, în apropierea ovarului și testiculului. Vascularizația arterială este reprezentată de 11-12 ramuri care pleacă de la nivelul aortei, arterei renale sau frenice. Arterele formează o rețea subcapsulară de capilare, care traversează radiar zona fasciculată și formează o rețea de sinusoide în zona reticulată, după care se deschid
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
anterior arterei mezenterice), plexuri simpatice abdominale. Anatomie Structura macroscopică: situare în mijlocul corticosuprarenalei, între cele două structuri neexistând o demarcație clară; greutate ambele MSR cântăresc cca 1 g (10% din totalul suprarenalelor); inervație fibrele paraganglionare ale sistemului nervos simpatic mediație colinergică; vascularizație: arterială derivată din arterele adrenale superioară (ram al arterei frenice inferioare), mijlocie (direct din aortă) și inferioară (din artera renală); sistem vascular port cu dublă capilarizare (cortico- și medulosupra renaliană), conținând concentrații crescute de steroizi corticosupra renalieni; drenaj venos: MSR
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
consecințelor (hidronefroză) și dirijarea după caz spre medicul urolog (Fig. 28) - poziția rinichilor pentru confirmarea unei ptoze renale, necesară pentru dirijarea puncției unui chist renal sau a puncției biopsie renală (PBR). 2. ecografia Doppler vascular renală este utilă pentru aprecierea vascularizației renale în traiectul extra- și intraparenchimatos, pentru diagnosticul de infarct renal, tromboză de venă sau arteră renală, stenoză de arteră renală (Fig. 29, Planșa II). În stenoza de arteră renală ecografia aduce și informații asupra semnificației funcționale/hemodinamice a stenozei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
paravertebral, imediat sub grilajul costal. Forma este de bob de fasole, iar dimensiunile medii sunt de 12 cm lungime, 6 cm lățime și 3 cm grosime. Hilul renal este zona situată la nivelul concavității rinichiului, unde se regăsesc (Fig. 37): - vascularizația (artera renală, vena renală, vase limfatice) și inervația rinichiului sinusul renal - zona în care se deschide ureterul formând pelvisul (bazinetul) renal. Rinichiul este format din parenchim și sistemul colector. Parenchimul are două zone distincte din punct de vedere morfologic și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fără variante. În explicația patogeniei ulcerului a rămas ca schelet dezechilibrul dintre factorii de agresiune și cei de apărare a mucoasei. La capitolul factori de apărare nu s-au produs schimbări de concepție. Ace[tia sunt mucusul, regenerarea epitelială și vascularizația. În ceea ce privește factorii de agresiune, aceștia au fost mai bine definiți (și poate s-au și schimbat cu timpul):1 ) endogeni: acidul clorhidric și pepsina (rămânând pe deplin valabil dictonul „unde nu-i acid nu-i ulcer”) 2) exogeni: infecția cu
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cronice hepatice sau expuneri prelungite la factori de agresiune hepatică. Este definită morfopatologic prin 5 elemente: - necroze extinse cu sau fără infiltrat inflamator;proliferarea difuză a țesutului conjunctiv (fibroză); - grade variate de regenerare nodulară;modificarea arhitecturii lobulare normale a ficatului; - vascularizație intrahepatică și intraacinară deficitară. Consecințele acestor modificări se traduc fiziopatologic prin pierderea funcției hepatocitelor (tradusă clinic prin icter, coagulopatie, edeme, tulburări metabolice diverse) și prin apariția hipertensiunii portale (varice eso-gastrice, splenomegalie). Encefalopatia hepato-portală și ascita rezultă atât din apariția insuficienței
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
menționate mai sus. AFG apar zone de ischemie, de nonperfuzie capilară corespunzătoare zonelor de infarctizare. 4.6. Anomalii microvasculare intraretiniene Reprezintă elemente vasculare situate în straturile retinei cu ramificații ale caror număr, frecvența și angulație sunt diferite de cele ale vascularizației normale. Apar în zone cu marcată ocluzie capilară, frecvent asociată și cu ocluzia vaselor mai mari. AFG se observă la marginea zonelor de hipoperfuzie, ramificate. 4.7. Anomalii venoase Reprezintă dilatații ale venelor cu semnificație diagnostică diferită în funcție de aspect. Astfel
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
Creierul este organul care reprezintă 2% din greutatea corporală, are nevoie de 20% din oxigenul total și primește 14% din fracția de ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
20% din oxigenul total și primește 14% din fracția de ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian și comunicant [3,6
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
VASCULARE ALEXANDRU CHIRIAC Explorarea patologiei vasculare cerebrale se realizează în scopul diagnosticului, planning-ului intervențional, monitorizării și controlului imagistic postintervențional. Principalele explorări imagistice utilizate sunt reprezentate de CT, RMN și angiografie cerebrală percutană cu diverși timpi specifici pentru parenchimul cerebral, vascularizație, cu sau fără substanță de contrast. În cazul suspiciunii clinice a unei leziuni vasculare cerebrale, examinarea prin computer tomografie (CT) simplă trebuie avută în vedere ca investigație imagistică de primă intenție pentru stabilirea diagnosticului corect. Examenul CT permite evidențierea fie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]