264 matches
-
că e vorba despre Manolache Costache Epureanu, 1824 1880) iar de pe pământurile vasluiene în Războiul pentru Independență din 1877, au plecat cei zece dorobanți ce s-au jerfit pentru o viață mai bună și eliberarea de sub dominația otomană. La fel, vasluienii și au adus contribuția în primul și al doilea Război Mondial. Locuitorii județului se mândresc cu cele 47 de personalități născute pe raza județului între anii 1770 - 1980, dintre care amintim pe: Cuza Ion Alexandru, primul domn al Principatelor Unite
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
că e vorba despre Manolache Costache Epureanu, 1824 1880) iar de pe pământurile vasluiene în Războiul pentru Independență din 1877, au plecat cei zece dorobanți ce s-au jerfit pentru o viață mai bună și eliberarea de sub dominația otomană. La fel, vasluienii și au adus contribuția în primul și al doilea Război Mondial. Locuitorii județului se mândresc cu cele 47 de personalități născute pe raza județului între anii 1770 - 1980, dintre care amintim pe: Cuza Ion Alexandru, primul domn al Principatelor Unite
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Imagini de trib antropofag care se ceartă în speranța descoperirii focului, nădăjduind că, astfel, carnea de semen va deveni mai digerabilă. Intervenția e cea mai vehementă dintre cele consemnate în ultimii ani, mai ales că ea vine din interior. Pentru că vasluianul e - sau, mai corect, încă mai e - observator al meciurilor de Divizia A, deci asupra sa se poate acționa prin diverse pîrghii, cum ar fi suspendarea, nedelegarea sau excluderea. N-ar fi nici o problemă, ne-am pomeni doar în situația
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
să chemați pe toți cei străini... Așa poruncimu-ți pârcălabe și cată a da ascultare deplină la porunca noastră și înturnându-ne din mila lui Dumnezeu cu sănătate la scaunul nostru, să ne faceți de scire de toate acestea ce se plânse vasluienii..." Cucerind cetatea Crăciuna în războiul dintre Ștefan cel Mare contra Domnului Munteniei, Grigore Ureche notează: (M. Cogălniceanu, Letopiseț, tom I, p.162) „Și au luat Ștefan Vodă cetatea Crăciuna cu ținut cu tot ce se cheamă ținutul Putna și l-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce onorează caracterul nației și niciodată să nu-i pară rău străinului că a venit de s-a așezat la vatra noastră", omagia Al. I. Cuza străvechiul obicei al ospitalității (C.C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și două cară de iarbă pe săptămână". În ce privește spusele că vasluienii deveniseră refractari, că se sustrăgeau ospeției, în afară de adevăr există și destulă exagerare. Gh. Ghibănescu, ca și mine, care am străbătut sat cu sat zona Bârlad-Vaslui-Huși, știm, totuși, cât de ospitalieri deveniseră localnicii care te primeau cu plăcere la masă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor. Apoi, însăși existența atâtor locuri de popas, pentru masă și găzduire mai la toate încrucișările de drum și despre care, ajutat de Constantin Botez și Adrian Pricop, voi face vorbire în paginile care urmează, sunt argumente tocmai ale ospeției vasluienilor. Dar iată unul venit de la sergent Iosif Irimescu, bucovinean, luat din „Jurnalul de front" al acestuia, publicat în Septentrion nr. 25/2006, foaia Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina: „...Am stat în Negrești o săptămână (în februarie 1944
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-au înarmat „cu scop sumeț împotriva măsurilor stăpânirii", cum spuneau documentele vremii potrivnice noului, din care făceau parte spătarul Durmuz, paharnicul Tudor Sion, dar și Vasile Mălinescu, care adesea „a arătat către slujbașii Cârmuirii împotrivire", formând „asociație patriotică" a vasluienilor, al cărei secretar era chiar Teodor Rășcanu, avea strânse legături cu activitatea altor pașoptiști - Cuza, Kogălniceanu... Grăitoare în acest sens este scrisoarea lui Al. I. Cuza din 9 iunie 1846 trimisă lui Iordache Lambrino din Bârlad în care, trecând în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
legiuite vreodată, și întoarcerea acestui oraș în nenorocita stare în care a și fost până la 1860, doar printr-o încheiere administrativă (cea din septembrie 1863). Cele de mai sus socotindu-le grave, Kogălniceanu le supunea cercetării Consiliului, pentru că apărând drepturile vasluienilor, nu închidea nici într- un fel drumul doamnei Șubin de a-și urmări judecătorește pretențiile pe care le avea, mai ales că actele sale de donație erau numai de domeniul justiției. Văzând că hotărârea posterioară a consiliului de miniștri din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuitori, 458.480 erau români, 67 maghiari, 2569 romi, 28 germani, 9 ucraineni, 126 ruși-ucraineni, 8 turci, 5 bulgari, 52 evrei, 3 croați, 1 ceh, 14 greci, 1 armean, 10 alte naționalități, 1 nedeclarat. După limba pe care o vorbesc vasluienii la 1992, din totalul de 461.374 persoane recenzate, 460.257 vorbeau limba română, 55 maghiara, 931 țigăneasca, 14 germana, 8 ucrainiana, 72 rusa, 4 turca, 1 sârbo-croată, 1 bulgara, 14 idiș, 1 cehă, 9 greaca, 6 alte limbi, 1
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moldavă, cu verticalele zvelte ale noului, face Vasluiul astăzi de necunoscut. Cele 12 întreprinderi industriale și unități economice de interes republican, construite în ultimul deceniu, noul centru civic dominat de impunătorul Palat administrativ - devenit spontan simbolul orașului și mândria oricărui vasluian - complexul hotelier, sediile instituțiilor bancare, poștei și telefoanelor, cochetele lăcașe ale Muzeului județean și Casei de cultură, stadionul cu 10.000 de locuri și Palatul sporturilor aflat în construcție, sunt numai câteva din punctele de referință ale realizării programului „1944
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
învățământului, în orașul Vaslui în unitățile școlare frecventau 5367 elevi. Pe locurile unde au umblat Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu-Spătaru, Eminescu, Enescu, A.I. Cuza sau Sadoveanu, Constantin Tănase ori Ion Adam, străjuiesc importante locuri și monumente istorice, cunoscute vasluienilor: Podul Înalt (1475), Movila lui Burcel, Podul Crasnei (1450), Ctitoria lui Ștefan cel Mare (1490), Valea Docolinei, Monumentul eroilor cu amintirea lui Peneș Curcanul, Delenii cu luptele din 1944, toate aduc faimă localității și țării. Evenimentele istorice de la 1848, 1859
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1944, toate aduc faimă localității și țării. Evenimentele istorice de la 1848, 1859, 1877 au dat perspectivă edificărilor de mai târziu. Cartea ca și presa vasluiană sunt și ele mărturii ale creșterii Vasluiului. Ani îndelungați fără nici un ziar sau revistă locală, vasluienii au astăzi o diversitate de publicații politice, economice și social- culturale, plecând de la cele școlare la cele care poartă numele de Adevărul, Monitorul, Obiectiv, Păreri tutovene, Revista medicală de la Bârlad, revista Academia Bârlădeană, Elanul, editată de Asociația culturală Academia Rurală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iarăși: „alte gratuități, Costică! Ce ne facem, Costică?"„Lasă, Virginico, că o să fie bine!" Și-ntradevăr era bine, Costică Tănase a fost și a rămas inegalabil în artă și în suflet, biciuia năravurile vremilor ca nimeni altul. Acesta a fost marele vasluian Constantin Tănase! Și ce-i mai biciuia pe scenă, doamne-doamne!, pe miniștri, pe bancheri, regimurile corupte și tot cortegiul de samsarlâcuri care se făceau pe atunci! În legătură cu Constantin Tănase, amintiri cu trăiri demne de reprodus, ne oferă și prof. Ilie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au trecut hoardele tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin poezia Peneș Curcanul. Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și pescuitul. În 1939 a apărut un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă. Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ-teritorială, revenindu-se la
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
concurs. Partida de mai jos a fost jucată la 30 minute; m-am oprit asupra ei deoarece o consider una dintre cele mai bune Partide Spaniole jucate de mine cu piesele albe. Partida numărul 5 Stamate Cătălin este un tînăr vasluian tenace la tabla de șah ! În noiembrie 2007, la a doua ediție a Cupei “Ștefan cel Mare”, a reușit să-l învingă pe maestrul internațional Danilov Vladimir din Iași. Cu Stamate Cătălin am jucat mai multe partide de concurs și
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
în care nu reușise nicio victorie (ultimul loc, cu 6 puncte), FC Vaslui a avut un retur excelent, cu 23 de puncte câștigate și locul 7 într-o ierarhie a părții secunde a Ligii I. Este demn de notat că vasluienii au câștigat mai multe puncte în deplasare (15) decât pe teren propriu (14).
FC Vaslui () [Corola-website/Science/298803_a_300132]
-
Românului și Hușilor (1972-1978), după care, în urma unei bogate experiențe acumulate, i-a fost încredințată funcția de Vicar administrativ al acestei episcopii (1978-1985). După moartea soției sale (1971), a fost ales Arhiereu-Vicar al Episcopiei Românului și Hușilor, cu titlul de „Vasluianul”, călugărit sub numele de Ioachim, hirotonit și instalat la 24 noiembrie 1985. Că Arhiereu-Vicar la Român a desfășurat o activitate bogată misionar-pastorală, administrativ-gospodărească și culturală. Între anii 1985-1989 a consolidat, pictat și înfrumusețat biserică „Precista-Mare” din Român, iar în anul
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
o bogată activitate misionar-pastorală, administrativ-gospodărească și culturală. În anul 1991, a pus temelia celei mai mari catedrale din România, în municipiul Bacău, cu hramul “Înălțarea Domnului” și a continuat construirea ei până în anul 2001. În urmă reînființării Episcopiei Huși, Ioachim Vasluianul a fost ales Episcop al Husilor (în 4 iulie 1996), înscăunarea să făcându-se la 15 septembrie 1996. Din anul 1997 și până în prezent, a consolidat, restaurat și înfrumuset at catedrală episcopala din Huși, împreună cu reședința și cu toate dependințele
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]