128,121 matches
-
malefice din unele triller-e americane, care, împușcate mortal, spintecate, incendiate, înecate în cada de baie, se ridică totuși încă o dată în picioare și vin pe urmele ființei angelice pe care o terorizează de la începutul filmului). De schimbătorul de viteze al vechii mele mașini trebuia să trag cu toată forța mea bărbătească (sper să nu citească aceste rânduri o feministă!) și abia reușeam să-l clintesc. La Renault e suficient să-l apuc cu două degete, ca pe un bețișor chinezesc folosit
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
mai bine de cinci ani, nu s-a stricat niciodată. Așa stând lucrurile, nu l-aș vinde nici pentru o sută de mii de dolari. Nu este vorba doar de un obiect care îmi convine, ci și de un simbol. Vechea mașină mă adusese la exasperare, începusem să cred că mâna omenească nu poate face ceva care să funcționeze. Iar uneori îmi închipuiam că eu sunt vinovat, că nu știu să folosesc o mașină. Am scăpat - datorită Renault-ului - de aceste obsesii
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
al unei aplecări speculative", traducătorul preferă situarea în spațiul taoist religios. Totodată, el propune nu o abordare dogmatică, cât una naturalistă, luân-du-și ca model o concepție anterioară taoismului, și anume religia agrară, bazată pe teoria ciclurilor sezoniere. în fine, continuând vechea tradiție a cărturarilor chinezi, Șerban Toader acordă o pondere foarte mare comentariilor, care în mod asumat sunt scrise în același registru cu textul original. Menirea acestor comentarii este așadar nu atât cea a unei prea vădite detașări critice, cât aceea
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
nedeclarat, care își afirmă crezul după cum urmează: "Spontaneitate, adaptare continuă. Oportunism natural, fără exces. Noi înainte de eu, a fi și a cunoaște înainte de a avea și a controla." Lao Zi, Cartea despre Tao și virtuțile sale, traducere din limba chineză veche, introducere, comentariu și note de Șerban Toader, ediția a II-a, Editura Meteora Press, 2001, 223 p.
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
apariții de poezie. Dacă nu se citește poezia, de ce s-ar citi comentarea ei, nu e așa? Răsfoind publicațiile lunii august, am dat peste destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o mai veche cunoștință: dl Traian Ștef. Cu un admirabil și trist poem. Tot acolo dl Ion Podosu, pe care Cronicarul îl citește pentru prima oară. Poeme simple și clare. În Revista română (nr. 2) de la Iași, o admirabilă pagină Liviu Antonesei. Am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
carte pare a fi prima sau ultima frază a unei cărți imense din care, într-un sens, fac parte toate cărțile. În ce mod, ca cititor, aveți percepția că toate cărțile au ecou între ele? R.: E o idee destul de veche. A fost exprimată în Anglia de Shelley, în Franța de Paul Valéry. Este ideea că toată literatura face parte dintr-o operă unică. În calitatea noastră de cititori, contribuim la construirea acestei opere - în ultimă instanță - anonimă. Noi înșine, ca
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
și sociale...". Dacă punem în paranteze adjectivele caracteristice luptei de clasă obținem un text care, cu ușurință, ne aduce amine de Spengler și Toynbee ori de Omul unidimensional al lui Marcuse. Nu era deloc departe nici de unele poziții mai vechi sau mai noi ale bisericii creștine, față de aceste tehnici avansate: "Cibernetica exprimă în mod pregnant una din principalele trăsături ale concepției șburghezeț despre lume - inumanitatea, tendința de a transforma oamenii șmunciiț într-o anexă a mașinii, într-o unealtă de
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
cel mai euforizant "drog natural" posibil e să faci bine cuiva! Filmul sugerează că în scenariul oricărei vieți există o posibilă "zi a Raței moarte", o zi de la care orice viață fără sens poate să capete un sens... Sigur, e veche rețeta, dar cînd ea capătă prospețime, rezultatul merită să fie degustat cu plăcere, și nu expediat snob pe raftul "comediilor de consum fără prea mare originalitate". Filmul știe să fie misogin cu farmec și autoironie. Antologic e, în acest sens
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
corespondent feminin "cult", "citadin" al numelui masculin Radu (corespondentul cert, Rada, rămînînd marcat ca nume rural). în acest caz tind să cred că nu e vorba de o falsă etimologie, ci de o realitate. în inventarul de nume din documente vechi românești publicat de Aspazia și Cornel Reguș, Nume de femei în vechi acte istorice (sec. XIV-XVI), 1999, nu apare Rodica, dar nici vreo Irodia. Rada e în schimb bine reprezentat, cu derivate ca Rădae, Răduca, Răduța. Nu am putut totuși
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
marcat ca nume rural). în acest caz tind să cred că nu e vorba de o falsă etimologie, ci de o realitate. în inventarul de nume din documente vechi românești publicat de Aspazia și Cornel Reguș, Nume de femei în vechi acte istorice (sec. XIV-XVI), 1999, nu apare Rodica, dar nici vreo Irodia. Rada e în schimb bine reprezentat, cu derivate ca Rădae, Răduca, Răduța. Nu am putut totuși verifica un material mai bogat, care să lămurească numărul și circulația diminutivelor
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
cazuri și de transformarea ă / o (focut, fogodoiești, co): "Io cred c-o so-mi dea dromol...". E foarte posibil ca ipoteza Rada / Rădica / Rodica să fie contrazisă de informații care îmi lipsesc - privind alte surse sau alte variante onomastice vechi, populare și regionale. Mi se pare însă important să amintesc că etimologia numelui în chestiune nu e tocmai rezolvată...
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
încep să observ cu stupefacție - acesta-i cuvântul - că pe pereții vagonului nu sunt scrise reclame ci poezii în toată regula din lirica națională sau internațională. Mă ridic, ținându-mă bine de peretele vagonului care se hâțână tare fiind mai vechi decât metroul nostru și silabisesc versurile unui poet indian, al cărui nume nu am reușit să-l rețin, dar care scria așa, citez din memorie: Când ziua puternică apare iar noaptea își leapădă podoabele ei (stelele) ca o femeie în fața
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
a petrece zilnic cîteva ore la BAR, nu ca director, dar ca om care citește (și asta și după ce s-a pensionat în 1974). Prezida săptămînal la Muzeul Literaturii serate literare devenite celebre. Se dedica mai ales autorilor din generațiile vechi, pe care-i urmărea însă meticulos biografic și bibliografic. Oprindu-te pe stradă, în curtea BAR sau în aceea alăturată a Uniunii Scriitorilor, avea totdeauna ceva interesant de comunicat, un amănunt picant ori o descoperire senzațională, pe care le debita
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
carnală pasageră pentru un bărbat cunoscut în adolescență și la un trist concubinaj cu un altul. Se petrec și două avorturi promiscue, desfășurate fără vreo criză interioară. Mănîncă pîine goală, aproape moare de frig iarna, stă imobilă sub o plapumă veche. Și nu suportă brînza pe care i-o oferă o rudă miloasă. Un personaj sordid într-o lume sordidă. Și o indiferență, o lipsă de psihologizare încăpățînată care face cartea greu de citit și la fel de greu de uitat. Următorul roman
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
rudă miloasă. Un personaj sordid într-o lume sordidă. Și o indiferență, o lipsă de psihologizare încăpățînată care face cartea greu de citit și la fel de greu de uitat. Următorul roman, Mica istorie, are un subiect cu totul inedit: o comunitate veche, preistorică din perspectivă europeană, în care se succed cîteva generații de preoți-conducători. Istoria mică înseamnă de fapt istoria neînsemnată, istoria neconsemnată, a vieții private. De cîteva ori se fac referiri la ceea ce a fost consemnat de istoria mare: cîteva nume
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
dintre cele două părți apar, pentru cine știe să vadă, ca la o radiografie, punctele vulnerabile, nebănuite poate. Nicolae Manolescu este preocupat de "dificultățile -de a-i citi și de-ai înțelege- pe care noii critici le au cu scriitorii vechi". Ne place sau nu, tinerii îi judecă pe predecesori cu nonșalanță și este posibil ca anumite lucruri care pentru unii au însemnat o importantă miză, pentru cei de peste oarecare timp să devină dacă nu de neînțeles, oricum ceva derizoriu. Citatul
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
Ana Blandiana a rostit un memorabil vers "suntem un popor vegetal" și fie și numai pentru asta și ar merita să fie respectată literar dar și moral. Pentru dificultățile de percepție de care vorbea Nicolae Manolescu cred că tot scriitorii 'vechi' se fac vinovați. Pentru că după 1989 nu au oferit imaginea reală a lucrurilor. Au irosit șansa libertății de expresie. Și din păcate au afectat astfel și tinerii care deși au apărut în spațiul public în anii liberi, educația lor păstrează
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
cunoscut că nici femeile care folosesc parfumuri de 10 ori mai scumpe nu sînt tîrfe din această cauză. Poate că în ziua în care anumiți bărbați din România se vor lămuri că rafinamentul feminin nu e sinonim cu "cea mai veche meserie din lume", anumiți scriitori români vor înceta să ne producă, nouă, celor care considerăm că trăim printre ființe umane și nu printre obiecte de uz, indignare sau zîmbete strîmbe de jenă - în funcție de sex - la contactul cu personajele feminine din
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
monotone se fac brusc palpitante cînd sînt colorate de bîrfă. Seri cu prietenia atît de subțiată încît se deșiră sînt salvate de critica groasă. Conversația literaților la o bere (două, trei) nu duce lipsă de subiecte: fiecare nume de scriitor vechi sau nou este tocat mărunt, e transformat într-un caz și sfîrșește în mizerie. S-ar putea scrie un nou dicționar al ideilor primite de-a gata cu ceea ce se vehiculează între amici despre scriitorii noștri vii sau morți, mari
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
luîndu-i partea în mod deschis. Schimbarea criteriului etic, în acest caz, are o consecință majoră asupra lecturii: face oarecum de neînțeles măreția eroului, vitejia lui; și pretinde recuperarea, pe calea cunoașterii intelectuale, a situației cu pricina. În bună măsură, literatura veche are nevoie de glose, cum se spune în limbaj filologic, spre a fi înțeleasă. Nu numai anticul Homer, dar și medievalul Dante, nu numai puțin cititul astăzi Milton, dar și "contemporanul nostru" Shakespeare. Inutil să precizez că, dacă literatura continuă
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
prefațat o antologie personală, o minimă logică o obliga pe Angela Marinescu să-și declare apartenența la grupul cu pricina. Recenzii cu plată După un număr triplu (aprilie-mai-iunie) făcut de către noua echipă a Cuvîntului (Ioan Buduca) din resturile rămase de la vechea echipă (Tudor Urian), fără încuviințarea colaboratorilor, care nu erau neapărat obligați să fie de acord cu publicarea textelor în condițiile date, iată, revista reapare cu un număr pe iulie integral datorat lui Ioan Buduca. Dintre colaboratorii dinainte, puțini sînt prezenți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
printr-un soi de automatism, prin deprinderile căpătate în perioada comunistă. Sunt reamintite două fenomene emblematice, înainte colectivizarea și, după Revoluție, restituirea pământului și investitorii străini. Speranța foștilor colectiviști de a-și recăpăta loturile de pământ, destrămarea colectivelor și a vechii realități, noua stare de lucruri deloc îmbucurătoare. Nuni Cărbunaru, un personaj-simbol, un modest ideolog comunist care filozofează dinaintea unui pahar cu rom, pare un personaj predian prin ironia și luciditatea sa. El citează fragmente întregi din lui Marin Preda. O
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
uita după femeile frumoase ale orașului". în final, o carte decepționantă pe ansamblu, aflată nu atît sub luminosul semn al culorii oranj, ci sub acela al maimuței (maimuța Soni, lăsată de Kusturica autorului, fiind judecătorul și destinatarul privilegiat al prefeței), vechi simbol al impudorii și nebuniei. George Cușnarencu - Colonia penitenciară oranj. Proză scurtă, Editura Allfa, București, 2001, 256 p.
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
lucru pentru Heemkers, iar cea mai mică neregulă compromite băile de acizi - dar ce contează, se duce neîntîrziat unde îi spune slujnica. În grădină (iulie 1639). În cameră de două ori. În pivniță, la lumina unui felinar din tablă. În vechea țiglărie. În mansardă de șase ori. La han. Într-o barcă închiriată cu ziua, o dată. Capitolul IV La han. Fereastra se deschide brusc cu un zgomot de tunet. Peste amanții care se iubesc, cade brusc o ploaie de cioburi. Subalternul
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
imagini stupefiante de la sărbătoare, scoase parcă din filmul Rubliov al lui Tarkovski (à propos, marele regizor ar fi împlinit în august 75 de ani): femei bătrîne, ologi, copii, bărbați în putere înconjurau biserica tîrîndu-se pe coate și genunchi, conform unui vechi obicei, menit, se vede, a îndupleca o icoană făcătoare de minuni de la Nicula să-i ia în paza ei, să-i tămăduiască ori să-i reconforteze spiritual. Serafim, mitropolitul ortodox al Germaniei și al Europei Centrale și de Est, i-
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]