243 matches
-
Egor și profesorul arheolog Nazarie, află curând că conacul este bântuit de domnișoara Christina, sora mai mare a doamnei Moscu, ce fusese omorâtă în evenimentele tulburi din timpul Răscoalei de la 1907. Tânăra femeie avea porniri sadice și nimfomane, fiind amanta vechilului pe care-l împingea să săvârșească fapte de o cruzime bolnăvicioasă. În timpul Răscoalei, ea i-a chemat pe țărani la conac sub pretextul de a le împărți averea, îndemnându-i să o siluiască, iar vechilul a împușcat-o din gelozie
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
sadice și nimfomane, fiind amanta vechilului pe care-l împingea să săvârșească fapte de o cruzime bolnăvicioasă. În timpul Răscoalei, ea i-a chemat pe țărani la conac sub pretextul de a le împărți averea, îndemnându-i să o siluiască, iar vechilul a împușcat-o din gelozie. Trupul femeii nu a mai fost găsit, iar oamenii susțineau că ea s-ar fi transformat în strigoi. Portretul în mărime naturală al domnișoarei Christina, pictat de Mirea, îi fascinează pe musafiri, iar Egor își
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Ștefăneștii supt stăpănire dum[nealui] Costandin Păladi vel vo[rnic], au binevoit de au merimetisito cu toată cheltuiala dum[nealui] toată pe dinlăuntru căt și pe dinafară în zilele preînălțatului domn Miha[i]l Costand[in] Suțu V[oe]vod. Vechil lucrului au fost Ștefan Stărce și calfă Sandul 1794 iun”". În anul 1794 a fost construit turnul-clopotniță deasupra pridvorului bisericii. Acest lucru este atestat de prezența a două inscripții - pomelnic încastrate în zidul scării de acces spre etajul I al
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
că turma lui fusese mânată prin gard de câinele cel tânăr până la o groapă de var în care căzuseră și muriseră toate. În aceste condiții, e nevoit să se ducă să-și caute de lucru la târgul din Casterbridge ca vechil. Fiind ocolit de toți fermierii și obosit, adoarme într-o căruță care după un timp se pune în mișcare. În apropiere de Weatherbury, el se dă jos din căruță și observă că în curtea unei ferme luase foc un stog
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
incendiului și o întânește pe stăpâna fermei, care se întâmplă să fie chiar Batsheba Everdene. Aceasta îi propune să fie oier la ferma ei pe care o moștenise de la unchiul ei după moartea acestuia. În noaptea aceea, fata descoperă că vechilul ei Pennyways furase de la fermă cinci saci de orz și că una din slujnicele sale, Fanny Robin, dispăruse. Hotărăște să nu-și ia alt vechil și să conducă singură treburile fermei. De Sfântul Valentin, Batsheba îi trimite, fără vreo intenție
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
care o moștenise de la unchiul ei după moartea acestuia. În noaptea aceea, fata descoperă că vechilul ei Pennyways furase de la fermă cinci saci de orz și că una din slujnicele sale, Fanny Robin, dispăruse. Hotărăște să nu-și ia alt vechil și să conducă singură treburile fermei. De Sfântul Valentin, Batsheba îi trimite, fără vreo intenție serioasă, o felicitare fermierului Boldwood în care îi transmite ca o poruncă mesajul "Însoară-te cu mine." Aceasta produce mutații neașteptate în sufletul acestui celibatar
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
ministrului în care se explicau motivele pentru care Boldwood putea fi considerat nebun, el este condamnat la închisoare pe viață. La aproape un an de la aceste evenimente, Gabriel Oak îi comunică Batshebei dorința de a pleca din slujba ei ca vechil pentru a conduce ferma lui Boldwood rămasă fără stăpân și din cauza bârfelor cum că el ar vrea să se însoare cu ea. Ea îl convinge să nu plece și cei doi fac o nuntă foarte discretă.
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
care se arată că Nicolae Istrati s-a născut la 26 octombrie 1812 și a fost botezat la 30 octombrie, de preoții Bisericii Banu, nas fiindu-i clucerul Iordachi Ilschi. El a fost căsătorit cu Sevastia - fiica lui Ion Ciudin, vechil la spătarul Mihalachi Cantacuzino-Pașcanu-, cu care a avut doi băieți: Titus Istrati, magistrat și membru al Junimii, si Nicu, care a murit de o boală de piept, la vârsta de 16 ani. Rămas orfan, Nicolae Istrati s-a instruit că
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
de strămoșii săi din vechime, prințesa Kivi este o fiică a pădurii ce vorbește cu căprioarele, se împrietenește cu țărcile și face baie goală sub cascada Borzei, pădurarul Peceneaga este un om singuratic și sălbăticit, ce înțelege graiul animalelor, în timp ce vechilul Sofronie Leca pare adevăratul stăpân al locurilor. Aflat pe o poziție opusă, inginerul francez Antoine Bernard este reprezentantul civilizației occidentale care încearcă să distrugă mediul natural dătător de viață în numele unor binefacerii iluzorii. El consideră pădurea doar ca pe o
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
o lume rurală tradiționalistă, care viețuiește după reguli străvechi și respinge inovațiile modernității. Neamul românesc este în viziunea lui Mihail Sadoveanu un neam bătrân dotat cu o înțelepciune milenară, iar, după cum menționează autorul, până și calul șarg pe care umblă vechilul Sofronie Leca este "„coborâtor din harmasarii furați de geți de la Dariu, fiul lui Istaspe, riga persienilor”". Oamenii trăiesc de secole în comuniune cu natura și nu pot admite distrugerea acesteia. Pentru un pădurar ca Neculai Peceneaga pare de necrezut că
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
codru. Fiind un spațiu în care viețuiesc diferite animale și păsări și în care cresc arbori și plante cu puteri miraculoase, pădurea Borzei este considerată a fi un element viu al unei ordini naturale superioare, la fel ca și omul. Vechilul Sofronie Leca consideră că semnarea contractului de exploatare ar putea aduce grave prejudicii naturii și întregii comunități, afirmând că „are și Borza un drept” la existență de care nu s-a ținut seama. Agricultura se desfășoară după aceleași metode tradiționaliste
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
întregii comunități, afirmând că „are și Borza un drept” la existență de care nu s-a ținut seama. Agricultura se desfășoară după aceleași metode tradiționaliste, intervenția mașinilor fiind acceptată doar în ideea sporirii productivității. Metodele științifice moderne sunt respinse de vechilul Sofronie Leca ca inexacte, pe motiv că nimeni nu poate prevedea fenomenele meteorologice, evoluția geologică și chimică a solului sau influența fazelor lunii. Oamenii ce locuiesc în aceste locuri se conduc după legi proprii, moștenite prin tradiție, iar judecata stăpânirii
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
se află "„într-o întunecată adâncătură”". Locuitorii din satul Hangu"„mărginit de doi munți între care curge Bistrița”" (denumiți și hangani) sunt considerați cinstiți, liniștiți și domoli la vorbă, aceasta datorându-se faptului că se află pe moșiile cneazului Cantacuzino. Vechilul prințului trebuia să fie înștiințat de orice învoială ce se făcea între localnici, prințul fiind „în același timp și oblăduitorul, și privighetorul supușilor lui. [...] Prințul Cantacuzino e un fel de zeu tutelar al Ceahlăului. Cuvântul cneaz e rostit ca ceva
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
și Vasile Nițulescu. Este bazat pe romanul omonim scris de Duiliu Zamfirescu. Dinu Murguleț (Vasile Nițulescu) este un boier înglodat în datorii. După ce se sfătuiește cu soția sa (Eliza Petrăchescu) pune la cale nunta fiicei sale Tincuța (Cristina Nuțu) cu vechilul Tănase Sotirescu zis Scatiu (Victor Rebengiuc), deși nu putea să-l sufere, considerându-l un mitocan. În scurt timp Scatiu îi fură averea boierului și devine deputat. Dar căsnicia sa eșuează, mai mult Scatiu are de înfruntat o răscoală puternică
Tănase Scatiu (film) () [Corola-website/Science/330302_a_331631]
-
sau Manuc Bey (oficial - Complexul istorico-arhitectural Manuc Bey) este amplasat în orașul Hîncești din partea central-vestică a Republicii Moldova; și include următoarele edificii: Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Cădirea contesei, Castelul de vânătoare, Turnul de veghe, ș.a. Cu toate că conacul îi poartă numele, acesta însă, nu a fost ridicat de către diplomatul și negustorul de origine armeană Manuc Bei Mîrzaian, așa cum se vehiculează (el decedând la scurt timp după procurarea
Conacul lui Manuc Bei () [Corola-website/Science/331010_a_332339]
-
de grant privind restaurarea complexului istoric. Proiectul va fi aplicat pe parcursul anilor 2014-2015, și include un total de nouă edificii care urmează să fie renovate. Este vorba de Palatul „Manuc Bei”, care are 2 nivele, Clădirea contesei, Castelul vânătoresc, Casa vechilului, Turnul de veghe, Biserica armenească, fântâna arteziană, grajdurile și trecerile subterane care încep din apropierea Conacului și se extind sub tot orașul Hîncești.
Conacul lui Manuc Bei () [Corola-website/Science/331010_a_332339]
-
bogată sau una dezastruoasă). Ultimul fiu, serdarul Toader Sion, a fost, alături de Gheorghe, unul din semnatarii lucrării "Prințipiile noastre pentru reformarea patriei". Paharnicul Sion (paharnic = rang de boierie, boier de Divan) a fost copist la vistierie, ceauș, staroste la Focșani, vechil de staroste la Putna, președinte al Eforiei din Focșani în 1842, unde se stabilise de mult în casele de zestre ale soției sale, Eufrosina (Evfrosina), fata banului Toma Stamatin. După Gheorghe Ungureanu, familia Sion descindea dintr-o veche familie de
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
că s-a născut evreu", tocmai publicase Secolul nostru cel de toate zilele, în care, printre altele, spunea ce importantă a fost pentru el, în Brașovul anului '44, distanța de câțiva kilometri care a separat viața de moarte: evreii din Vechilul Regat erau persecutați în continuare, dar "au scăpat de Auschwitz-ul", care i-a înghițit însă pe cei din Transilvania de Nord. Al doilea dintre participanții la această întâlnire știa "ce pățise și câte pătimise Lustig". Oricum, toți trei citiserăm între
Oliver Lustig sau a trăi la Auschwitz și a gândi despre fenomenul Auschwitz by Prof. univ. Vasile Morar () [Corola-website/Journalistic/105580_a_106872]