297 matches
-
moment, negocierile de aderare cu aceste țări. Înainte de toate, NATO și-ar încălca grav acea condiție fundamentală, de care am amintit mai sus, pusă oricărei țări care vrea să adere: să nu aibă conflicte interne și externe, mai precis, cu vecinii. Dacă Alianța ar accepta un compromis în cazul de față, ar urma, în mod sigur, și altele, și nimeni nu știe unde s-ar ajunge. Georgia și Ucraina sunt departe de a îndeplini această condiție esențială. Georgia are două regiuni
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe Saakașvili vor în NATO, ceilalți, nu. Repet, ar fi o greșeală "invitarea" Georgiei la Summit-ul de la București. "Invitarea" Ucrainei ar fi o altă greșeală. Nici aceasta nu are liniște în interior, și nu-i lipsesc nici litigiile cu vecinii. Să ne amintim că acest stat foarte tânăr 1991 a fost principalul profitor al Pactului Ribbentrop-Molotov. Apoi, a primit "cadouri" teritoriale de la vechiul guvern imperial (sovietic) care, cu timpul, se dovedesc a fi un fel de mere otrăvite. Mă gândesc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a funcționat întotdeauna. Conflictul dintre Stalin și Tito, dintre anii 1948 și 1953, nu a fost unul între ruși și sârbi, ci a avut o natură ideologică și chiar personală. Serbia, de-a lungul istoriei, a avut multe necazuri cu vecinii. Dar și vecinii cu ea. În Evul Mediu, când Serbia creștea, o făcea pe seama Bulgariei, a Bizanțului, a Croației sau a Ungariei. Și viceversa. Numai cu Valahia și, ulterior, cu România Serbia nu a fost, niciodată, în război. Este adevărat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ungurești: Pericolul turcesc era numai întrezărit, dar cel valah bătea puternic la porțile de răsărit ale Ungariei. Muntenia ajunsese în faza de dezvoltare și organizare când nu mai tolera amestecul Ungariei nici în treburile sale interne, nici în relațiile cu vecinii. Ungurii din Țara Bârsei apar în arena istoriei tocmai în timpul acestor lupte, când regii Ungariei nu mai aveau nici o încredere în Românii din satele de la granițele Ardealului. În anul 1366, regele Ludovic se hotărî să examineze și să regleze din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
iarăși va fi ud. Nu-i nimic. Mergem la întors! mi-am dat eu cu părerea... Vecinii noștri În toată viața lor, părinții mei se conduceau după principiul, că trebuie să te comporți bine cu toată lumea și-n special, cu vecinii. Ei ne sunt mai aproape ca neamurile și oricând ne putem ajuta. Și-apoi, așa e și frumos să fii mereu bun cu semenii tăi, cum ne învață și biblia, cartea sfinților. De multe ori îl auzeam pe tata rostind
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
săvârșit răpăosatul Miron Barnovschi vodă, acesta sat, neavând noi putință să-i folosim de multe nevoi ce simtu pre țară, au tot Îmblat vecinii Închinându-să pre la boiari și pre la turcii carii au fost iazagii domnești. Și iarăș(i) vecinii dintr-acesta sat, din Căpotești, fiind moșii și părinții lor și ei direpți vecini dumisale păharnicului Apostolachi din satul său din Frénciuci, și n-au fugit de acolo, din Frénciuci, În sat În Căpotești, de au lăcuit tot acolo. Deci
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
acest sens, dar fără nici un rezultat. Interesați de o alianță cu domnul Moldovei, ei au trimis un sol cu bucăți de stofă scumpă pentru Ștefan, cerându-i să dea informații despre puterea militară a Moldovei și despre relațiile acesteia cu vecinii. Nu uitau să-i recomande solului că Ștefan datora Serenissimei 200 de ducați și, dacă era cu putință să scoată ceva, nu era rău !? Valea Albă Bătăliile decisive pentru soarta Europei s-au dat în secolul al XV-lea în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o casă, între timp luaseră o casă în Iași și încă ei nu veniseră..., nu se pensionaseră ș-am folosit-o eu, după care m-am dus la bloc ș-o venit ei. R. A.: - Cum erau vecinii dumneavoastră ? C. G.: - Vecinii ? Rude. Da, foarte buni vecini, pentru că casa o luaseră ei, era de la o rudă, de la sora lui taică-meu și, evident, ne-am împăcat foarte bine. R. A.: - În timpul cât ați lucrat la Nicolina, ce meserie ați practicat și în ce
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
familiei, au tăiat arma cu aparatul de sudură în bucăți, pe care le-au îngropat în locuri secrete diferite, pentru a nu cădea "în mâinile colecționarilor". La înmormântare au fost prezenți circa 50 de apropiați Mary, cei trei fii și vecinii din Sun Valey! În aceeași zi, Radio Cuba avea să anunțe:" A murit un prieten al Cubei!" Sinucidere sau accident, doua ipoteze neelucidate nici până azi. Mai mult ca sigur sinucidere. Papa, cel atât de viu, nu putea să suporte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
forului tutelar (Centrala din București). Am încercat să fac o excursie pe cont propriu în Bulgaria (țară socialistă) ca să vizitez o expoziție Leonardo da Vinci, trei zile prin intermediul Automobil Clubului Român, dar după îndelungate cercetări, discuții secrete cu rudele, cu vecinii, cu colegii de serviciu, am primit refuzul oficial „negativ”, fără nici o explicație și fără dreptul de a întreba de ce. Aveam la dosar niște „tinichele” grele, eram vizat de condamnări pentru semnarea multor acte false (fusesem obligat) și eram total scârbit
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vitelor și a oilor, vînătoarea și banditismul, acolo unde acesta dădea rezultate profitabile. Unitatea socială și politică de bază era tribul, care era la rîndul lui alcătuit din clanuri. Tribul, unit prin legături de familie și prin permanente certuri cu vecinii, deținea controlul asupra pășunilor și a ținuturilor împădurite, care erau proprietatea obștii. Alături de Albania învecinată, Muntenegrul era probabil cea mai primitivă regiune din Balcani, dacă nu chiar din întreaga Europă. S-a apreciat că în prima jumătate a secolului al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mi-a întins mâna să-mi ofere sprijin. Mama s-a speriat atunci, dar ca de fiecare dată când s-au ivit probleme în privința noastră a copiilor, a gestionat cu maximă eleganță incidentele și nu a creat discuții sterile cu vecinii. Era ceva din ținuta bunicii Maia, dar și a bunicii Floarea, ceva ce te făcea să te retragi în liniștea odăii tale și să reflectezi profund, gândindu-te că un simplu joc nevinovat al copiilor ar fi putut demola o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în sus și au început să se privească pieziș unii pe alții, s-a declanșat fenomenul. Când locatarii dintr-un bloc caută cu coada ochiului unii la alții, fenomenul care se declanșează e că toți descoperă ce mutre odioase au vecinii. Până să se întrebe care dintre ei e odiosul turnător, li se părea că toți aveau exact mutrele pe care trebuia să le aibă niște oameni de treabă. Și, deodată, toți aveau figuri extrem de dubioase. Că se găseau cam sluți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
2005). Colegul și amicul meu tunisian Mehdi, cel cu care mă întâlnesc în fiecare dimineață în bucătăria comună (el vine de la rugăciunea matinală, eu de la Sfântul Ibric de cafea), mă trage deoparte pentru a-mi spune că are probleme cu vecinii. Colegul lui de cameră, un atlet negru din echipa Universității Laval, face zgomot cu o fată, după cum îmi mărturisește sfios. Și unde sunt problemele tale ? îl întreb ca unul pe care nu-l mai miră absolut nimic din desfășurarea vieții
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
timp am gândit că nu sunt corect retribuit și întrucât în balada "Miorița" ciobanul moldovean era cotat drept "cel mai ortoman", am găsit o modalitate de a-mi rotunji veniturile. La berbecul nostru de rasă, veneau pentru anumite prestații "specifice" vecinii care aveau oi, serviciile fiind plătite corespunzător. Când plecam cu turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul îl dotase cu un șorț, care-l făcea inoperabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acest context pe cei care s-au ocupat de excelenta organizare a Summitului NATO de la București. Deocamdată însă, România, membră NATO și UE, este într-o criză acută de idei în politica externă și de contacte la nivel înalt, cu vecinii stăm cum stăm, nu ne mai întreabă nimeni cum să se rezolve situația din Orient, chinezii și rușii și-au soluționat problemele teritoriale fără "bunele noastre oficii", Marea Neagra tot lighean rusesc, Tezaurul e tot la Moscova, bunurile românești de la Muntele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și bun la suflet, o repeta cu năduf. Spunea moș Dumitru: „Într-o vară a început să scadă numărul găinilor din coteț. Nu erau nici pene nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. Într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Constantin, Popescu Nae, Chihaia, familia Froicu și familia Țurcanu și învățători noi ca Șancariuc Ștefan, Gavril Gheorghe, Anton Elisabeta, Hrenciuc Maria și alți. În urma ședințelor de la raion, ca și vizita celor de la regiunea Suceava, care arătau succesele de la Roma, Darabani, vecinii: Todireni, Iurești. Maxim, director și vicepreședinte al Sfatului popular, hotărăște tuturor cadrelor care posedă suprafețe de pământ să se înscrie în C.A.P. „de nu, să-și dea demisia! Ori țăran, ori cadru didactic”, aici aluzii la trei, patru cadre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Constantin, Popescu Nae, Chihaia, familia Froicu și familia Țurcanu și învățători noi ca Șancariuc Ștefan, Gavril Gheorghe, Anton Elisabeta, Hrenciuc Maria și alți. În urma ședințelor de la raion, ca și vizita celor de la regiunea Suceava, care arătau succesele de la Roma, Darabani, vecinii: Todireni, Iurești. Maxim, director și vicepreședinte al Sfatului popular, hotărăște tuturor cadrelor care posedă suprafețe de pământ să se înscrie în C.A.P. „de nu, să-și dea demisia! Ori țăran, ori cadru didactic”, aici aluzii la trei, patru cadre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de afaceri și-acum n-au timp, fie pur și simplu nu mai sînt. în schimb, moartea Zoei Ceaușescu a fost tratată abundent. Povestea bolii, epopeea însingurării matematicienei, imaginile cu cîinii (Corbu și Șarona au urmași în timp), interviurile cu vecinii. Cîteva zile, bătrînii care azi nu se ajung cu pensia, deși și-au lăsat sudoarea în cîmpul muncii socialiste, își tîrîiau sacoșele goale prin hypermarketuri îngăimînd un „S-a dus, săraca, mult a suferit“. S-a dus, Dumnezeu s-o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și bun la suflet, o repeta cu năduf. Spunea moș Dumitru: „într-o vară a început să scadă numărul găinilor din coteț. Nu erau nici pene nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
unui nou post. Fiecare dintre noi cunoaște senzația neplăcută provocată de incapacitatea de a formula întrebarea potrivită, la momentul oportun. Să luăm cazul acelui bărbat care, după cum ne-a relatat, a făcut mari eforturi pentru a intra în vorbă cu vecinii. "Eu am încercat, zău că am încercat. Le-am pus o întrebare, dar nu prea mi-au răspuns. Așa că le-am pus alta. Și apoi alta. După o vreme mă simțeam ca un agent FBI care interoghează niște suspecți și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
30 și ceva. Deci, totdeauna aveam oameni Între noi, și de la oricare puteai să Înveți ceva. O altă activitate a mea era legătura cu celelalte celule: devenisem specialistul În TFF, În Morse. Legătura o luam cu cei de lângă noi, cu vecinii, prin perete și calorifer, dar ajunsesem la o asemenea performanță, Încât, după două-trei litere din cuvânt, dădeam semnul, linioara, că „treci mai departe, că am Înțeles cuvântul”. Aveam calorifer, țeava de calorifer cu care comunicam, eu eram la etajul 3
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
limită capacitățile adaptative ale persoanei. Uneori, simultaneitatea în acțiunea a doi sau mai mulți stimuli, cărora, luați izolat, persoana ar putea să le facă față, poate spori stresul. Când sunt probleme la locul de muncă, dificultăți cu copiii, dificultăți cu vecinii, o perioadă de teze, examene etc., reacția va construi un sindrom general de adaptare (stres), care dacă se prelungește dincolo de resursele persoanei poate genera nevroză. Reacțiile de stres se intensifică atunci când stimulul apare pe un fundal de nesatisfacere a trebuințelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vor veni după noi/ Această viață de apoi/ De frig de foame și amar/ Așa trecea timpul la noi/ Cu grijă la ziua de mâine/ Căci nu aveam cu ce lua o pâine.// Era mai greu de sărbători/ Când toți vecinii dimprejur/ Se pregăteau pentru Crăciun/ Dar gândul nostru nu mergea departe/ Noi ne gândeam numai la moarte/ În mintea mea de copil/ Nu înțelegeam acest exil// Și, Doamne! Cu ce am greșit/ De-am suferit așa cumplit!?!/ Și-acum în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]