435,318 matches
-
a marcat, în mod oficial, la 23 august 1994, recunoașterea rolului jucat de rege cu 50 de ani în urmă. Monitorul Oficial al Congresului a publicat în deschiderea să decretul de decorare a monarhului de către președintele Truman. Evenimentul a fost văzut ca având semnificația unei duble recunoașteri de către SUA33. Mai mult, istoricul Ivor Porter 34 a relatat că, în ciuda piedicilor puse de către autoritățile române, recunoașterea meritelor Regelui pentru victoria Aliaților, s-a produs și în mai 1995, prin invitarea acestuia la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o profundă dimensiune caracterologica, morală, etică, principiala. Problemă Basarabiei este un pentru Mihai I o chestiune grav, o nedreptate a istoriei, o consecință care demonstrează încă faptul că multe dintre nedreptățile, abuzurile și fărădelegile sovieticilor au rămas în picioare. Regele vede în continuare o urgență din condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, ca o formă de reîntregire a Europei. Independența republicii Moldova este inițial negata, dezavuata, existentă a "două românii" este respinsă. Ulterior, pozițiile monarhului se nuanțează. Raporturile cu Uniunea Europeană dau, din perspectiva lui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Moldova este inițial negata, dezavuata, existentă a "două românii" este respinsă. Ulterior, pozițiile monarhului se nuanțează. Raporturile cu Uniunea Europeană dau, din perspectiva lui Mihai I, măsura adevăratului drum firesc, normal al viitorului fostei provincii românești. Cu toate acestea, regele nu vede cu ochi buni relația privilegiată a Federației Ruse cu UE. "Dosarul Moldova" rămâne pentru Mihai I o ipostaziere perfectă a politicii nefaste a Occidentului față de Europa de Est. A doua tema este percepția unei dimensiuni spațiale, geografice. Actul de la 23 August și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Vălenaș, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994, p. 7. 3 Pentru o analiză a acestora, vezi Alexandru Muraru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Nicolae Rădescu și a lui Constantin Vișoianu. În a doua parte anilor `60, CNR își va înceta activitatea în primul rând din cauza implicării Securității. (Cf. Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 118-119; pentru detalii legate de tentativa de reorganizare a CNR, vezi Armând Goșu, "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55). 6 Mircea Ciobanu, Nimic fără Dumnezeu:NoiConvorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1992, p. 10. 7 Ibidem
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Humanitas, București, 1992, p. 10. 7 Ibidem, p. 19; Potrivit altor surse, noul guvern din exil, născut în 1948, a fost, după discursul celebru al lui Churchill din Fulton (Missouri), recunoscut de către autoritățile americane din timpul administrațiilor Truman și Eisenhower (Vezi spre exemplu Victor Neumann, "Laudațio", în Principele Radu al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011, pp. 210-219). 8 Ibidem, p. 52. 9 Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 66-67. 10 Ibidem, pp. 91, 106, 108, 121
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
21 Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., pp. 317-347. 22 Idem, Nimic fără Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., p. 151. 23 Pentru detalii și pentru o amplă descriere a acestui fenomen vezi Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015, pp. 78-96. 24 "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai", Revista 22, anul I
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
București, 2004, p. 213; Ion Mamina, Regalitatea în România, Compania, București, 2004, pp. 176-179; Keith Hitchins, Românii: 1866-1947, trad. de Delia Răzdolescu, Humanitas, București, 2004, pp. 569-570 ș.a. 28 Liviu Vălenaș, op. cît., p. 46. 29 Ibidem, pp. 52-53. 30 Vezi în acest sens, spre exemplu, "Mesaj adresat de regele Mihai Țării, cu ocazia împlinirii a 46 de ani de la actul de la 23 august 1944", în Liviu Vălenaș, op.cit, pp. 302-308. 31 Ibidem. 32 Maria Bucur, Heroes and Victims: Remembering
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ocazia împlinirii a 46 de ani de la actul de la 23 august 1944", în Liviu Vălenaș, op.cit, pp. 302-308. 31 Ibidem. 32 Maria Bucur, Heroes and Victims: Remembering War în Twentieth-Century România, Indiană University Press, Bloomington, 2009, pp. 232-234. 33 Vezi facsimilul în Andrei Bădin, "Congresul Statelor Unite omagiază rolul Regelui Mihai în înfrângerea Germaniei naziste", România Liberă, Serie nouă - nr. 1357, 12 septembrie 1994, p. 3. 34 Ivor Porter, "Un mare dar de la Dumnezeu" în Principele Radu al României (ed.), op.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
întoarce mereu: cadrul constituțional și dialogul autentic" ("When managing any crisis or unexpected political events, there are always two fundamental landmarks we can always go back to and rely on: the Constituțional framework and authentic dialogue") Domnule Președinte, cum este văzută astăzi România de către partenerii ei străini după tragedia de la "Colectiv"? Măcinată de corupție, copleșită de ineficientă sistemului politic și administrativ, cu un guvern înlăturat de presiunea străzii, este România în continuare un partener de încredere pentru UE, NATO, SUA și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu energie în toate aceste direcții. Țara noastră este, fără nicio îndoială, o ancoră de stabilitate în regiune și un partener solid al statelor vecine - Republică Moldova și Ucraina - în calea lor spre Europa. Sperăm că toți cetățenii Moldovei să vadă la rândul lor în România un partener de încredere, loial și de lungă durată. Cum ați caracteriza foarte pe scurt primul an de mandat? A fost un an dificil, cu multe provocări, cu o dinamică destul de complicată și în plan
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
centralizarea se face o revoluție la fiecare 15 sau 20 de ani"17. În 1876, Nicolae Blaremberg definește politică aventuroasa cu un termen englezesc (steeplechase): Fiind date evenimentele, fiind dată acea tendința cunoscută și generală, mi-e teamă să nu vedem deodată stabilindu-se un fel de concurență între diferiții noștri oameni politici, un fel de steeple șes în sensul unei politice aventuroase, astfel încât care de care sa supraliciteze asupra exagerațiunilor celuilalt, spre a dovedi că e omul situațiunii, fără preocuparea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
coroanei etc. Deși poate fi considerată și că o formă de precauție electorală, opțiunea pentru discursivizarea unor chestiuni abstracte, precum regimul constituțional sau protocolul parlamentar se justifică, fără îndoială, si in precară alfabetizare politică a elitelor conducătoare. Maiorescu însuși se vede nevoit să suporte acidă ironie a lui Delavrancea, care observa tendința liderului junimist de a ridica discuția concretă la înălțimea "gândirii filosoficești"22. Semnalată că patologie a discursului public la începutul secolului al XX-lea, "politicianismul"23, "limbuția"24 sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și privată să se fi schimbat mai repede și mai desăvârșit decât la noi și mai ales în care orice urmă a unui trecut, relativ foarte apropiet, să se fi strâns atât de complect și de răpede de la noi". 3 Vezi ritualul investiturii domnilor fanarioți în Nicolae Suțu, op. cît., pp. 63-68. 4 Vezi Roxana Patraș, "Consecventă doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin & Daniel Șandru (coord.), Repere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
noi și mai ales în care orice urmă a unui trecut, relativ foarte apropiet, să se fi strâns atât de complect și de răpede de la noi". 3 Vezi ritualul investiturii domnilor fanarioți în Nicolae Suțu, op. cît., pp. 63-68. 4 Vezi Roxana Patraș, "Consecventă doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin & Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura ProUniversitaria, București, 2015, pp. 183-218. 5 Lucian Blaga, Spațiul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dacia, 1986; Dumitru Vitcu, Modernizare și construcție statală în România. Rolul factorului alogen, Iași, Junimea, 2002; idem, Lumea românească și Balcanii în reportajele corespondenților americani de război, Iași, Junimea, 2005; idem, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe-divergențe, Editura Albatros, București, 2000. 7 Vezi Valeriu Florin Dobrinescu, Anglia și România între anii 1939-1947, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992; idem, Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010); Marusia Cîrstea (coord.), Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar putea fi tradusă prin "alfabetizare politică", "educație politică", "lecturabilitate politică" sau chiar prin "literație politică". Cu toate că sună destul de stângaci în limba română, pentru studiul de față am optat să folosim prima variantă și să sacrificam deocamdată subtilitățile traductologice. 9 Vezi lucrări precum cele semnate de Angus Campbell, Philip E. Converse et alii (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960; Philip E. Converse, The nature of belief systems în mass publics, în David E. Apter (ed.), Ideology and Discontent, Freepress, Glencoe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rămâne inaccesibila prin prisma faptului că propria noastră constituție intelectuală este configurata în acest fel și nu în altul. Kant nici nu insistă de altfel prea mult asupra lucrului în sine, concentrându-se asupra a ceea ce putem cunoaște efectiv: pentru că vedem, simțim, mirosim, reacționăm în anumite feluri, si nu în altele - cunoaștem numai în funcție de cum suntem alcătuiți, fizic și mental deopotrivă 12. Acest tip de cunoaștere, axat nu pe obiecte, ci pe modul nostru de a ni le face inteligibile, este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
estența, ființa în sine și pentru sine, umanitatea care își devine sieși scop și care înaintează permanent, chiar dacă încet și cu reculuri, pe calea rațiunii. Intelectul este deci finitul, particularul, limitativul, negativul. Iar "Cine este împotmolit într-o particularitate nu vede în alții decât particularități"36. Intelectul este o astfel de particularitate incapabilă să vadă și să treacă dincolo de sine pentru a avea acces la realitate că proces, nu ca abstracție fixă, goală și lipsită de viață. Intelectul este individul incapabil
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care înaintează permanent, chiar dacă încet și cu reculuri, pe calea rațiunii. Intelectul este deci finitul, particularul, limitativul, negativul. Iar "Cine este împotmolit într-o particularitate nu vede în alții decât particularități"36. Intelectul este o astfel de particularitate incapabilă să vadă și să treacă dincolo de sine pentru a avea acces la realitate că proces, nu ca abstracție fixă, goală și lipsită de viață. Intelectul este individul incapabil de a înțelege altceva decât fenomenul, incapabil de a se identifică cu și de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
această suprimare a simplității sale, depășită că o lipsă și o unilateralitate, să se desăvârșească în chip real, devenind întregul - a cărui posibilitate el doar o conținea la început"57. Celebra dialectica stăpân-sclav, dialectica însemnând pentru Hegel, așa cum urmează să vedem, o succesiune de momente contradictorii care nu au sens și realitate neapărat în prezent, cât mai degrabă în viitor, ca posibilitate realizată, dezvoltată de acesta în Fenomenologia Spiritului și constând în nevoia de recunoaștere a fiecărei ființe umane, nevoie care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
demonstrată după metodă geometrica), traducere de S. Katz, Editura Antet XX Press, București, 1993, p. 76. 3 Immanuel Kant, Critică rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar și Elenă Moisuc, Editura Științifică, București, 1969, p. 283. 4 Ibidem, pp. 299-300, 363-460. Vezi și Manfred Kühn, Kant. O biografie, traducere de Cornelia Eșianu și Delia Eșian, Editura Polirom, Iași, 2009, p. 214. 5 Ibidem, pp. 65-80, 215. 6 Idem, Prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea înfățișa drept știință, traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
traducere de Mircea Flonta și Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 92. Subl. în orig. 7 Idem, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972, p. 71. 8 Idem, Critică rațiunii pure, p. 213. Vezi și Immanuel Kant, Scrieri moral-politice, traducere de Rodica Croitoru, Editura Științifică, București, 1991, pp. 278-279. 9 Ibidem, Critică rațiunii pure, p. 110 10 Ibidem, p. 155. 11 Idem, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Enciclopedica, București, 1981, pp. 272-274; Idem, Scrieri moral-politice, op. cît., p. 437. 16 Idem, Critică rațiunii practice, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972, pp. 176, 183-186, 204, 213-216, 252. 17 Idem, Critică rațiunii pure, p. 510, 527. 18 Vezi Kühn, Kant. O biografie, op. cît., p. 221. 19 Viorel Colțescu, Immanuel Kant. O introducere în filosofia critică, Editura de Vest, Timișoara, 1999, p. 101. 20 Idem, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Știința Logicii, op. cît., pp. 521, 537. 39 Ibidem, pp. 542-544, 567; Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 289. 40 Hegel, Filozofia spiritului, p. 128. 41 Idem, Logică, op. cît., p. 80. 42 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 425-426. Vezi și Herbert Marcuse, Reason and Revolution. Hegel and the Rise of Social Theory, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1955, p. 124. 43 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 149. 44 Ibidem, pp. 137-138. 45 Idem, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]