KorAP: Find »[drukola/base=vedic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...16 >

399 matches

Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808

cunoaște ființa supremă cunoaște skambha" (Atharva Veda, X, 8,43). Sesizăm efortul de izolare a realității ultime: brahman este recunoscut ca Stâlp al Universului, suport, temelie și termenul pratisțhă, care exprimă toate aceste noțiuni, e amplu folosit încă în textele vedice. Brahmanul se identifică cu brahman, pentru că cunoaște structura și originea Universului, pentru că cunoaște Cuvântul care exprimă toate acestea; căci Văc, Logosul, poate transforma orice persoană în brahman (încă din Rig Veda, X, 125,5). "Nașterea unui brahman este o încarnare

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
de pe acum asigurată. 22 Cf. L. Silburn, op. Cit., pp. 104 sq. 23 Vezi M. Hiade, L" Yoga, pp. 125 sq. Cf. alte texte în J. Gonda, Notes on Brahman, p. 52. India înainte de Gautama Buddha corelația macrocosm-microcosm, bază a speculației vedice, dezvăluie acum omologia dintre divinitățile cosmice și cele din corpul omenesc (cf. Aitareya Aranyaka, 1,3,8; H, l, 2; III, l, l etc.). Prin urmare, "interiorizarea sacrificiului (cf. § 78) permite adresarea ofrandelor atât zeilor "interiori" cât și zeilor "exteriori

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
prin termeni care înseamnă "căldură", "arșiță", "fierbințeală". Am reamintit acestea pentru a scoate în relief arhaismul și răspândirea considerabilă a rigorilor de tip tapas. Acest lucru nu presupune deloc o origine anaryană a ascezei indiene, Indo-europenii și mai ales indienii vedici, moșteniseră tehnici preistorice pe care le-au valorizat în mod diferit. Precizăm de pe acum că, în nici o altă parte, "încălzirea" ritualică nu a atins măsura pe care avea să o cunoască tapas-ul în India, din cele mai vechi timpuri până

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
177 sq. Esențialmente, tapas-ul se efectuează prin post, statul pe lângă foc, sau statul în soare, mai rar prin absorbția unor droguri. Dar "încălzirea" se obține, de asemenea, prin reținerea respirației, fapt ce deschide drumul către o îndrăzneață omologare a ritualului vedic cu practicile Yoga. Această omologare a fost făcută posibilă mai ales prin speculațiile Brahmanelor pe tema sacrificiului. Sacrificiul și tapas au fost asimilate foarte devreme. Se afirmă că zeii au dobândit imortalitatea nu doar prin sacrificiu (§ 76), ci și prin

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
omologare a fost făcută posibilă mai ales prin speculațiile Brahmanelor pe tema sacrificiului. Sacrificiul și tapas au fost asimilate foarte devreme. Se afirmă că zeii au dobândit imortalitatea nu doar prin sacrificiu (§ 76), ci și prin asceză. Dacă în cultul vedic se oferă zeilor soma, unt topit și focul sacru, în practica ascetică li se oferă un "sacrificiu interior", în care funcțiile fiziologice se substituie libațiilor și obiectelor rituale. Respirația este adesea identificată cu o "libație neîntreruptă"27. Se vorbește despre

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
metafizică a Upanișadelor, cât și asceza (tapas) și tehnica yogică. Această dialectică susceptibilă de a descoperi nenumărate omologii, asimilări și corespondențe dintre diverse planuri ale experienței umane (fiziologie, psihologie, activitate ritualăf simbolizare, "experimentare mistică" etc.) era activă încă din epoca vedică, dacă nu încă mal de mult, din protoistoria indo-europeană. Dar ea va fi chemată să joace un rol considerabil 27 într-adevăr, "atâta vreme cât vorbește, omul nu poate respira; și își jertfește atunci respirația sa cuvântului; atâta vreme cât respiră, el nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
în momente de criză religioasă și metafizică, adică atunci când un sistem tradițional sfârșește prin a-și pierde validitatea și lumea sa de valori se prăbușește. 79. Asceți și extatici: "WIW/M", "vrătya" Dacă austeritățile rituale fac parte integrantă din cultul vedic, nu trebuie pierdută din vedere prezența altor tipuri de asceți și extatici amintiți doar în treacăt în textele vechi. Unii dintre acești asceți și extatici trăiau în marginea societății ariene fără ca prin aceasta să fie considerați "eretici". Dar existau și

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
fără ca prin aceasta să fie considerați "eretici". Dar existau și alții care pot fi considerați străini, deși este practic imposibil de stabilit dacă aparțineau păturilor aborigene sau doar reflectau concepții religioase ale anumitor triburi ariene care evoluau la periferia tradiției vedice. Astfel un imn din Rig Veda (X, 136) vorbește de un ascet (muni) cu păr lung (kesiri), îmbrăcat în "jeg", "încins cu cingătoare de vânt" (cu alte cuvinte, gol) și "în care intră zeii". El exclamă: "în beția extazului noi

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
și un arc neîncordat. Aduceau sacrificii într-un car tras de un cal și un catâr. 30 Vezi referințele la texte și bibliografia în M. Eliade, Le Yoga, pp. 111 sq. împreunarea sexuală avea un rol important în anumite ritualuri vedice (cf. Asvamedhd). Trebuie să facem deosebire între împreunarea conjugală considerată ca o bierogamie 31, și împreunarea sexuală de tip orgiastic având drept scop fie fecunditatea universală, fie săvârșirea unei "apărări magice"32, în ambele cazuri, totuși este vorba de rituri

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
o criză de profunzime în religia tradițională. E foarte probabil ca această criză să se fî declanșat ca urmare a speculațiilor brahmanice în jurul sacrificiului. 80. Upanișadele și căutările rși-lor: cum să ne eliberăm de "roadele" actelor noastre în Brahmana, zeii vedici au fost radical devalorizați în folosul lui Prăjăpati. Autorii Upanișadelor prelungesc și desăvârșesc acest proces. Dar ei merg și mai departe: nu șovăie să devalorizeze atotputerea sacrificiului. Unele texte upanișadice afirmă că fără o meditație asupra lui ătman sacrificiul nu

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
doar în Upanișade. Cât privește doctrina, nu-i știm "originea". S-a încercat în van să se explice credința în transmigrația sufletului prin influența elementelor anariene. Oricum ar fi, această descoperire a impus o viziune pesimistă asupra existenței. Idealul omului vedic - să trăiască 100 de ani etc. - Se dovedește perimat, în ea însăși, viața nu reprezintă necesarmente "răul", cu condiția să o utilizeze ca un mijloc de a se elibera de legăturile lui karman. Singurul scop demn de un înțelept este

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
este Brahman. Plecând 34 Adică Upaniyadele în proză, Brihadăranyaka, Cliândogya. Aitareva, Kausltaki, Taittirlya. Ele au fost probabil redactate între 800-500 î. Hr. 35 Nu trebuie să uităm totuși că f^i-i Upanișade lor sunt urmașii "văzătorilor" și poeților-filosofi din epoca vedică. Dintr-un anumit punct de vedere se poate spune că intuițiile centrale ale Upanișadelor se "! Sesc deja, într-o formă nesistematică, în Vede. Astfel, de pildă, echivalența "spirit" = "zeu" = "real" = "lumină". Cf. J. Gonda, The Vision ofthe Vedic Poets, pp.

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
din epoca vedică. Dintr-un anumit punct de vedere se poate spune că intuițiile centrale ale Upanișadelor se "! Sesc deja, într-o formă nesistematică, în Vede. Astfel, de pildă, echivalența "spirit" = "zeu" = "real" = "lumină". Cf. J. Gonda, The Vision ofthe Vedic Poets, pp. 40 sq., 272 sq. India înainte de Gauâama Buddha din viață, voi intra în ci"36. Yajnavalkya vorbește, și ea, despre "cel care locuiește în pământ, dar pe care pământul nu-1 cunoaște, al cărui trup este pământul și care

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
și nu un lanț de "raționamente". Sesizarea Sinelui propriu se însoțește de experimentarea "luminii interioare" (antah-jyotih), și lumina este imaginea prin excelență atât lui ătman cât și a lui Brahman. Este vorba, desigur, de o tradiție veche, deoarece, din timpurile vedice, Soarele sau Lumina sunt considerate epifanii ale Ființei, ale Spiritului, nemuririi și procrcației. După Rig Veda (I, 115, 1), Soarele este Viața sau ătman - Șinele - oricărui lucru 38. Cei care au băut soma devin nemuritori, ajung la Lumină și îi

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
mistice (ihid., III, 13,8). 40 La fel în Mundaka Up. (II, 2, 10), Brahman este "pur, lumină a luminilor". Vezi alte exemple în studiul nostru, "Spirit, Light and Seed", pp. 4 sq., și în J. Gonda, The vixion oflhe Vedic Poets, pp. 270 sq. 82. Cele două modalități ale lui Brahman și misterul Iui ătman, "captiv" în Materie Identitatea ătman-Brahman, percepută experimental în "lumina interioară", îl ajută pe să descifreze misterul Creației și, totodată, propriul său mod de existență. Deoarece

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Caracterul său uranian este confirmat prin suveranitatea sa și prin nenumăratele sale hierogamii cu diferite zeițe chtonicne. Totuși, exceptând numele și suveranitatea (cucerită, de altfel, prin lupte dure), Zeus nu seamănă cu vechii zei indo-europeni ai cerului, de pildă, Dyaus vedic. Nu numai că nu e creatorul Universului, dar el nu aparține nici măcar grupului de divinități grecești primordiale. Într-adevăr, după Hesiod, la început nu exista decât Chaos (Hăul), din care au apărut Gaia (Pământul) "cu coapsele largi" și Eros. Apoi

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
târzii, putând să reflecte influențe străine (centrasiatice sau derivând din sincretismul elenistic, în special din religiile de Mistere)12. Se poate admite că lui Zarathustra îi erau familiare tehnicile șamanice indo-iraniene (cunoscute de altfel de către sciți și de indienii epocii vedice), și nu vedem de ce s-ar suspecta tradiția explicând extazul prin intermediul cânepei, al lui Vistaspa. Dar extazele și viziunile atestate în găthă și, în altă parte, în Avesta, nu prezintă o structură șamanică. Patosul vizionar al lui Zarathustra îl apropie

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
descoperă și în același timp construiește structurile lumii și universul corelativ al valorilor. Din acest punct de vedere, se poate compara efortul speculativ al lui Zarathustra cu meditațiile și descoperirile înțelepților evocate în Upanișade, meditații care au transformat radical concepțiile vedice despre lume și existența umană (§ 80). Dar comparația cu rsi-i Upanișadelor devine și mai convingătoare dacă se observă caracterul inițiatic și eshatalogic al "înțelepciunii" mazdeene. Desigur, fiind o religie personală (ca și vedismul și brahmanismul), mazdeismul permitea dezvoltarea unei dimensiuni

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Magus îl vor evoca filosofii Renașterii italiene, în fine, reflexe ale celui mai frumos mit al său se regăsesc în Faust-ul lui Goethe. 105. Religia Ahemenizilor Opoziția dintre Ahură Mazda și dacva se preciza deja în epoca indo-iraniană, întrucât India vedică îi opunea pe devi asurilor. Cu deosebirea că în India valorile religioase ale acestor două grupuri au evoluat în sens contrar celui din Iran: devii au devenit "adevărații zei" triumfând asupra clasei de zeități arhaice, asum, care în textele vedice

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
vedică îi opunea pe devi asurilor. Cu deosebirea că în India valorile religioase ale acestor două grupuri au evoluat în sens contrar celui din Iran: devii au devenit "adevărații zei" triumfând asupra clasei de zeități arhaice, asum, care în textele vedice sunt considerate figuri "demonice" (§ 65). Un proces similar, deși invers orientat, a avut loc în Iran: vechii zei, daeva, au fost demonizați. Se poate preciza în ce sens s-a făcut această transmitere: au devenit dacva mai 23 Ve/J

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
și de "întemeiere") comporta lupta victorioasă a unui zeu sau a unui erou mitic împotriva unui monstru marin sau a unui dragon (cf., de exemplu, Indra-Vrtra, Baal-Yam, Zeus-Typhon etc.). S-a putut demonstra că un scenariu analog exista la indienii vedici și în Iranul an tic j5, deși în acest din urmă caz izvoarele sunt târzii și prezintă mitul puternic istoricizat. Într-adevăr, lupta eroului Thraetona împotriva dragonului Azi Dahâka la care face aluzie Avesta (Yast, 9: 145; 5: 34; 19

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Suprem, în fond, Mihr Yast înfățișează și justifică promovarea lui Mithra la rangul care-i fusese propriu înainte de reforma lui Zarathustra. Când, la sfârșitul imnului, zeii sunt adunați laolaltă, autorul folosește formula Mithra-Ahură (Yt., 10: 145), replică a binecunoscutului binom vedic Mitra-Varuna45. Totuși, zeul exaltat în Mihr Yast nu a fost reintegrat în mazdeism fără anumite transformări. Se pot descifra în imn chiar momentele deosebite ale unei discrete teogonii: o serie de acte și de gesturi ale lui Ahură Măzdă vizează

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377

nocturn. Pe scriitor, văpaia rece a lunii îl transpune întrun alt nivel spiritual și îi dezvăluie tainele creației ca și zădărnicia vieții. Concepția despre lună a lui Eminescu, putere care învie gînduri și întunecă suferințe, își are rădăcina în imaginea vedică a lui Varuna, zeul cerului, care veghează gîndurile și visele oamenilor; un sîmbure al acestei viziuni transpare în Misterele nopții: Efectul de lună este departe de a constitui doar un motiv drag și universal răspîndit al romantismului. Putem identifica la

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
dacului se întoarce împotriva lui însuși (ca, de atîtea ori, cea a lui Cioran), consecință a imensului orgoliu de a-și păstra atributele de sacrificator și de sacrificat, aidoma modelului și Creatorului său. Pare-se că subtilitățile obscure ale imnului vedic al lui Prajapati l-au inspirat pe Eminescu în poemul său, acest zeu reprezentînd imolarea voluntară de sine spre a da naștere Universului. Această idee a automutilării sau a autodistrugerii lui Dumnezeu pentru ca lumea să existe, întîlnită și în unele

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418

de adepți. Eu însumi admir viziunea hindusă a acelui anonim atotcuprinzător în care se poate depăși separarea individului (ătman) de originea sa, principiu universal ce pătrunde întregul (brahman). Pentru hinduism, mistica este în centrul religiei cel puțin din vremea perioadei vedice târzii a Upanișadelor celor mai vechi. Și eu cred că Dumnezeu nu se poate găsi doar în înaltul cerurilor, ci și în inimi, în sufletul nostru purificat. Aici el îmi este mai intim decât îmi sunt eu mie însumi. Totuși

Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]