605 matches
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ENIGMA Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1241 din 25 mai 2014 Toate Articolele Autorului ENIGMA Profesorul, închise încet dosarul, ultimul din această noapte de gardă, a câta oare din viața sa, și stinse veioza care stătuse aprinsă încă de la lăsarea serii. Să fii șeful unui spital de neuropsihiatrie este una din experiențele rarisime pe care viața le poate oferi unui om, traducându-i în fapt sintagme ce par mai mult literare precum: foc continuu
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
bătea la poarta ce se prefigura la încheietura pulpelor sale. Sânii înalți și catifelați, care jucau la fiecare mișcare, cu mugurii lor ușor obraznici, mă trimiteau în lumea visurilor. În acea noapte, ne-am abandonat, la lumina discretă a unei veioze pentru citit, unor jocuri erotice de toată frumusețea și senzualitatea de care am fost în stare amândoi, trăind prin toți porii farmecul și fiorii unei minunate nopți de mai, finalizând spre dimineață, într-o descătușare fizică sublimă, dar și o
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
să nu se mai termine. Îi simțea pielea fierbinte și trupul fremătând și simțea că nu contează cât de mult ar fi, tot nu ar fi îndeajuns. Apoi totul se risipi Se trezi brusc. Soția lui citea. Lumină discretă a veiozei îi contura profilul frumos și buzele și se arcuiră într-un surâs. "Dormi... ai visat ceva urât..." Se întoarse spre ea... îi închise cartea și-i scoase ochelarii. Nu se opri atunci când ea îi spuse că este deja prea târziu
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
mă întrebă: - Nu-i așa că în noaptea asta vei dormi cu mine? Patul este destul de lat. - Da, mamă, o să dorm cu matale! După ce am mai stat cu rudele mele de vorbă, într-un târziu, am intrat în dormitorul mamei. Lăsase veioza aprinsă iar lumina difuză îi lumina fața. Dormea ca un copil, abia i se auzea răsuflarea. Am stat și am privit-o câteva minute în șir. Fața ei mai păstrează urmele frumuseții de altă dată, nu are riduri pronunțate cum
REÎNTÂLNIREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345684_a_347013]
-
bătea la poarta ce se prefigura la încheietura pulpelor sale. Sânii înalți și catifelați, care jucau la fiecare mișcare, cu mugurii lor ușor obraznici, mă trimiteau în lumea visurilor. În acea noapte, ne-am abandonat, la lumina discretă a unei veioze pentru citit, unor jocuri erotice de toată frumusețea și senzualitatea de care am fost în stare amândoi, trăind prin toți porii farmecul și fiorii unei minunate nopți de mai, finalizând spre dimineață, într-o descătușare fizică sublimă, dar și o
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
a dorit să știe, să cunoască, să învețe. El a muncit toată viața dar și-a făcut timp pentru citit și a citit enorm: Cine poate să doarmă cu un om care se scoală de câteva ori pe noapte, aprinde veioza și citește? - vă aduceți aminte, cu siguranță, spusele doamnei Nicole, soția lui nea Mitică. Prietenul meu le-a confirmat când mi-a mărturisit că niciodată nu a avut somn: „Noaptea era liniște și citeam”...și acum la cei 85 de
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
din lume ... s-au deschis aproape concomitent; yala atârna într-un cui, iar ușa, aproape zbură când se dădu la o parte, invitându-ne înăuntru cu un scârțâit misterios. Trebuia să pătrundem într-un dormitor mic fără nicio fereastră. O veioză pitică întreținea obscuritatea camerei. După ce am intrat pe rând, nu știu cum a reușit Giulia să închidă ușa. Edy sărise în pat, deja se dezbrăcase din mers cu nivelul politic ridicat și a hotărât: - Costumul lui Adam nu îl dau jos în
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
secundă, doar o secundă Înnodata pe cer că o funda Și v-ați și prăbușit într-o eternitate Stoarsa că lămîia în lapte Răsucită-n plăcerea divină Care fecundează florile-n grădină Ridicați într-o apoteoza Iluminata hilar de-o veioza Altfel, dacă e să fie, să fie Zidirea trăirii tot într-o reverie ! Se-aude-n depărtare cum cade o secundă jeudi 29 avril 2010 Se-aude-n depărtare cum cade o secundă Și crapă că un munte lovit de o insectă Tu-ți
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
lacrimile din ochi ca să te privesc nu din ceața colțului gurii ci din încheietura mâinilor care se roagă -Nu mă lăsa! -A câta oară să îngenunchez neplecarea ta din zona Semnului de mamă? Înălțător e Sfertul de timp.... în care veioza a amuțit de plăcerea Întunerecului Referință Bibliografică: CINE ZICEA CĂ LUTUL NU DOARE? / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CINE ZICEA CĂ LUTUL NU DOARE? de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370384_a_371713]
-
Mocanu Asistent producție: Maggie Chițoran Parteneri instituționali: Beth Soll & Company, Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” Parteneri media: AGERPRES, RFI România, Radio România Cultural, Liternet, Observatorul Cultural, Scena.ro, Dilema Veche, Revista Arta, Revista Arte și Meserii, Revista CARIERE, Revista Atelierul, Veioza Arte, Feeder.ro, Șapte Seri, Orașulm.eu, Onlinegallery, Pipa Păcii, Zelist, Art Out, Graphic Front www.cndb.ro Referință Bibliografică: Igor MOCANU - BETH SOLL - TRIBUTE TO IRIS BARBURA / Igor Mocanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28
BETH SOLL – TRIBUTE TO IRIS BARBURA de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362653_a_363982]
-
o imagine ecvestră cu un armăsar negru cu pieptul puternic și înspumat, cu picioarele ridicate ca într-o luptă. Lângă capătul patului de asemeni se găseau două noptiere la aceeași culoare ca și patul, culoarea paltinului, pe care luminau două veioze grele din bronz aurit. Mai exista o masă de toaletă cu oglindă din cristal venețian. Săndica nu prea a fost încântată că trebuia să doarmă în această încăpere. Parcă era un muzeu, care în afara valorii mobilierului îți transmitea senzația de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
ea. Lucraseră împreună mulți ani iar atunci când a cumpărat Complexul, a adus-o și pe ea ca director, bazându-se pe experiența ei. Dorea să se deconecteze, să uite de tot ce era legat de serviciu. Cu acest gând stinse veioza și intră sub cearceafurile foșnitoare plăcut mirositoare. - “Oare ce detergent folosesc? Am să-l cumpăr și eu pentru hotel.” Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. Referință Bibliografică: ZBORUL SPRE STELE - roman premiat de Liga Scriitorilor / Stan Virgil : Confluențe
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
trona un imens pat din lemn masiv, cu picioarele sculptate, iar un șifonier în trei canate, din același lemn masiv sculptat, aștepta să fie ocupat de hainele celor doi tineri turiști. Mai aveau doua dulăpioare pe care era câte o veioză. Livingul era mobilat cu o masă de mahon, telefon, un mic frigider, radio și chiar un televizor alb negru. Nu apăruseră încă televizoare color în dotarea hotelurilor, de fapt nici nu se transmiteau programe color de către televiziunea română. Referință Bibliografică
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
de animale de rasă elvețiană. Vrea să-și culeagă roadele muncii de peste doi ani de zile în fermă. Va reuși oare? Ce-i va rezerva viitorul? Dacă căsătoria cu Mircea nu va fi una reușită din cauza părinților săi? A aprins veioza și a luat cartea de poezii în mână. A deschis-o la întâmplare. Așa a dat de poezia „Amintire” Îmi amintesc... Te-am cunoscut acolo În grădina fermecată Plină de bunătate și dragoste, Când împleteam amândoi Cununi de stele Așezându
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
se gândesca la semnificația acestor versuri, la trăirile interioare ale poetei în momentul compunerii poeziei. Parcă era descrisă întâlnirea lor. Gândurile începeau să se încețoșeze, să nu le mai poată controla. Adormi scăpând cartea din mână pe lângă marginea patului, iar veioza rămase aprinsă până la ziuă. Era prima noapte când a reușit să se odihnească. Acesta putea constitui și un semn bun. Trecuse faza cea mai grea - șocul despărțirii de ultima legătură cu părinții săi pe care în ultimii ani abia dacă
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
pentru interesul unui grup restrâns de oameni. Niște profitori. Mai bine hoți de drumul mare!” Gândea căutând postul pe care se trasmiteau slujbe religioase. Florin, după ce-și făcu toaletă de seară la baie, se retrase în camera lui. Aprinse veioza și se așeza în pat. Începu să citeasc o carte de filozofie începută mai de mult. Încerca să fie atent la rândurile din fața ochilor dar, din când în când, gândul îi fugea la subiectul românului la care lucra. Pentru al
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
rânduri cu o carioca de culoare albastră. Apoi le recitea. După un timp aprinse aparatul de radio de pe noptiera și caută un post care trasmitea muzică sinfonică. Nu-l găsi și se mulțumi cu o emisiune despre literature contemporană. Stinse veioza și asculta emisiunea până când cortina muzicală anunță terminarea emisiuni. Stinse aparatul și adormi cu gândul tot la „Geamănul din oglindă”. Dimineață când s-a trezit o rază de soare îi juca veselă pe față. „Ce vis! Numai în somn se
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
Bună de tot ... dar s-a prins că nu este Bița. -Cum!? -Știți ce mi-a zis, după ce am început să i-o dau? -Băi pustule, tu nu ești Bița! Ăla dădea mai rar. Tu cotai des ... Și a aprins veioza. S-a uitat la mine ... eu dădeam în continuare ... Aaa ... tu esti Gabi Matache din a unșpea A? I-am răspuns că da. A stins lumină și m-a întrebat câți suntem. I-am spus că patru în total. Bine
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
pe gâtul fetei, iar eleva își simți peștera din ce în ce mai umedă... - “Cum se vede și aici îi sunt o bună elevă”, își spuse ea, fluturându-și genele conturate cu un strat gros de rimel, care o făceau să arate, sub lumina veiozei roșii din dormitor, ca o păpușă rusească, asemănare accentuată de pielea ei fină și lucioasă, precum și de obrazul excesiv de rumen din cauza emoțiilor și al dorințelor stârnite de profesorul său de matematică. Condurache nu mai era conectat la rațiune. El își
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
ea. Lucrase împreună mulți ani iar atunci când a cumpărat Complexul, a adus-o și pe ea ca director, bazându-se pe experiența ei. Dorea să se deconecteze, să uite de tot ce era legat de serviciu. Cu acest gând stinse veioza și intră sub cearceafurile foșnitoare plăcut mirositoare. - Oare ce detergent folosesc să-l cumpăr și eu pentru hotel? Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. A doua zi, Ștefan se sculă pe la ora zece. Cum se dădu jos din
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
ea. Lucrase împreună mulți ani iar atunci când a cumpărat Complexul, a adus-o și pe ea ca director, bazându-se pe experiența ei. Dorea să se deconecteze, să uite de tot ce era legat de serviciu. Cu acest gând stinse veioza și intră sub cearceafurile foșnitoare plăcut mirositoare. - Oare ce detergent folosesc să-l cumpăr și eu pentru hotel? Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. A doua zi, Ștefan se sculă pe la ora zece. Cum se dădu jos din
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360073_a_361402]
-
ea. Lucrase împreună mulți ani iar atunci când a cumpărat Complexul, a adus-o și pe ea ca director, bazându-se pe experiența ei. Dorea să se deconecteze, să uite de tot ce era legat de serviciu. Cu acest gând stinse veioza și intră sub cearceafurile foșnitoare plăcut mirositoare. - Oare ce detergent folosesc să-l cumpăr și eu pentru hotel? Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. A doua zi, Ștefan se sculă pe la ora zece. Cum se dădu jos din
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360071_a_361400]
-
tuberculoză! Ca la noi la nimenea! Despre imaginea țării Ați fost atenți vreodată la imaginea țării și a poporului american în filmele făcute la Hollywood? Iankeul când vine acasă de la servici, intră în living-room-ul în care întotdeauna stă aprinsă o veioză frumoasă. În încăpere e curățenie și tronează în general mobilă clasică. Tradiționala bunăstare americană! Tablouri pe pereti, rafturi cu cărți... Omul, obosit după orele de muncă își umple un pahar de cristal cu „vizichi” sau își ia din frigiderul mare
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
își umple un pahar de cristal cu „vizichi” sau își ia din frigiderul mare cât un elefant (și burdușit de mâncare!) o bere bună și rece. Obiectivului camerei de filmat evidențiază subtil imagini cu ușa deschisă a bogatului frigider, cu veioza Tiffany, cu mobilierul antic, cu paharul de cristal... Bravo lor, felicitari! Știu să își facă imagine! Regizorul român însă, după ce a spălat dușumelele curentului „cine verite” îi prezintă pe „ai noștri” de parcă ar fi cu toți de la coada vacii: prostănaci
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
și-a scuturat-o și și-a revenit pe propriile lui picioare, încordîndu-și gîtul și împingîndu-se cu fruntea în gard, ca să-și revină la acea verticalitate demnă a bipedului. Afrodita, auzind cîinii în somn, se ridicase din pat și aprinsese veioza. Doamne, ce vis avusese. Un coșmar! Valuri de praf uriașe se repezeau peste cerul senin al dimineții. Era pe undeva prin continentul ăla de peste Oceanul Atlantic, stătea la o fereastră la etajul șaptezeci și ceva al unui zgîrie-nor de vreo patrusute
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]